Istvan Szechenyi

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Istvan Szechenyi
Date personale
N?scut 21 septembrie 1791
Viena , Imperiul Habsburgic
Decedat 8 aprilie 1860
Viena , Imperiul Habsburgic
Inmormantat Nagycenk Modificați la Wikidata
Cauza decesului sinucidere ( plag? impu?cat? [*] ) Modificați la Wikidata
P?rin?i Ferenc Szechenyi
Julianna Festetics [*] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Crescence Seilern [*] [[ Crescence Seilern (Austrian noblewoman, wife of Istvan Szechenyi (1799-1875))|​]] ( ? ) Modificați la Wikidata
Copii Szechenyi Odon [*] [[ Szechenyi Odon (Hungarian firefighter (1839-1922))|​]]
Bela Szechenyi [*] Modificați la Wikidata
Cet??enie   Imperiul Austriac
  Arhiducatul Austriei
  Ungaria Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? Modificați la Wikidata
Ocupa?ie politician
Limbi vorbite limba maghiar? [2] [3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte nume Cel mai mare maghiar
Cunoscut pentru rolul de frunte in modernizarea industro-agricol? a ??rii din propriul buget
Partid politic politician independent   Modificați la Wikidata
Rude Festetics Kristof [*] [[ Festetics Kristof (politician maghiar)|​]]   Modificați la Wikidata
Premii Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a [*] ( )
Pour le Merite ( )
ordre du Saint-Esprit [*] [[ ordre du Saint-Esprit (order of chivalry)|​]] ( )
Gy?r diszpolgara [*] [[ Gy?r diszpolgara |​]] ( ) [1]   Modificați la Wikidata
Semn?tur?

Istvan Szechenyi , conte de Szecheny (n. , Viena , Monarhia Habsburgic?  ? d. , Dobling , Viena , Imperiul Austriac ) a fost un politician, scriitor, polihistor, economist, ministru al transporturilor (in timpul guvernului Batthyany), care a fost numit de Lajos Kossuth ?cel mai mare ungur”, unul dintre cei mai importan?i reformi?ti maghiari . Prin ideile, activitatea ?i influen?a sa a fost creatorul noii Ungarii moderne. Este unul dintre cele mai distincte ?i importan?e personaje ale politicii maghiare, deoarece a reformat economia, transportul, politica extern? ?i sportul maghiar. Numeroase institu?ii au fost fondate de el ?i poart? numele acestuia. De numele lui se leag? construc?ia primului pod numit Lanchid (podul cu lan?uri), ce leag? peste Dun?re cetatea Budei cu ora?ul Pesta . Este fondatorul Academiei Maghiare de ?tiin?e, fiind ?i principalul donator de fonduri pentru crearea aceastei institu?ii.

Una dintre c?r?ile scrise de Szechenyi

Originea ?i studiile [ modificare | modificare surs? ]

Szechenyi s-a n?scut anul 1791 in reziden?a familiei din Herrengasse, Viena. Botezul copilului a fost ?inut dup? rit romano-catolic in Biserica Sfantul Mihail din Viena . Tat?l s?u, Ferenc Szechenyi, a fost fondatorul Muzeului Na?ional Maghiar, iar mama sa, Julianna Festetics, a provenit dintr-o familie maghiar? de renume din Ungaria.

Tan?rul grof a petrecut copil?ria in Viena ?i Nagycenk. Educa?ia copilului a fost f?cut de Janos Lunkanyi dup? direc?ia stabilit? de p?rin?i. Totu?i unele materii au fost predate ?i de al?i profesori, dintre care se num?r? ?i Miklos Revai care a ?inut orele de arhitectur?. Chiar dac? in familie limba dominant? a fost cea maghiar?, [7] totu?i Szechenyi in ace?ti ani a vorbit mai bine in limba german?. [8]

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

  • Roka- es szarvasvadaszat ra vonatkozo nemet nyelv? fuzet (Sopron, 1823, Szechenyi els? nyomtatott munkaja)
  • Lovakrul . Pest, 1828
  • Pesti loversenykonyv 1828 es 1829-re . Pest (Dobrentei Gaborral kozos)
  • A casino reszeseinek nevsora A. B. C. rendben s annak alapjai . 1829 (Dobrentei Gaborral egyutt adtak ki)
  • Hitel . Pest, 1830 (nemetul: Lipcse, 1830, forditotta Paziazi Mihaly es Vojdisek Jozsef)
  • Vilag , vagyis felvilagosito toredekek nemi hiba s el?itelet eligazitasara. Pest, 1831 (nemetul: 1832, forditotta Paziazi Mihaly).
  • Kedves jobbagyim! (Tanacsadas a koleraval szemben valo vedekezesre, Cenk, 1831)
  • Magyar jatekszinrul . Cenk, 1832
  • Jelentes (gr. Andrassy Gyorgynek es gr. Szechenyi Istvannak a budapesti lanchid-egyesulethez iranyitott jelentese, mid?n kulfoldr?l visszatertek). Pozsony, 1833 (nemetul: forditotta Paziazi Mihaly, Pozsony, 1833)
  • Stadium . Lipcse, 1833. (I. resz; a II. resz nem jelent meg)
  • Uber die Donaudampfschiffahrt . Aus dem Ungarischen von Michael von Paziazi. Buda, 1836 (magyarul a Tarsalkodoban jelent meg 1834?36-ban Nehany szo a Duna-hajozas korul cimen)
  • Nehany szo a loverseny korul . Pest, 1838 (nemetul: forditotta Klein Hermann, Buda, 1839)
  • A selyemrul . Pest, 1840
  • A Kelet nepe . Pest, 1841
  • A magyar Accademia korul . Pest, 1842
  • Udvlelde . Pest, 1843 (Dessewffy Aurel grof toredekeivel: Magyar nyelv es ellenz?i)
  • Ado es ket garas . Jelenkor, Buda, 1844 [9]
  • Magyarorszag kivaltsagos lakosihoz . 1844 (ket fuzet)
  • Balatoni g?zhajozas . Pest, 1846
  • Eszmetoredekek . Kulonosen a Tisza-volgy rendezeset illet?leg. Pest, 1846
  • Politikai programtoredekek . Pest, 1847 (nemetul: Lipcse, 1847)
  • Javaslat a magyar kozlekedesi ugy rendezeserul . Pozsony, 1848
  • Velemenyes jelentes a Tisza-szabalyozasi ugy fejl?deserul . Pozsony, 1848
  • Ein Blick auf den anonymen Ruckblick welcher fur einen vertrauten Kreis in verhaltnissmassig wenigen Exemplaren im Monate Oktober 1857 in Wien erschien. Von einem Ungarn. London, 1859 (magyarul: K. Papp Miklos, Kolozsvar, 1870)...
  • Onismeret es Nagy Szatira Dobling, 1857
  • Az ausztriai sajto Dobling, 1859

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ https://adt.arcanum.com/hu/view/Kisalfold_2006_08/?pg=356   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  3. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  4. ^ a b Autoritatea BnF , accesat in  
  5. ^ ?Istvan Szechenyi” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  6. ^ Szechenyi, Stephan (BLKO) [*] [[ Szechenyi, Stephan (BLKO) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 41, p. 251))|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  7. ^ Szinyei Jozsef: Magyar irok elete es munkai, articolul despre Istvan Szechenyi
  8. ^ Kamusella, Tomasz ( ). The Politics of Language and Nationalism in Modern Central Europe . Palgrave Macmillan.  
  9. ^ Az Ado es a Ket garas cim? m?vek a Google Booksban

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]