Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu in perioada apari?iei Juc?riilor pentru Lily (1919)
Date personale
N?scut	6 ianuarie 1897 [1] [3] Ia?i , Romania
Decedat	3 februarie 1954 (57 de ani) [1] [3] Bucure?ti , Romania
Inmormantat	Cimitirul Bellu
Fra?i ?i surori	Alexandru O. Teodoreanu
Cet??enie	Romania
Ocupa?ie	romancier ?i avocat
Limbi vorbite	limba roman?
Pseudonim	Teodoreanu Hypolit Ion [2]
Studii	Colegiul ?Costache Negruzzi” din Ia?i Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza” din Ia?i
Preg?tire	Calistrat Hoga? [2]
Activitatea literar?
Specie literar?	roman , memorialistic?
Oper? de debut	Juc?rii pentru Lily
Opere semnificative	La Medeleni , Fata din Zlataust , Golia , In casa bunicilor , Uli?a copil?riei
Modific? date / text

Ionel Teodoreanu (nume complet: Ioan-Hipolit Teodoreanu ^[4] ; n. 6 ianuarie 1897 , Ia?i , Romania  ? d. 3 februarie 1954 , Bucure?ti , Romania ) a fost un romancier ?i avocat roman interbelic , cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copil?riei ?i adolescen?ei.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Ionel Teodoreanu s-a n?scut in Ia?i la 6 ianuarie 1897 , in casa p?rin?ilor s?i de pe strada ?tefan cel Mare. Era cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu ?i al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoar? de pian la conservator. Bunicii s?i sunt, dinspre tat?, Alexandru Teodoreanu ( magistrat ) ?i Elencu Teodoreanu, iar dinspre mam?, Gavriil Musicescu (director al conservatorului ?i conduc?torul corului mitropoliei) ?i ?tefania Musicescu. I-a avut ca fra?i pe Alexandru O. Teodoreanu (P?storel) ?i Lauren?iu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort ca aviator voluntar, pe frontul din Fran?a , in 1918 .

Primii doi ani de ?coal? primar? ( 1904 - 1906 ) i-a urmat la ?coala primar? german? de pe str. ?Pitar-Mo?” din Bucure?ti, dup? care a revenit la Ia?i. Intre 1908 ?i 1912 este elev al Liceului Internat din Ia?i (ast?zi Colegiul Na?ional ?Costache Negruzzi”). Clasele superioare a V-a ?i a VI-a de liceu le continu? la Liceul Internat, dup? care se transfer? la Liceul Na?ional (ast?zi Colegiul Na?ional), urmand clasele a VII-a ?i a VIII-a, sec?ia modern?, pe care le termin? in 1916 . Dup? absolvirea liceului este incorporat intr-o unitate militar? din Boto?ani .

Spre sfar?itul anului 1918 , tan?rul Ionel Teodoreanu a intalnit-o pe viitoarea lui so?ie, Maria ?tefana Lupa?cu, Lily, fiic? a juristului ?i diplomatului ?tefan Lupa?cu. Mama Mariei Lupa?cu a fost Marie Mazurier, fran?uzoaic? din regiunea Mun?ilor Vosgi. Ionel ?i Lily s-au cunoscut la Ia?i, in imprejur?rile tulburi ale refugiului, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea , refugiate la Ia?i, cu care tan?ra Lilly era rud? apropiat?. La randul lor, fiicele lui Delavrancea frecventau acelea?i medii ie?ene pe care le frecventa ?i familia Teodoreanu, dat? fiind, intre altele, ?i pasiunea pentru muzic? a Cellei Delavrancea , cat ?i a Sofiei Teodoreanu, mama viitorului scriitor. Apropierea dintre cei doi tineri s-a produs pe terenul comun al pasiunii pentru literatur?, pasiune concretizat? atat in setea de lectur?, cat ?i in inclina?ia pentru scris.

La doi ani dup? terminarea liceului, Ionel Teodoreanu promoveaz?, in trei sesiuni consecutive, toate examenele din cei trei ani de studii ai Facult??ii de Drept de la Universitatea din Ia?i. In 1920 i se elibereaz? diploma de licen?iat in drept, pe baza examenului pe care il trece cu un succes deosebit. In acela?i an, la 15 februarie 1920 se c?s?tore?te cu ?tefana Lupa?cu (scriitoarea ?tefana Velisar Teodoreanu ), ceremonia avand loc in casa familiei Teodoreanu, de pe strada Kog?lniceanu, in Ia?i. Un an mai tarziu, la 3 februarie 1921 s-au n?scut cei doi fii gemeni, ?tefan ?i Osvald- Cezar.

Ionel Teodoreanu a murit la 3 februarie 1954 , la varsta de 58 de ani, in Bucure?ti , in timpul marelui viscol ?i a fost inmormantat la cimitirul Bellu . ^[5]

Activitatea literar? [ modificare | modificare surs? ]

Ionel Teodoreanu a debutat in revista Insemn?ri literare in 1919 cu ?Juc?rii pentru Lily”. Debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele ?Uli?a copil?riei” ( 1923 ). Este legat, ca ?i fratele s?u P?storel Teodoreanu , eminent epigramist , de grupul Via?a Romaneasc? , tutelat de Garabet Ibr?ileanu . Prima descoperire a noului scriitor in mediul literar ie?ean apar?ine lui Demostene Botez . Pe acesta, Ionel Teodoreanu il cuno?tea inc? din anii de liceu. Fiind unul din animatorii Insemn?rilor literare ? de sub conducerea direct? a lui Mihail Sadoveanu ?i George Toparceanu ? ?i deja colaborator al lui Garabet Ibr?ileanu, Demostene Botez il prezint? marelui critic pe mai tan?rul s?u prieten. Tenacitatea lui Garabet Ibr?ileanu de a-l sus?ine pe Ionel Teodoreanu, in care vedea un membru al grup?rii de la Via?a Romaneasc? cu drepturi egale fa?? de ceilal?i, se sprijinea nu atat pe valoarea intrinsec? acordat? ?Juc?riilor pentru Lily”, cat pe speran?ele mari pe care ?i le pune in viitorul artistic al protejatului s?u. Speran?ele criticului nu sunt in?elate, ?i inc? din primul an al noii ei apari?ii Via?a romaneasc? incepe s? aib? in Ionel Teodoreanu pe unul dintre colaboratorii ei tot mai activi ?i mai de valoare.

Anii 1920, 1921, 1922 ?i 1923 nu sunt deosebit de productivi, c?ci in acest r?stimp scriitorul public? destul de pu?in: povestirile ce vor intra in volumul ?Uli?a copil?riei” ?i alte cateva ce nu vor r?mane decat in paginile revistei Via?a romaneasc? , la care se adaug? traducerea articolului ?Amintiri despre Tolstoi” al lui Maxim Gorki . Cartea Uli?a copil?riei abordeaz? tema pe care autorul o va relua mereu, a varstei fericite ?i totodat? ingrate, cand in sufletele tinere se trezesc intaile febre puberale. ^[6]

Incepand cu anul 1924 ins?, Ionel Teodoreanu incepe lucrul la trilogia ? La Medeleni ”, publicand succesiv in revista Via?a romaneasc? , pan? in anul 1928, p?r?i ale celor trei volume ce compun acest roman: Hotarul nestatornic (1925), Drumuri (1926) ?i Intre vanturi (1927). Critica a subliniat prospe?imea condeiului s?u in evocarea copil?riei ?i a adolescen?ei exuberante. Criticul literar George C?linescu ii ironiza stilul inc?rcat, u?or baroc, poreclindu-l ?Metaforel” ?i ii desfiin?eaz? in ?Istoria literaturii romane de la origini ?i pan? in prezent” cele trei romane ale ciclului ?La Medeleni”. C?linescu creeaz? chiar ?i un verb pentru a desemna stilul lui Teodoreanu, ?a medeleniza”. Pres?rand cele trei p?r?i ale c?r?ii cu intampl?ri din propria via??, se pierde subtil in analiza sufletului omenesc. Creeaz? cateva tipuri memorabile de fete (Olgu?a, Monica). ^[7]

In ciuda ironiilor lui C?linescu se poate spune c? romanul eman? via??, inv?luindu-?i cititorii intr-un voal al poeziei sufletului adolescentin. ^{[ necesit? citare ]} George C?linescu sus?ine c? literatura liric? ?i imagistic? a lui Ionel Teodoreanu este ?inraurit?” de Jules Renard , D. Anghel ?i Barbu Delavrancea . ^[8]

La doar 30 de ani, Ionel Teodoreanu era deja un nume cunoscut al genera?iei interbelice, un scriitor consacrat, avand deja in palmaresul s?u literar trei volume de larg? circula?ie, ce-l impun atat in fa?a publicului cat ?i a criticii, in ciuda unor rezerve ale celei din urm?. Trilogia ?La Medeleni” a adus creatorului ei unul dintre cele mai neobi?nuite succese, atat de public, cat ?i de libr?rie, din cate a cunoscut vreodat? un scriitor roman. Apari?ia acestui roman este momentul cel mai de seam? din ansamblul biografiei scriitorice?ti a lui Ionel Teodoreanu, el intrand sub tutela tiranic? a primelor sale scrieri. De acum incolo, el va avea de purtat aceast? povar? a gloriei timpurii, a?tept?rile criticii ?i ale publicului fiind mult mai mari. Chestiunea adecv?rii viziunii stilistice la problematica particular? a romanului va fi obsedant? pe intregul parcurs al activit??ii scriitorului. ?Tirania” stilului ?medelenist” va fi pentru unii de-a dreptul neindur?toare, iar alte maniere, unele in viziunea criticii cu totul facile, il vor urm?ri ?i ele pe Ionel Teodoreanu, ca o fatalitate. In decursul anilor ce urmeaz? dup? incheierea ciclului medelenist, vitrinele libr?riilor vor beneficia de prezen?a permanent? a scriitorului ie?ean. Numeroasele edi?ii ale Medelenilor vor fi inso?ite de noi ?i noi titluri, romane in primul rand, dar ?i c?r?i de amintiri ?i memorialistic?.

Imp?r?indu-?i timpul intre baroul avoc??esc (dup? Delavrancea, se pare c? Ionel Teodoreanu a fost cel mai de seam? avocat-scriitor din ca?i au fost in Romania) ?i masa de scris, Ionel Teodoreanu va elabora, pan? prin 1947, aproape in fiecare an cate un volum, vizibil? fiind ambi?ia sa de a dep??i tutela exercitat? de propria sa capodoper?, romanul ?La Medeleni”.

Pu?in cunoscut este faptul c?, neintrerupandu-?i activitatea de avocat ?i scriind in aceast? perioad? dou? ample romane ( ?Fata din Zlataust” si ?Golia”), ambele in cate dou? volume, intre 1930 ? 1933 , Ionel Teodoreanu de?ine postul de decan al Teatrului Na?ional din Ia?i. Este singura func?ie oficial? pe care o are de-a lungul vie?ii. Perioada directoratului lui Ionel Teodoreanu r?mane un moment distinct, prin calitatea sa ridicat?, in istoria Teatrului Na?ional. Con?tiinciozitatea exemplar? ?i pasiunea nedezmin?it?, dublat? de o remarcabil? competen??, caracterizeaz? in cel mai inalt grad persoana tan?rului director.

Tentativele sale de emancipare, convertite in opere de distinct? originalitate sunt primite cu entuziasm de cititori. Prin compensa?ie fa?? de duritatea ?i prozaismul vie?ii de dup? primul r?zboi mondial, anumite categorii de cititori se abandoneaz? spiritului tumultuos, vital, dar ?i traversat? de marile nostalgii ale adolescen?ei pierdute. Pan? la plecarea sa definitiv? la Bucure?ti ( 1938 ), Ionel Teodoreanu a scris aproape anual un roman, unele considerate inconsistente, fiind respinse de critic? (?Cr?ciunul de la Silvestri”, 1934, ?Secretul Anei Florentin”, 1937), iar altele, scrise fie sub semnul unei fericite inspira?ii lirice (?Lorelei”, 1935), fie sub acela al unor ambi?ioase tentative de innoire (?Arca lui Noe”, 1936). Cu Arca lui Noe , Ionel Teodoreanu a vrut s?-?i cenzureze lirismul ?i s? scrie, a?a cum ii ceruse Garabet Ibr?ileanu , un roman obiectiv, f?r? zarz?ri ?i f?r? risip? de metafore. (Ov. S. Crohm?lniceanu, op. cit. p. 337). Ionel Teodoreanu este considerat un minunat evocator al vie?ii ?i gandirii copiilor ?i adolescen?ilor, dar Garabet Ibr?ileanu il numea pe drept ?scriitorul unei genera?ii” (scriitorul genera?iei sale).

Ionel Teodoreanu este ?i evocatorul ora?ului Ia?i, ora? in care s-a n?scut ?i a tr?it pan? in anul 1938. Ac?iunea a aproape fiec?rui roman se desf??oar? in ?dulce Targul Ie?ului” (a?a cum a fost numit de autor) sau este m?car amintit. De?i unul din cei mai fanatici indr?gosti?i de b?tranul ora? moldovean, un paradoxal antiie?enism se afirm? inc? din perioada Medelenilor, pentru ca in romanul ?Bal mascat” fenomenul s? ia forma programatic? a unui rechizitoriu. Aceste sentimente, dar ?i mutarea Vie?ii romane?ti la Bucure?ti, plecarea pe rand a celei mai mari p?r?i din membrii grup?rii tot aici ?i dureroasa moarte a lui Garabet Ibr?ileanu, la care se adaug? sfar?itul tat?lui s?u, Osvald Teodoreanu in 1937 , vor contribui toate la decizia de a p?r?si Ia?iul in favoarea Bucure?tiului. S-a instalat in Bucure?ti, impreun? cu familia, intr-o cas? din Intrarea Roman? .

La Bucure?ti i?i continu? fire?te atat activitatea literar?, cat ?i pe cea de avocat. Odat? cu stabilirea in Bucure?ti, ins??i propria biografie ie?ean? devine sursa de inspira?ie pentru una din direc?iile cele mai interesante ale operei lui Ionel Teodoreanu: memorialistica. Inceputul este f?cut de volumul ?In casa bunicilor” (1938), spre a fi continuat de ?Masa umbrelor” ( 1941 ) ?i de ?Intoarcerea in timp” ( 1946 ). Scrierile ce urmeaz? in aceast? perioad? nu contrazic in esen?? structurile permanente ale personalit??ii sale. Din perspectiva biografiei artistice nu se poate vorbi de o perioad? bucure?tean?, dup? cea ie?ean?. Este adev?rat c? unele din romanele acestor ani, fie in intregul lor (?Hai Diridam” ?i ?La por?ile nop?ii”, 1946 , ?Zdrul? ?i Puh?”, 1948), fie fragmentar (?Tudor Ceaur Alcaz”, 1940 ? 1942 ), v?desc o accentuat? preocupare de innoire tematic?, de abordare a tipologiilor ?i de creionare a cadrului de loc ?i timp, ce trimit direct la resursele oferite de imaginea existen?ial? a capitalei. In ciuda unor vehemente contesta?ii ale criticii, scriitorul i?i urmeaz? cu aceea?i fidelitate propriul destin artistic, fiind ?i acum tot atat de productiv. Notorietatea sa public? nu sufer? cu nimic, iar consacrarea sa ?oficial?” prin introducerea in manualele ?colare, in antologii ?i culegeri, dup? cum ?i prin unele transpuneri in alte limbi, continu? netulburat?. Prieteniile literare mai vechi sau mai noi se continu? ?i ele, fiind apropiat de Sadoveanu , Tudor Arghezi , Al. A. Philippide , Adrian Maniu , Cezar Petrescu , Ion Pillat , Demostene Botez , Perpessicius , Tonitza, etc. Din marele num?r de romane pe care prozatorul le public? intre 1939 ?i 1948 , singurul care se deta?eaz? prin reala sa valoare este ?Pr?vale Baba” (1940), acesta impreun? cu cele trei c?r?i de amintiri ?i volumul de poeme postume ?La por?ile nop?ii” (dup? romanul cu acela?i titlu) incheind in chip fericit traiectoria sinuoas? a crea?iei lui Ionel Teodoreanu. Din p?cate, in anii in care a mai tr?it dup? cel de- al Doilea R?zboi Mondial , scriitorul nu s-a mai f?cut remarcat prin alte tentative de roman.

Intrebat ce prozatori din genera?ia ivit? dup? cel dintai r?zboi mondial i-au re?inut aten?ia, Liviu Rebreanu men?iona printre primii, pe Ionel Teodoreanu: ? c?ruia ii transmit salutul ?i mul?umirea mea pentru toate paginile pe care le-a scris ?i pe care le-am citit cu atat mai mare pl?cere cu cat eu nu le-a? fi putut scrie niciodat? ”. ^[9]

Romane publicate [ modificare | modificare surs? ]

• La Medeleni , vol. I-III (1925–1927)
• Turnul Milenei (1928)
• Bal mascat (1929)
• Fata din Zlataust (1931)
• Golia (1933)
• Cr?ciunul de la Silvestri (1934)
• Lorelei (1935)
• Arca lui Noe (1936)
• Secretul Anei Florentin (1937)
• Fundacul Varlamului (1938)
• Pr?vale-Baba (1939)
• Ce-a v?zut Ilie Pani?oar? (1940)
• Tudor Ceaur Alcaz , vol. I–IV (1940–1943)
• Hai-Diridam (1945)
• La por?ile nop?ii (1946)
• S? vie Bazarc? (1947, ap?rut postum in 1971)
• Zdrul? ?i Puh? (1948)

Scrieri cu caracter memorialistic [ modificare | modificare surs? ]

• Uli?a copil?riei (1923)
• In casa bunicilor (1938)
• Iarb? (1938)
• Intoarcerea in timp (1939)
• Masa umbrelor (1946)
• Cum am scris Medelenii (1978), ap?rut postum

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Nicolae Ciobanu, Ionel Teodoreanu, via?a ?i opera , Bucure?ti, Editura Minerva, 1970.
• Silvia Tomus, Ionel Teodoreanu sau bucuria metaforei , Cluj-Napoca, Dacia, 1980.
• Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, ?Teodoreanu reloaded” , Editura Art, Bucure?ti, 2011 - recenzie
• Livia-Elena Neagoe, Ionel Teodoreanu: farmecul unei lumi , teza de doctorat, Bucure?ti, Universitatea Bucuresti, 2019

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• S?ndulescu, Al. ( 2008 ), Intoarcere in timp: memoriali?ti romani , Edi?ia a II-a, rev?zut? ?i ad?ugit?, Bucure?ti: Editura Muzeul Na?ional al Literaturii Romane, pp. 272?281  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Evoc?ri: Prin ani ?i peste ani cu Ionel Teodoreanu
• Ionel Teodoreanu, 50 de ani de la moarte Arhivat in 30 septembrie 2007 , la Wayback Machine .
• Evenimentul - Nepieritoarea adolescen?? ?i zarz?rii ei inflori?i Arhivat in 20 februarie 2008 , la Wayback Machine .
• Ziarul de Ia?i - Ultimul Teodoreanu
• Salva?i casa Teodorenilor de pe uli?a copil?riei! - Ziarul Lumina Arhivat in 3 august 2009 , la Wayback Machine .
• Vicele CNA, cioclul Casei Teodorenilor de la Ia?i ^{[ nefunc?ional? ]} , 9 martie 2012, Cristinel C. Popa, Jurnalul Na?ional
• Matei Alexandru: "Ionel Teodoreanu m-a salvat de la pu?c?rie" , 21 aprilie 2009, Andreea Tudorica, Jurnalul Na?ional
• Valori ale culturii na?ionale: Ionel Teodoreanu:113 ani de la na?tere , 6 ianuarie 2010, Amos News
• Salva?i casa Teodorenilor de pe ?uli?a copil?riei“! ^{[ nefunc?ional? ]} , 19 iunie 2007, Ion Mitican, Ziarul Lumina