Ioan al III-lea
Ioan al III-lea, portret de artistul danez Johan Baptista van Uther, 1582.
Date personale
N?scut	20 decembrie 1537 Castelul Stegeborg
Decedat	17 noiembrie 1592 (54 de ani) Castelul Stegeborg
Inmormantat	Catedrala Uppsala
P?rin?i	Gustav I al Suediei Margaret Leijonhufvud
Fra?i ?i surori	Eric al XIV-lea al Suediei Catarina Vasa Cecilia a Suediei Magnus, hertig av Ostergotland [*] [[ Magnus, hertig av Ostergotland (Swedish prince; son of Gustav I of Sweden and Margareta Leijonhufvud)|​]] Anna Gustavsdotter Vasa [*] [[ Anna Gustavsdotter Vasa (Swedish royal; daughter of Gustav I of Sweden and Margaret Leijonhufvud (1545-1610))|​]] Sofia Vasa [*] [[ Sofia Vasa (Swedish princess; daughter of Gustav I of Sweden and Margaret Leijonhufvud)|​]] Elisabet Vasa [*] [[ Elisabet Vasa (Swedish princess; daughter of Gustav I of Sweden and Margaret Leijonhufvud (1549-1597))|​]] Carol al IX-lea al Suediei
C?s?torit cu	Catherine Jagellonica Gunilla Bielke
Copii	Sigismund al III-lea Vasa Ana Ioan, Duce de Ostergotland
Religie	Luteran
Ocupa?ie	monarh
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	Rege al Suediei Suomen herttua [*] [[ Suomen herttua |​]]
Familie nobiliar?	Casa de Vasa
Rege al Suediei
Domnie	30 septembrie 1568 ? 17 noiembrie 1592
Incoronare	10 iulie 1569
Predecesor	Eric al XIV-lea
Succesor	Sigismund
Semn?tur?
Modific? date / text

Ioan al III-lea ( suedez? Johan III , finlandez? Juhana III ) ( 20 decembrie 1537 ? 17 noiembrie 1592 ) a fost rege al Suediei din 1568 pan? la moartea sa. A fost fiul regelui Gustav I al Suediei ?i a celei de-a doua so?ii a acestuia, Margaret Leijonhufvud . De asemenea, a fost conduc?tor al Finlandei sub numele Ducele Ioan din 1556 pan? in 1563. In 1581 ?i-a asumat titlul de Mare Prin? al Finlandei.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

A fost al doilea fiu al lui Gustav Vasa (1523?60). Mama lui a fost Margaret Leijonhufvud (1514?51), o nobil? suedez?. Ca Duce al Finlandei s-a opus fratelui s?u vitreg Eric al XIV-lea al Suediei (1560?68) ?i a fost arestat in 1563.

Dup? eliberarea sa din inchisoare, probabil din cauza nebuniei fratelui s?u, Ioan s-a al?turat din nou opozi?iei, l-a detronat pe Eric ?i s-a autoproclamat rege. Aliatul s?u important a fost unchiul s?u matern Sten Leijonhufvud, care pe patul de moarte a fost numit Conte de Raseborg. La scurt? vreme dup? aceasta, Ioan l-a executat pe consilierul cel mai de incredere al fratelui s?u, Joran Persson, care a fost responsabil pentru tratament dur din timpul cat a fost inchis.

Ioan a ini?iat in continuare negocieri de pace cu Danemarca ?i Lubeck la sfar?itul r?zboiului scandinav de ?apte ani, dar a respins rezultatele tratatului de la Roskilde (1568), unde reprezentan?ii s?i au acceptat cererile daneze. Dup? doi ani de lupte, acest r?zboi a fost incheiat f?r? multe concesii suedeze prin Tratatul de la Stettin (1570). In urmatorii ani a luptat cu succes impotriva Rusiei in r?zboiul livonian incheiat prin Tratatul de la Plussa in 1583, un r?zboi care a insemnat o recucerire suedez? asupra Narvei. Intreaga sa politic? extern? a fost afectat? de leg?tura sa cu Polonia, unde fiul s?u cel mare Sigismund al III-lea Vasa a fost f?cut rege in 1587.