Ioan Suciu
Episcopul Ioan Suciu, 1904-1953
Date personale
N?scut	4 decembrie 1907 [1] Blaj , Austro-Ungaria
Decedat	27 iunie 1953 (45 de ani) [1] Sighetu Marma?iei , Maramure? , Romania
Inmormantat	Cimitirul S?racilor din Sighetu Marma?iei
Fra?i ?i surori	Gheorghe Claudiu Suciu
Cet??enie	Austro-Ungaria (? 1920 )   Romania ( 1920 ?)
Religie	Biserica Roman? Unit? cu Roma
Ocupa?ie	episcop catolic [*] ​
Limbi vorbite	limba roman? limba italian? limba francez? Latina medieval?
Func?ia episcopal?
Sediul	Blaj
Titlul	Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia ?i F?g?ra?
Perioada	1947 - 1953
Predecesor	Valeriu Traian Fren?iu
Succesor	Alexandru Rusu
Cariera religioas?
Hirotonire episcopal?	20 iulie 1940 , Oradea
Episcop consacrator	Iuliu Hossu , Valeriu Traian Fren?iu , Ioan B?lan
Titluri precedente	Episcop auxiliar de Oradea (pan? in 1947 )
Alte func?ii	Episcop titular de Moglena ( 1940 )
Modific? date / text

Ioan Suciu (n. 4 decembrie 1907 , Blaj , Austro-Ungaria  ? d. 27 iunie 1953 , Sighetu Marma?iei , Maramure? , Romania ) a fost un episcop roman unit , arestat de autorit??ile comuniste in anul 1948 ?i decedat in inchisoare.

A fost beatificat de papa Francisc in anul 2019 . Este s?rb?torit in Biserica Catolic? in data 2 iunie .

Originea [ modificare | modificare surs? ]

Ioan Suciu s-a n?scut in familia preotului unit Vasile Suciu ?i a Mariei Suciu, n?scut? Coltor. A fost al patrulea, in ordine cronologic?, dintre cei 9 copii, 5 b?ie?i ?i 4 fete, ai familiei p?rintelui Vasile Suciu.

Unul din fra?ii s?i a fost academicianul Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), cu merite in domeniul petrochimiei.

Copil?ria ?i studiile [ modificare | modificare surs? ]

≪Nelucu≫ Suciu a fost unul dintre cei mai buni fotbali?ti ai Clubului Sportiv din Blaj. Era preocupat de structura materiei, despre care avea discu?ii insufle?ite cu fratele s?u Gheorghe, devenit profesor universitar in domeniul chimiei. Vacan?ele ?colare ?i le petrecea frecvent f?cand drume?ii, contempland frumuse?ile naturii. ≪Nelucu≫ a f?cut studiile primare la Blaj (clasele I ? III), iar clasa a IV-a primar? a f?cut-o la Beiu? , din cauza Primului R?zboi Mondial .

In liceu a fost prieten ?i coleg de clas? cu Tit Liviu Chinezu , devenit ?i el episcop, decedat de asemenea in inchisorile comuniste. Prietenia lor a durat pan? la sfar?itul vie?ii.

A urmat studiile liceale la Liceul ?Sfantul Vasile cel Mare” din Blaj . La varsta de 17 ani s-a hot?rat s? devin? preot. In anul 1925, a promovat cu succes examenul de bacalaureat. A fost trimis la Roma , la Colegiul Bizantin ?Sf. Atanasie” , al?turi de Tit Liviu Chinezu , unde a ob?inut titlurile de doctor in filosofie ?i in teologie. Cu prilejul ob?inerii titlului de doctor in teologie, cunoscutul c?lug?r dominican Reginald Garrigou Lagrange l-a felicitat pe Ioan Suciu ?i i-a pus in deget inelul universit??ii, lucru ce se intampla foarte rar ?i constituia un semn de apreciere deosebit?. Dup? inc? al?i ?ase ani de studii la Institutul ?Angelicum”, la 29 noiembrie 1931 , a fost hirotonit preot, la Roma.

Revenit in ?ar?, a fost numit profesor de religie ?i limba italian? la liceul comercial de b?ie?i, apoi la Academia de Teologie din Blaj, la catedra de Moral? ?i Pastoral?, pe care, odinioar?, a onorat-o ?i unchiul s?u, Ioan Coltor , rector la Institutul Vancean (intemeiat de mitropolitul Ioan Vancea ).

In timpul copil?riei ?i al primei tinere?i, Ioan Suciu a avut de tr?it dou? evenimente unice: mutarea for?at? a familiei la Beiu? , impreun? cu clerul Blajului , iar la sfar?itul anului 1918, euforia Unirii Transilvaniei cu Romania, de la 1 decembrie .

Tan?rul preot Ioan Suciu era inima ?i sufletul tinerilor, pe care c?uta intotdeauna s?-i atrag? spre virtute. Se afla mereu in mijlocul lor ?i lua parte deseori la jocurile lor, luand exemplul sfantului Don Bosco . A?a i-a ap?rut ideea s?-i ofere acestui tineret o lectur? pl?cut?, educativ? ?i instructiv?. A infiin?at revista ?Marianistul”, care era destinat? exclusiv copiilor. Cu ajutorul preo?ilor, catihe?ilor ?i profesorilor de religie, revista s-a r?spandit in toate ?colile din Ardeal. Ceva mai tarziu, aceast? revist? a fost inlocuit? de publica?ia ?Tinerimea Nou?”, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studen?imii. La inceput a fost scris? aproape in intregime de redactorul insu?i, mai tarziu ?i-a format un grup de colaboratori dintre tinerii apropia?i ?i dota?i in acest domeniu. In felul acesta, a inceput Apostolatul Tinerimii . In mijlocul tineretului, apostolul sporea in st?ruin?? ?i har. ?Din aceast? v?paie de dragoste suprafireasc? sau n?scut lucr?rile sale, de mare r?sunet nu numai in inimile tinerilor, ci ?i ale celor varstnici”. ^[2]

Episcop [ modificare | modificare surs? ]

La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940 , in ziua de Sfantul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena ( Slatina, Bulgaria ) ?i auxiliar al episcopului Valeriu Traian Fren?iu de la Oradea , episcopi consacratori fiind Iuliu Hossu de la Cluj , Valeriu Traian Fren?iu al Oradiei Mari ?i Ioan B?lan al Lugojului , in Catedrala Sfantul Nicolae din Oradea . Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al episcopului Iuliu Hossu , numit administrator apostolic. Episcopul Valeriu Traian Fren?iu a revenit la Oradea doar in 1947 . Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii ?i prieten de suflet al tinerilor.

In urma Dictatului de la Viena , de la 30 august 1940 , sub ocupa?ia horthyst? ( 1940 ? 1944 ), a r?mas la Oradea , fiind persecutat, arestat pentru cateva zile, dar a r?mas activ in vizita?iile canonice ?i a incurajat poporul discriminat, dandu-i speran?a eliber?rii de sub jugul str?in. In anul 1942 a mers cu pa?aport la Bucure?ti , unde a avut o intrevedere cu mare?alul Ion Antonescu .

In octombrie 1944 , in condi?iile derutei in care se aflau trupele horthyste ?i hitleriste, ca urmare a avans?rii armatelor romane ?i sovietice in Ardeal , un grup de ofi?eri horthy?ti au vrut s?-i impu?te pe episcopul Ioan Suciu, pe preotul Eugen Foi?or, precum ?i pe al?i preo?i uni?i romani. ^[3] Un ofi?er superior a fost de p?rere c? execu?ia nu se poate face f?r? judecat?, iar probele nu sunt nici concludente, nici suficiente. Pe lang? aceasta, trupa trebuia s? plece pentru opera?ii militare mai urgente, a?a incat ofi?erii s-au retras, iar episcopul Suciu ?i secretarul s?u s-au intors in birourile lor, necrezandu-?i ochilor c? au sc?pat. ^[4]

Sub teroarea comunist? [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1947 episcopul Ioan Suciu a fost numit de Sfantul Scaun in func?ia de mare r?spundere de administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia ?i F?g?ra?, pan? la clarificarea numirii, recunoa?terii ?i instal?rii noului mitropolit, ales in 1946 in persoana episcopului Alexandru Rusu al Maramure?ului, pentru care guvernul comunist al lui Petru Groza refuza s?-?i dea acordul.

Recunoa?terea ca mitropolit a lui Alexandru Rusu nu a avut loc niciodat?. Episcopul Suciu, in calitatea sa de administrator apostolic al Arhiedecezei de Alba Iulia ?i F?g?ra?, a c?utat s? salveze ?colile ?i celelalte institu?ii ale Bisericii Romane Unite ?na?ionalizate” de autorit??ile comuniste instalate la putere cu concursul trupelor sovietice de ocupa?ie.

?Episcopul a comb?tut comunismul cu toat? puterea sufletului s?u: ≪ast?zi ?i in zilele ce vor urma - spune el - exist? un singur lucru pe care nu ai voie s?-l faci, s? fii tr?d?tor. Exist? un singur drum in via?? care te indep?rteaz? de tr?dare, cel eroic. Numai pe aceast? cale po?i r?scump?ra lumea≫ ( Eroism ). El obi?nuia s? le spun? credincio?ilor: ≪Bisericii Greco-Catolice ii lipsesc martirii. Ii lipsesc inc? r?nile Mantuitorului. Numai persecu?ia ne va putea oferi coroana martiriului ?i va putea ar?ta lumii intregi ce suntem noi de fapt: Fii ?i apostoli adev?ra?i ai Bisericii!≫ El a urmat aceast? cale a martiriului. Cu el s-a inceput prigoana impotriva Bisericii Romane Unite .

La 15 mai 1948 in organizarea guvernului a fost s?rb?torit cu mare fast centenarul Adun?rii de la 15 mai 1848 de la Blaj , in prezen?a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i a lui Petru Groza . Campia Libert??ii a fost decorat? cu portrete ale lui Karl Marx , Friedrich Engels ?i Lenin , respectiv cu panouri purtand inscrip?ia ?Tr?iasc? RPR!” In cadrul acestei manifesta?ii mitropolitul ortodox Nicolae B?lan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uni?ilor la ortodoxie, fapt care avea s? coincid? cu ofensiva explicit? a guvernului impotriva Bisericii Romane Unite. ^[5] Episcopului Ioan Suciu nu i s-a ing?duit s? vorbeasc?. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat s? mai ia cuvantul in momentul in care a v?zut c? manifesta?ia fusese deturnat? de autorit??i. ^[6]

La 3 septembrie 1948 episcopul Suciu a fost depus din func?ie prin decret guvernamental, ins? ?i-a continut activitatea pastoral? cu ?i mai mult? intensitate.” ^[7] In toamna anului 1948 a f?cut peste 600 de vizita?ii canonice ?i a predicat in satele arhidiecezei sale. A fost arestat ?i aruncat intr-un beci f?r? lumin?, umed ?i rece, f?r? s? i se dea ap? ?i mancare, timp de dou? zile, pentru a fi intimidat. Apoi a fost eliberat ?i obligat s? nu mai predice.

In data de 27 octombrie 1948 conducerea Ministerului de Interne, in frunte cu mini?trii Teohari Georgescu ?i Stanciu Stoian , au luat decizia arest?rii episcopilor greco-catolici numi?i drept ?bandi?i”. In procesul verbal al ?edin?ei este men?ionat nominal doar episcopul Suciu. Intre ?focarele de agita?ie” Blajul este men?ionat pe primul loc. ^{[8] [9]}

Preotul Gheorghe Rade? din Berivoi, F?g?ra? , el insu?i arestat ?i purtat prin mai multe inchisori, martor al arest?rii episcopului Ioan Suciu a relatat: ?La 28 octombrie 1948 episcopul Suciu a fost in vizit? canonic? la parohia Ileni , iar apoi a binecuvantat l?ca?ul bisericesc din Berivoii Mici . Anun?at de Pr. Andrei Rade? (fratele autorului relat?rii) c? a v?zut mai mul?i preo?i greco-catolici la Mili?ia din F?g?ra?, Episcopul Suciu a spus: ?Aceste momente grele de persecu?ie, prin care trece biserica noastr?, sunt cele mai fericite momente din via?a noastr? cre?tin?, dac? le vom ?ti folosi bine pentru ap?rarea credin?ei, sunt momente care ne vor servi sigur mai u?or la mantuirea sufletului.” Episcopul Suciu a luat masa la preotul Gheorghe Rade?, unde urma s? se odihneasc? peste noapte. La miezul nop?ii au ie?it amandoi s? fac? o vizit? la Preasfantul Sacrament din biseric?, dup? care s-au intors in cas?. ≪Dup? 1 noaptea o ceat? de securi?ti ne-a devastat locuin?a. Doi dintre ei au intrat in dormitorul unde se afla canonicul Leon Sarbu ?i p?rintele Govoran... Intre timp al?i doi securi?ti au intrat in camera in care se odihnea Preasfin?itul. L-au ridicat ?i, legandu-l la ochi, l-au dus intr-o ma?in? ce se afla in strad?≫. Astfel a inceput pentru el calvarul inchisorilor, Ministerului de Interne, V?c?re?ti etc., pan? la punctul final, temni?a din Sighet.” ^[10] Dup? arestare episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu . Dup? dou? zile, a fost dus la Ministerul de Interne de la Bucure?ti , unde a fost depus intr-o celul?, in care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie , Iuliu Hossu , ?i Alexandru Rusu . De la Bucure?ti a fost transportat la re?edin?a patriarhal? de var? de la Dragoslavele , apoi la M?n?stirea C?ld?ru?ani , transformat? in lag?r. ? Pe cand era la C?ld?ru?ani, a reu?it s? trimit? cateva scrisori prin p?rintele Ciubotariu (c?lug?r ortodox convertit la greco-catolici), care a reu?it s? le duc? la Nun?iatur? ”. ^[11] De aici Ioan Suciu a fost ridicat in mai 1950 , ?i dus, de acolo, din nou la Bucure?ti, in beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor ?i unor groaznice torturi, iar apoi la inchisoarea V?c?re?ti ?i, de unde, in cele din urm?, in octombrie 1950 , odat? cu episcopul Ioan Ploscaru , luat de la Jilava ^[12] , a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marma?iei , unde a fost internat. Acolo au fost du?i ?i ceilal?i episcopi din lag?rul de la M?n?stirea C?ld?ru?ani . La Sighet au fost aduna?i demnitarii vechii Romanii (cateva mii), ?de unde nu au mai ie?it decat pentru a ajunge in groapa comun? a inchisorii”. ^[13] Acolo, in inchisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a r?mas intre 28 octombrie 1949 ?i 27 iunie 1953 .

Sfar?itul vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

Episcopul Ioan Suciu se afla inchis, al?turi de al?i episcopi greco-catolici romani, in celula 44 a inchisorii de la Sighet . ?S-a purtat foarte darz, dar iat? cum i-a venit sfar?itul. Mi l-a relatat monseniorul Coriolan T?m?ian , ordinarius de Oradea: ≪In seara zilei de 26 iunie 1953 , noi, episcop Ioan Cherte? , episcop Tit Liviu Chinezu ?i cu mine f?ceam de gard? (de cateva zile ?tiam c? va muri). Primul de gard? a fost Chinezu. Ceilal?i ne-am culcat. Pe la miezul nop?ii (...) a venit la mine la pat Chinezu ?i mi-a spus c? i se pare c? Suciu nu e bine. M-am ridicat repede, am mers la el la pat, l-am pip?it, n-a reac?ionat, dar respira inc?. I-am trezit rapid pe ceilal?i din camer?, care s-au strans in jurul patului s?u. Episcopul Iuliu Hossu i-a dat dezlegarea sacramental?, eu i-am ?inut intr-o man? pulsul ?i pe cealalt? i-am pus-o pe piept, la inim?, pan? cand aceasta n-a mai b?tut. Era 1 f?r? 20 de minute, in ziua de 27 iunie 1953 ”. Era vorba de ora 1 noaptea. ?Episcopul Suciu fusese bolnav de stomac ?i i se refuzase orice ingrijire medical?, incat murise literalmente de foame. Trupul neinsufle?it a fost aruncat intr-o groap? comun?, f?r? sicriu... Un "cortegiu" compus dintr-un c?ru?a?, un sanitar ?i un gardian, l-a condus pe episcopul Suciu pan? la groapa comun?”. ^[10]

A tr?it ?i a murit ca un sfant. Mormantul din cimitirul S?racilor de pe malul Izei a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoa?te locul. Nici ast?zi nu se cunoa?te locul exact al mormantului. Nu a fost judecat ?i nu a avut condamnare.

Procesul de beatificare [ modificare | modificare surs? ]

In data de 19 martie 2019 papa Francisc a autorizat Congrega?ia pentru Cauzele Sfin?ilor s? promulge decretul de recunoa?tere a martiriului episcopilor greco-catolici romani Valeriu Traian Fren?iu , Vasile Aftenie , Ioan Suciu , Tit Liviu Chinezu , Ioan B?lan , Alexandru Rusu ?i Iuliu Hossu , ?uci?i din ur? fa?? de credin?? in diverse locuri din Romania intre 1950 ?i 1970”, deschizandu-se calea pentru beatificarea acestora. ^[14]

Papa Francisc a oficiat slujba beatific?rii sale in data de 2 iunie 2019 , pe Campia Libert??ii din Blaj . ^{[15] [16]}

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

• Eroism ,
• Tinere?e ,
• Mama ,
• Ranele Domnului : (edi?ia I, Editura ?Sf. Nichita”, Oradea, 1943; edi?ia a II-a, Editura ?Sf. Vasile”, Bucure?ti, 1943; R?nile Domnului : edi?ia III-a, Editura Pan-Arcadia, Bucure?ti, 1992 ISBN 973-95232-8-5 ),
• Pier Giorgio Frassati , Blaj, 1943,
• Fecioara din Fatima , Blaj, 1943,
• Via?a Nou? ,
• Inginerul Nicoar? etc.

Manuale de religie [ modificare | modificare surs? ]

• Micul Catehism pentru clasa I a ?colilor primare (1939),
• Poruncile - Catehism pentru clasa a V-a primar? (1942),
• Tainele - Liturgic? , pentru clasa a VI-a primar? (1942),
• Credin?a - Istoria bisericeasc? , pentru clasa a VII-a primar? (1942),
• Morala Cre?tin? , pentru ?colile secundare (1939),
• Prima intalnire , indrum?ri ?i medita?ii pentru preg?tirea copiilor la Prima Sfant? Cuminec?tur? (1942) etc.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Ioan M. Bota , Istoria Bisericii universale ?i a Bisericii romane?ti de la origini pan? in zilele noastre , Casa de Editur? Via?a Cre?tin?, Cluj-Napoca, 1994.
• Sergiu Grossu , Calvarul Romaniei Cre?tine , ?Convorbiri Literare" ? ABC Dava, Chi?in?u, 1992
• Valeriu Achim, Inchisoarea din Sighet acuz? , Baia Mare, 1991.
• Alexandru Ra?iu, Biserica Furat? , Ed. Argus, Cluj-Napoca, 1990.
• Vlad Georgescu , Istoria romanilor. De la origini pin? in zilele noastre , Edi?ia a III-a, Humanitas, Bucure?ti, 1992.
• Marcel ?tirban, Episcopul Ioan Suciu, Un martir al Bisericii ?i al Neamului , "Tribuna", nr. 25 (2081) din 24-30 iunie 1993, p. 8.
• Marcel ?tirban, 1948. Momente preg?titoare. Episcopi sub urm?rie Arhivat in 18 ianuarie 2012 , la Wayback Machine . , in: Provincia, august-septembrie 2001.
• Anton Moisin , A biruit credin?a , in "Magazin istoric", nr. 7/1994, p. 50
• Mia P?durean, Spini ?i aureol?: via?a episcopului martir Ioan Suciu , Editura Napoca Star, 2001
• Ioan Ploscaru , Lan?uri ?i Teroare , Editura Signata, Timi?oara, 1993, p. 159, 175 - 176, 180. ISBN 973-551-028-6
• Cristian Vasile, Episcopul Ioan Suciu , revista Memoria, nr. 31 (2/2000)
• Ioan Suciu - apostolul tinerilor . Bucure?ti: Funda?ia Academia Civic?. 2008 . ISBN   ISBN 973-8214-15-7 Verifica?i valoarea |isbn= : invalid character ( ajutor ) .   [2]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Serial- Sfintii inchisorilor Episcopul Ioan Suciu-Apostolul tinerilor , 13 august 2007, Ionut Baias, HotNews.ro