Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Ioan I Tzimiskes
Date personale
N?scut	925 d.Hr. [1] [2] [3] [4] Constantinopol , Imperiul Roman de R?s?rit
Decedat	10 ianuarie 976 d.Hr. (51 de ani) [5] Constantinopol , Imperiul Roman de R?s?rit
Inmormantat	Constantinopol
Cauza decesului	cauze naturale ( boal? )
C?s?torit cu	Theodora (Constantini VII filia) [*] [[ Theodora (Constantini VII filia) (Byzantine empress, daughter of Constantine VII)|​]]
Copii	Theophano Kourkouas [*] [[ Theophano Kourkouas |​]]
Ocupa?ie	conduc?tor [*] ​
Limbi vorbite	limba greac? veche [6]
Apartenen?? nobiliar?
Familie nobiliar?	Dinastia macedonean?
Imp?rat bizantin
Domnie	11 decembrie 969 d.Hr.  ? 10 ianuarie 976 d.Hr.
Predecesor	Nicefor al II-lea Focas
Succesor	Vasile al II-lea al Bizan?ului
Modific? date / text

Ioan I ?imiskes ( limba greac? : ?ω?ννη? Α? Τζιμισκ??, I?ann?s I Tzimisk?s ), ( 925 - 10 ianuarie 976 ) a fost imp?ratul Imperiului bizantin de la data de 11 decembrie 969 pan? la 10 ianuarie 976 . ^[7] El a abrogat legea predecesorului s?u impotriva propriet??ilor bisericilor ?i m?n?stirilor. ?imiskes s-a c?s?torit cu Teodora, o fiic? a lui Constantin al VIII-lea ?i m?tu?? a tinerilor imp?ra?i Vasile ?i Constatin, urm?rind ideea de legitimitate. Ca Fokas dinaintea lui, ?imiskes a preluat rolul de ap?r?tor al celor doi porfirogene?i . Conducerea administra?iei civile r?manea in mainile parakimomenos-ului Vasile, care trecuse atunci de partea lui ?imiskes ?i va juca de acum inainte, un rol ?i mai important. Bardas Fokas, nepot al imp?ratului Nichifor Fokas ?i fiu al lui Leon, se incoronase imp?rat la Cezareea, citadela lui Fokas, dar fusese invins de Bardas Skleros, cumnat al lui Ioan ?imiskes ?i inchis impreun? cu familia sa intr-o man?stire din Insula Chios. Ca predecesorul s?u, ?imiskes apar?inea inaltei aristocra?ii. Se inrudea cu familia Curcuas ?i, prin mam?, cu Fokas.

Lupta cu Sviatoslav (Sveinald) [ modificare | modificare surs? ]

?imiskes trebuia s? rezolve situa?ia din Balcani c?ci atitudinea prin?ului vareg Sviatoslav I al Kievului devenea din ce in ce mai sup?r?toare ?i bulgarii p?reau s? doreasc? alian?a cu el, in r?zboiul comun contra Bizan?ului. Eforturile imp?ratului pentru a ajunge la un acord amiabil cu Sviatoslav I vor r?mane f?r? rezultat ?i noul conduc?tor al Bulgariei nu cerea bizantinilor decat s? se retrag? in Asia ?i s?-i cedeze partea european? a imperiului cu Constantinopolul . In aceste condi?ii, imp?ratul era obligat s? cear? ridicarea la arme. Prin urmare, in prim?var? a inceput preg?tirile pentru o b?t?lie lung? ?i grea, aducand insemnate trupe de elit? din provinciile asiatice, creand chiar ?i o nou? unitate de ?oc, intitulat? nemuritorii. Importantele for?e terestre ?i navale operau, atat spre nord de Balcani , cat ?i in zona m?rginit? de Dun?re , unde patrula flota de r?zboi dotat? cu celebrul foc grecesc (o substan?? ce avea la baz? petrolul brut extras din Asia Mic? ?i care se aprindea in contact cu apa), aflat? sub conducerea marelui drongar Leon. Flota ac?iona atat ca factor de presiune, cat ?i pentru a t?ia eventuala cale de retragere. Dup? ce a trecut in revist? mi?carea m?iestrit? ?i spectaculoas? ?i intrecerea triremelor (erau peste 300, in afar? de cor?biile rapide, de luntriile numite azi indeob?te galere ?i de vasele cu panze), imp?ratul a imp?r?it bani vasla?ilor ?i osta?ilor ?i i-a trimis la Istru ( Dun?re ) ca s? p?zeasc? trecerea peste acesta.

Oastea de uscat, in fruntea c?reia se afla insu?i imp?ratul, a asediat mai intai Arcadiopolis ?i, dup? ce ?imiskes ?i-a consolidat puterea pe plan intern, trupele bizantine au trecut Mun?ii Balcani , atacand ?i cucerind Preslavul ( 14 aprilie 971 ). Aici s-a dat mai intai o lupt? in fa?a ora?ului, in care victoria a fost, ?i de aceast? dat?, de partea bizantinilor, care l-au capturat chiar pe Boris al II-lea , in timp ce armata varegilor, infrant?, s-a ad?postit in cetate . B?t?lia, ins?, nu avea s? se opreasc? aici, deoarece trupele imperiale au atacat fortifica?ia in care se retr?seser? adversarii lor. In vreme ce se petreceau toate acestea, mul?imea bizantinilor, aflat? in mi?care in afara zidurilor, izbi cu putere ?i zdrobi balamalele ?i u?orii por?ilor, p?trunse in interiorul cet??ii ?i s?var?i un m?cel nemaipomenit in randurile lor (varegilor).

Sviatoslav, impreun? cu ca?iva apropia?i, a reu?it s? scape, fugind in cetatea Durostor (azi, Silistra ) unde s-a inchis, cu inten?ia ferm? de a se ap?ra. Atacul bizantinilor a pornit atat pe uscat cat ?i pe Dun?re (flota ajunsese, intre timp, urcand fluviul, pan? acolo), urm?rindu-se, in acest fel s?-l prind? ca intr-un cle?te pe acest du?man de temut al lor. Sosirea acestei flote ii umplu pe romani de o nespus? bucurie, iar sci?ii fur? cuprin?i de spaim?. Cronicarul Leon Diaconul spune c? taurosci?ii ^[8] i?i ingr?m?diser? trupele in forma?ii inguste ?i ascu?ite ca ni?te ziduri spre a cuprinde du?manul la mijloc. Imp?ratul ii randui pe romani in fa??, a?ez? in ambele laturi c?l?re?i greu inarma?i, imbr?ca?i in zale , iar in spate puse arca?i ?i arunc?tori cu pra?tia; le porunci s? arunce f?r? incetare ?i porni oastea la lupt?.

Cronicarul Ioan Skyli?es , compilat ?i de Georgius Kedrenos , povestind lupta dintre Sviatoslav I cu ?imiskes, men?iona existen?a sem?n?turilor de grau ?i mei in regiunile de pe malul stang al Dun?rii, din vecin?tatea Silistrei, lucru ce dovede?te c? aceast? zon? era locuit? de o popula?ie sedentar?. Incercuite in Durostor , o?tile ruse?ti se aprovizionau noaptea cu aceste cereale ?i furaje transportate de pe malul opus al Dun?rii.

B?t?lia de la Silistra a fost deosebit de incrancenat? ?i, ca orice b?t?lie, ?i-a datorat succesul ?i unor eroi care nu au incetat s? apar?. Astfel, unul din oastea romanilor se avant? ?i izbi cu suli?a pe al treilea in rang din randurile taurosci?ilor dup? Sviatoslav, un lupt?tor inimos, voinic ?i tan?r. La aceast? lovitur?, taurosci?ii se insp?imantar?; ei incepur? s? se trag? inapoi in campie ?i s? se indrepte spre cetate. Atunci Teodor , poreclit Lalacon ("Maraial?") , un b?rbat temerar ?i neinvins prin in?l?imea ?i t?ria trupului s?u, ucise mai mul?i neferici?i din randurile du?manilor cu un buzdugan de fier; il manuia cu atata putere, incat zdrobea cu o singur? lovitur? ?i coiful du?manului. ?i pentru c? lupta a fost, dup? cum am mai spus, deosebit de crancen?, unor astfel fapte de vitejie ru?ii le vor da un r?spuns pe m?sur?. Oastea kievean? i?i preg?ti armele (…) ?i ie?i in campie, incercand din toate puterile s? incendieze ma?inile de r?zboi ale romanilor; pentru c? nu puteau suferi proiectilele izbite cu zgomot ?i foarte mul?i sci?i fuseser? uci?i zilnic de c?tre pietrele aruncate de aceste ma?ini. Ioan Curcas , magister militium , din neamul imp?ratului, avea in seam? paza acestor ma?ini, cand z?ri, deodat?, n?vala cutez?toare a du?manilor. Fiind ame?it de vin ?i abia sculat de la mas? (c?ci era dup? pranz), el inc?lec? ?i impreun? cu cei ce il urmau se repezi s?-i infrunte. Dar, calul s?u c?zu intr-o groap? ?i-l arunc? jos pe magister. Sci?ii se uitar? la armele sale vrednice de b?gat in seam?, la zalele calului ?i la toate celelalte podoabe str?lucitoare (c?ci se intampla s? fie poleite cu aur) ?i crezur? c? e imp?ratul; ei alergar? din toate p?r?ile cu armele ?i-l sfartecar? in chip s?lbatic cu s?biile ?i securile, apoi ii in?l?ar? capul intr-un v?rf de lance ?i-l fixar? de-asupra turnurilor ^[9] , b?tandu-?i joc de romani , zicand c? le-au m?cel?rit imp?ratul ca pe o vit? de sacrificiu. Acest succes a ridicat moralul trupelor kievene lovite de atacurile bizantinilor. De aceast? dat? indemna?i de izband?, ru?ii ie?ir? a doua zi din cetate ?i se randuir? de lupt?. Bizantinii i?i a?ezar? oastea in randuri adanci ?i p??ir? s?-i infrunte. Era unul Icmor , care conducea armata scit? dup? Sviatoslav ?i avea rang indat? dup? dansul, un b?rbat voinic ?i tan?r. Cand il z?ri Anemas , unul dintre l?ncierii imp?ratului ?i feciorul conduc?torilor cretanilor , cum inainta plin de incredere, impreun? cu o ceat? de inso?itori pede?tri ?i ucidea o mul?ime de romani, fu cuprins de manie, scoase sabia de la ?old, i?i privi calul incoace ?i incolo, ii d?du pinteni, se repezi asupra lui Icmor, ajunse pan? la el, izbi peste grumaz ?i retez? cu mana dreapt? capul scitului, rostogolindu-l la p?mant. La c?derea acestuia se in?l?? din mijlocul sci?ilor un strig?t amestecat cu planset, iar romanii se avantar? impotriva lor. In aceste condi?ii oastea lui Sviatoslav s-a retras in cetate pentru ca, ulterior, sub ad?postul intunericului, ace?tia s? ias? din fort?rea?? pentru a putea recupera corpurile camarazilor c?zu?i pe campul de lupt?. Au urmat ceremoniile funerare specifice varangienilor, in timpul c?rora au fost ineca?i in apele Istrului copiii sugari ?i coco?ii. Pe lang? aceste cruzimi, ru?ii au dat dovad? ?i de curaj pentru c? Leon Diaconul spune c?, atunci cand nu mai vedeau nici o speran?? de sc?pare, pentru a nu c?dea in robie, i?i curmau zilele, infigandu-?i s?biile in m?runtaie.

Dup? un asediu de aproape 3 luni, Sviatoslav , v?zand c? rezisten?a sa era inutil?, i-a cerut, la sfar?itul lunii iulie , lui Ioan ?imiskes , s? inceap? tratativele, ajungandu-se la o in?elegere ( 24 iulie 971 ) intre beligeran?i ?i chiar la o intalnire intre conduc?torii lor: imp?ratul a primit bucuros asemenea discu?ii, c?ci pre?uia in chip deosebit pacea in locul r?zboiului; ?tia c? cea dintai scap? oamenii cu via??, iar cel din urm? ii distruge. S-a convenit ca ru?ii s? restituie romanilor Durostorul , s? elibereze prizonierii, s? se retrag? din Moesia (teritoriul Bulgariei de azi) ?i s? se reintoarc? in patria lor; bizantinii trebuiau s? ii asiste la traversare ?i s? nu-i infrunte cu cor?biile incendiare; in afar? de aceasta, se obligau s? ofere fiec?rui lupt?tor din armata rus? cate dou? medimne de alimente (aproape 100 de kg) pentru drum ?i s? le asigure, pe viitor, vechile privilegii comerciale cu Bizan?ul .

Acest eveniment, petrecut in anul 971 , a scos la suprafa?? o informa?ie extrem de pre?ioas? referitoare la existen?a autohtonilor din Dobrogea ?i din nordul Dun?rii, care dispuneau de fortifica?ii puternice ?i se puseser? in slujba lui Sviatoslav dup? victoriile repurtate de acesta in Peninsula Balcanic? . Documentarea se g?se?te la cronicarii bizantini Skyli?es ?i Kedrenos care ne spun c?: au venit la dansul (in fa?a imp?ratului) din Constan?ia ?i din alte fort?re?e ridicate dincolo de Istru , soli care cereau iertare pentru faptele rele s?var?ite, predandu-se impreun? cu acele fort?re?e; primindu-i cu blande?e, imp?ratul a trimis oameni s? preia cet??ile ?i oaste indestul?toare pentru paza lor. Dezvoltarea economic? ?i me?te?ug?reasc?, nego?ul activ care dep??ea cadrul local, num?rul mare al a?ez?rilor int?rite, au fost premisele care au favorizat apari?ia, in Dobrogea secolelor X-XIII, a unor forma?iuni constituite din punct de vedere politic. Acest lucru se poate observa ?i din informa?ia prezentat? mai sus, conform c?reia imp?ratul primea acele solii ale popula?iei din stanga Dun?rii de unde reiese c?, pe ambele maluri se aflau a?ez?ri int?rite, locuite de o popula?ie stabil?, diferit? de triburile in migra?ie ?i conduse de ?efi locali.

Dup? alungarea lui Sviatoslav , imp?ratul a r?mas in zona Dun?rii pentru a organiza, din punct de vedere administrativ ?i militar, noile sale cuceriri. In regiunea cuprins? intre fluviu ?i mare, in fosta provincie Schitia , el a creat o thema ( provincie ), numit? Paristrion ( Paradunavon ). In traducere, para insemna la marginea, lang? iar Istros sau Dunavon este Dun?rea de ast?zi. Prin urmare, Paradunavon sau Paristrion ar insemna, in traducere liber?, de lang? Dun?re . Aceast? thema avea in frunte un strateg , iar capitala se afla la Durostor sau Dristra .

Ioan ?imiskes , apreciind situa?ia dificil? a zonei, a luat m?suri energice pentru consolidarea frontierei dun?rene, cunoscind ?i faptul c? barajele naturale precum fluviile ?i mun?ii sunt obstacole greu de trecut pentru barbari ?i u?or de ap?rat pentru bizantini, de aceea a ref?cut ?i repus in func?iune cet??i din vechiul limes (grani??), precum Dorostolon, Axiopolis (azi, Cernavod? ), Capidava (aici trebuie ad?ugat faptul c? a fost ridicat un zid din pietre, legate cu p?mant, iar in interior au fost amenajate o serie de edificii, in primul rand cu caracter militar, ?inand cont de caracterul defensiv al provinciei), Carsium (azi, Har?ova ), Troesmis (azi, Topli?a ) iar, in apropiere de marea bucl? pe care o face Dun?rea, la Dinoge?ia (azi, Garv?n ), pe o insul?, a fost intreprins? o ampl? ac?iune de repunere in stare de func?ionalitate a fort?re?ei romano-bizantine din secolele IV-VI. Terenul a fost cur??at ?i nivelat ?i s-au f?cut numeroase repara?ii, ad?ugandu-se, totodat?, noi elemente de fortificare. Dup? anul 1000 , sosind din ce in ce mai mul?i localnici, a?ezarea a fost amplificat?. Avand o pozi?ie deosebit?, cetatea putea servi la supravegherea intregii regiuni din stanga fluviului ?i, de asemenea, era ?i un important punct de sprijin pentru flota bizantin? , atat pentru cea de r?zboi, cat ?i pentru cea de comer?. La Noviodunum (azi, Isaccea), situa?ia a fost mult u?urat? de faptul c? elementele de construc?ii ale vechilor citadele romano-bizantine au fost refolosite, incepand cu domnia lui Ioan ?imiskes , pentru a se ridica o important? cetate ce controla un vad de insemn?tate strategic? deosebit? dac?, in cazul cet??ilor de mai sus, situa?ia de consolidare a ap?r?rii zonei a fost u?urat? de faptul c? bizantinii au ref?cut construc?iile din perioada de glorie a Imperiului roman , trebuie spus c? noii st?pani ai zonei au construit fortifica?ii noi, ca cea de la P?cuiul lui Soare , intr-un ostrov dun?rean la circa 20 km in aval de Silistra ? punct naval avansat pentru ap?rarea Dorostolon -ului, zidit de bizantini dup? tehnici constructiv-arhitecturale specifice lor. In primele decenii de existen??, cetatea de la P?cuiul lui Soare a avut rosturi pur militare. Probabil c? acolo sta?iona o parte a flotei bizantine, care avea misiunea de a ap?ra, in primul rand, Dorostolonul . Nu se ?tie cand, inainte de anul 1000 , cetatea a fost cucerit?, distrus? ?i abandonat?, fiind repopulat? abia spre sfar?itul domniei lui Vasile al II-lea cand, al?turi de aspectul ini?ial de a?ezare cu atribu?ii strategice, c?p?ta ?i caracteristicile specifice localit??ilor contemporane de la Dun?rea de Jos, unde tr?iau, laolalt?, civili ?i militari. Toate aceste a?ez?ri ad?posteau unit??i militare de grani?? subordonate militar strategului de la Dristra .

Primul strateg al themei Paristrion a fost Leon Sarakinopulos al c?rui nume ne-a fost transmis pe dou? sigilii de plumb , unul descoperit pe malul stang al Dun?rii, la est de C?l?ra?i , iar al doilea in s?p?turile din palatul de la Preslavul Mare (din Bulgaria ) .

Rela?iile cu vestul Europei [ modificare | modificare surs? ]

O alt? problem? pe care predecesorul s?u o l?sase f?r? solu?ionare era acum rezolvat? pe cale diplomatic?. ?imiskes nu va trimite mo?tenitorului tronului lui Otto cel Mare pe prin?esa porphyrogenet? cerut? ci pe propria sa rud? Teofana, cu care Otto al II-lea se c?s?torea la Roma la 14 aprilie 972 . Conflictul cu imperiul occidental era rezolvat cel pu?in pentru un timp, cu condi?ia s? se restabileasc? statu-quo -ul teritorial. Dup? o campanie desf??urat? in Orient , Ioan ?imiskes reintra in Constantinopol care era atins de o maladie mortal? ? tifosul . El a murit la 10 ianuarie 976 ; domnia sa s-a incheiat dup? 6 ani, el fiind la varsta de 51 de ani.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Nicole Thierry, Un portrait de Jean Tzimiskes en Cappadoce
• Ange de Saint-Priest, Encyclopedie du dix-neuvieme siecle , tome XXV, 1844, p. 693 Citi?i online
• Jean Skylitzes, Synopsis Historion , ≪ Jean Tzimiskes ≫, p. 239-261.

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ioan I Tzimiskes