Harta mondial? care indic?
indicele de dezvoltare uman?
ajustat in func?ie de inegalitate in 2014. Acest indice capteaz? dezvoltarea uman? a persoanei medii in societate, care este mai mic? decat atunci cand exist? inegalitate in distribu?ia s?n?t??ii, educa?iei ?i veniturilor.
Inegalitatea social?
poate fi definit? ca o stare de dezechilibru in rela?iile interumane, in care anumi?i indivizi/grupuri sociale reu?esc, deseori prin reglement?ri legale, s? ob?in? beneficii sociale nemeritate, supraevaluate, in raport cu munca prestat?. Inegalitatea social? reprezint? cauza principal? care conduce la s?r?cie ?i genereaz? nemul?umire in randul indivizilor ?i al grupurilor sociale.
Munca fizic?, subevaluat? la plata salariului, ?i-a pus amprenta ?i asupra mainilor harnice...
Ea se manifest? prin accesul diferen?iat al membrilor unei societ??i la resursele naturale existente, precum ?i la o distribuire echitabil? a rezultatelor produc?iei de bunuri materiale ?i servicii sociale. Baza inegalit??ii porne?te de la un sistem de salarizare care nu reflect? gradul de participare al indivizilor ?i eficien?a ob?inut? in sfera produc?iei materiale ?i a serviciilor sociale, la care se adaug? politicile fiscale guvernamentale de redistribuire a plusvalorii create, care avantajeaz? anumi?i indivizi sau /?i grupuri sociale in detrimentul altora. Inegalitatea social? conduce la o diferen?iere a accesului indivizilor la bunurile materiale ?i spirituale create, la care se adaug? influen?a unor factori culturali care genereaz? inegalitate, cum ar fi ideile preconcepute reg?site in credin?e religioase, cu privire la rasa umana, etnie, sex, varst?, orientare sexual? ?i clas?, etc. Drepturile sociale cuprind drepturile individuale, privite ca rezultat direct al efortului in munca depus? cat ?i cele rezultate din redistribuirea, prin politici fiscale, a plusvalorii create. Asadar, drepturile sociale se reg?sesc par?ial in pia?a reglementat? a for?ei de munc?, reprezentand principala surs? a veniturilor popula?iei. De asemenea, in drepturile sociale este inclus? asisten?a medical? ?i libertatea de exprimare, educa?ia, reprezentarea politic? ?i participarea.
[1]
Inegalitatea social? este strans legat? de
inegalitatea economic?
. Este analizat?, de obicei, pe baza distribu?iei
inegale a venitului
sau a
bog??iei
, fiind un tip de inegalitate social? frecvent studiat deoarece influen?eaz? progresul economic ?i echilibrul social al oric?rui tip de societate. De?i disciplinele
economiei
?i
sociologiei
folosesc, in general, abord?ri teoretice diferite pentru a examina ?i explica inegalitatea economic?, ambele domenii sunt implicate activ in
cercetarea
acestei inegalit??i, principalul factor analizat fiind dinamica veniturilor realizate de anumite categorii sociale pe diverse perioade, corelate cu infla?ia ?i al?i factori sociali. Cu toate acestea, resursele sociale ?i naturale, altele decat resursele pur economice, sunt, de asemenea, distribuite inegal in majoritatea societ??ilor, contribuind astfel la modific?ri structurale permanente in
statutul social
, generate de dinamismul economic ?i social. Normele de alocare, reg?site in structura bugetar? aprobat? anual pot, de asemenea, s? afecteze la nivel na?ional distribuirea
drepturilor
?i
privilegiilor
,
puterea social?
, accesul la
bunurile publice
, cum ar fi
educa?ia
sau sistemul
judiciar
,
locuin?ele adecvate
,
transportul
,
creditarea
?i
serviciile financiare
, cum ar fi serviciile
bancare
?i alte
bunuri
?i servicii sociale. Inegalitatea social? este generat?, in principal, de politica salarial? ?i fiscal? adoptat? de un anumit guvern (intr-o anumit? etap? istoric?) ?i care asigur? anumite avantaje materiale unor grupuri de indivizi (lucr?tori, pensionari etc) in detrimentul altora. Inegalitatea social? genereaz? nemul?umire, fiind una din cauzele principale ale exodului for?ei de munc?, in special ?
exodul creierelor
”. Pentru atenuarea inegalit??ilor sociale se impune un sistem echitabil de salarizare, bazat pe criterii obiective, m?surabile, func?ie de aportul social adus ?i eficien?a economic? a fiec?rui tip de activitate. Al?turi de un sistem de salarizare echitabil se impune ?i un sistem de
impozitare diferen?iat?
, pe categorii de venituri ?i func?ie de m?rimea ?i structura acestuia. Impozitul progresiv, combinat cu o strategie de dezvoltare ?i cointeresare material? sunt baza progresului social. Deseori diferen?a intre na?iuni este generat? nu atat de resursele materiale pe care la are la dispozitie, cat, mai ales, de sistemul de organizare ?i cointeresare material? adoptat. Diferen?ele mari de venituri nejustificate intre membrii unei societ??i ?i neajustate printr-un sistem de impozitare echitabil genereaz? mari dezechilibre in economie ?i nemul?umiri sociale. Evident c? nu putem s? vorbim despre egalitate economic?, fiindc? oamenii sunt diferi?i din multe puncte de vedere (nivel de instruire, indemanare, dorin?? de perfec?ionare etc) ?i cu aport diferit la realizarea de bunuri materiale ?i servicii sociale, ins? trebuie urm?rit? o "inegalitate optimizat? " (care urm?re?te, pe termen lung, interesele tuturor membrilor unei societ??i), in care s? fie incurajat? munca ?i descurajat? indiferen?a ?i del?sarea. Inegalitatea social? poate fi m?surat? printr-un sistem de indicatori economico-sociali, astfel incat s? fie asigurat? egalitatea de ?anse a fiec?rui individ in afirmarea dorin?elor ?i n?zuin?elor sale de implinire material? , social? ?i moral?. Multe societ??i din intreaga lume pretind a fi
meritocra?ii
- adic? societ??ile lor distribuie exclusiv resurse bazate pe merit, lucru care reprezint? practic o utopie, deoarece sunt prea mul?i factori subiectivi in rela?iile interumane tot mai complexe, greu de m?surat ?i anticipat. Termenul ?meritocra?ie” a fost inventat de
Michael Young
in 1958 eseul s?u distopic ?
The Rise of the Meritocracy
” pentru a demonstra disfunc?iile sociale pe care le-a anticipat ap?rute in societ??ile in care elitele cred c? acestea sunt de succes in intregime pe baz? de merit, astfel incat adoptarea acestui termen in englez?, f?r? conota?ii negative, este ironic;
[2]
Young a fost ingrijorat de faptul c? sistemul
tripartit de educa?ie practicat
in
Regatul Unit
in momentul in care a scris eseul considerat merit a fi ?efortul inteligen?ei plus, posesorii... identificat la o varst? fraged? ?i selectat pentru o educa?ie intensiv? adecvat? ??i c?” obsesia cu cuantificarea, testarea ?i calific?rile” pe care o sus?ine ar crea o educa?ie de elit? de clas? mijlocie in detrimentul educa?iei clasei muncitoare, conducand in mod inevitabil la nedreptate ?i - in cele din urm? - la revolu?ie.
[3]
O reprezentare modern? a genului de ?meritocra?ie” de care Young se teme poate fi v?zut in serialul
3%
.
Wikicitat
| Resurse bibliotecare
|
|---|
|
Despre Inegalitate social?
|
|---|
|
|