Ilirii au fost popula?ia de baz? a Iliriei .

Date generale [ modificare | modificare surs? ]

Cu etnonimul ilirioi ('Iλλυρ?oi) grecii au numit, se pare, mai intai unul dintre triburile mai apropiate de ei care se afla in apropiere de Epir , spre nord-vest. In mitologia greac?, Illyrus ar fi fost fiul lui Cadmus ?i Harmonia ?i ar fi domnit in Iliria ; fiii s?i ar fi dat apoi nume unor dintre numeroasele triburi considerate ilire (in jur de 100 de triburi: autaria?i, iapozi, liburni, dasari?i etc.), aflate in teritoriul dintre Epir ?i raul Drava , Marea Adriatic? ?i triburile tracice din Balcani . ^{[1] [2]} Teritoriul din urm? corespunde cu aproxima?ie Albaniei actuale ?i fostei Iugoslavii ?i a fost bogat in z?c?minte cuprifere (exploatate inc? din neolitic), fier, aur, argint, piatr?, sare, lemn.

Etnogenez? [ modificare | modificare surs? ]

Zona dintre v?rsarea Dravei in Dun?re pan? la Por?ile de Fier , SV Olteniei ?i NV Bulgariei , par?ial ?i Macedonia , este considerat? ca zon? de interferen?? intre traci ?i iliri. A fost de fapt o regiune populat? cu prec?dere de dardani ?i paoni, triburi despre care istoriografia nu a reu?it s? stabileasc? dac? erau tracice sau ilire. La fel de disputat? apartenen?? etnic? au ?i tribalii, considera?i traci de o mare parte a literaturii istorice.

Unele triburi ilire (messapii, daunii, peuce?ii) ar fi trecut in Peninsula Italic?, iar despre iapozi, o legend? reprodus? de Appian spune c? au migrat spre r?s?rit, a?ezandu-se in teritoriul tracic.

Este cert c? ilirii au avut o descenden?? indoeuropean? ?i au vorbit limbi inrudite, ins? opiniile sunt imp?r?ite in privin?a apartenen?ei unul din grupurile familiei de limbi indo-europene, kentum ori satem, opinile nu concord?, dar par s? existe mai multe argumente in favoarea celui dintai. Limbile ilirice sunt cunoscute numai prin antroponime ?i toponime ?i denot? o mare abunden?? de vocale ?i prin sonoritate. Dup? o perioad? lung? in care s-a discutat, in istoriografie, despre gradul de apropriere intre graiurile ilirice ?i cele tracice, este precump?nitoare concluzia c? au fost pronun?at deosebite.

Izvoare: scrise romane ?i grece?ti ( Appian - Ist. roman?; Strabon; Pliniu cel B?tran , Iordanes, Polyainos, Cassius Dio), epigrafie (din perioada roman?), toponime, materiale arheologice.

Despre formarea triburilor ilire ?i evolu?ia lor general? exist? mai multe teze, care se pot sistematiza in dou? direc?ii. Una autohtonist?, care sus?ine c? pentru locuitorii teritoriului dintre Adriatica ?i raul Sava, in timpul epocii bronzului s-a petrecut o ilirizare treptat? (A. Benac ?i B. ?ovi? din Sarajevo). Pe de alt? parte, ?coala mai veche men?ine teoria invaziei ilire din centrul Europei spre sud-est ?i in Peninsula Balcanic?. Aceast? invazie s-ar fi petrecut in sec. XIII i .Chr. Numeroasele nume tracice din Iliria ar fi in sprijinul acestei teze, a venirii ilirilor peste locuitori traci care astfel au fost inlocui?i, asimila?i sau impin?i spre r?s?rit. In acela?i context s-ar fi petrecut ?i deplasarea grecilor spre sud ?i a frigienilor din Tracia in Asia Mic?.

Ambele teorii au o serie de puncte vulnerabile din cauza studiilor inegale, care ar trebui s? fie comparative ?i care sunt nevoite s? se construiasc? predominant pe sursele arheologice. In sec. VIII-VII i .Chr. triburile ilire au trecut pe la folosirea pe scar? larg? a fierului, de?i continu? s? fie produc? sau s? utilizeze multe obiecte de podoab? ?i instrumente din bronz. Pentru aceast? perioad?, cercet?rile arheologice sprijin? ipotez? c? a existat o expansiune a triburilor ilirice spre r?s?rit, observabil? mai ales in V Bulgariei ?i SV Olteniei, paralel cu o extindere a culturii Basarabi (de esen?? nord-tracic?) spre apus, in Voievodina. Descoperiri precum cele din zona Vraca (Bulgaria de NV), Balta Verde ?i Gogo?u (Mehedin?i) dovedesc, in VIII-VII i .Chr., rituri ?i ritualuri funerare obi?nuite in lumea iliric? ? inhuma?ia in pozi?ie intins?.

Organizare politic? [ modificare | modificare surs? ]

Din punct de vedere politic, mai multe dintre triburile ilire au incercat s? se organizeze, in diferite momente din sec. IV-III i.Hr. Primul rege cunoscut a apar?inut dardanilor ?i se numea Bardyllis (sec. IV). Dardanilor s-au al?turat ?i alte triburi precum galabrii ?i tuna?ii, impreun? cu care au ocupat un teritoriu intins pe v?ile Strumei ?i Vardarului. Pu?inele izvoare care se pot invoca pentru dardani ii prezint? la inceput ca fiind cu des?var?ire s?lbatici, locuind in bordeie ?i pe?teri, dup? care vorbesc despre o armat? bine organizat? capabil? s? amenin?e Macedonia ori Iliria in sec. III. Alia?i ai romanilor in anumite momente, au fost supu?i in sec. I i .Chr. de guvernatorul Macedoniei care a ajuns pan? la Dun?re. Zona lor este cunoscut? pentru mine ?i exploatat? ca atare de romani, mai tarziu, cei care aveau un procurator metallorum special. O categorie de podoabe de aur se numea chiar dardanium.

Alt? puternic? uniune tribal? a fost constituit? de autaria?i in vestul Serbiei ?i in Bosnia , acolo unde sunt cercetate necropole.

Ilirii au intrat in conflict cu Epidamos ?i Apollonia ? colonii grece?ti intemeiate pe litoralul adriatic, apoi cu Macedonia. Au suferit influen?e culturale tracice, elenistice ?i romane. Au suferit ?i de pe urma invaziei celtice din sec. III. Nu doar au asimilat influen?e str?ine, ci au ?i imprumutat altor popula?ii cu care au venit in contact elemente de cultur? material? specific?. De ex., de la ei (pira?ii din insule) au luat romanii liburna, ambarca?iune maritim? u?oar? (cu form? prelung?, cu pupa ?i prova ascu?it? ?i dou? randuri de rame) care datorit? mobilit??ii ei a ajuns in sec. I i .Chr. unul dintre cele mai bune vase romane de lupt?. Flota roman? de la Dun?re de Jos era ?i ea dotat? cu liburnae.

De la sfar?itul aceluia?i veac au inceput lupte cu romanii care s-au intensificat in sec. I i.Hr. S-au finalizat cu inglobarea Iliriei in Imperiul roman. Se pare c? la originea conflictelor din sec. III cu romanii au stat desele incursiuni pe mare ale pira?ilor iliri ?i tendin?ele pe care le-au manifestat unele dintre triburi de a se constitui in uniuni tribale mai puternice. A?a a fost cazul cu regatul unei prin?ese numit? Teuta (231-228 i .Chr.), a regilor Pleurat ?i Gentius.

Cucerirea roman? [ modificare | modificare surs? ]

Dup? cucerirea roman?, ilirii au ob?inut drepturi civile prin Constitutio Antoniniana (212). Roma i-a recrutat ca solda?i trimi?i la limitele barbare ale imperiului. Rolul lor important in armata roman? a deschis calea multor c?petenii de a ajunge ?i la tron in cateva momente. In cateva secole au fost ?apte imp?ra?i nativi din Ilyrricum.

Provincia roman? Illyricum ini?ial?, cu capitala la Salona (lang? Split), a fost desfiin?at? dup? o revolt? a panonilor ?i dalma?ilor din sec. I, iar teritoriul s?u divizat in noi provincii, Pannonia in nord ?i Dalma?ia in sud. O nou? reform? administrativ?, a 297, a imp?ratului Diocle?ian (cu provincii, prefecturi, dioceze), a marcat din nou teritoriul. S-a creat provincia Praevalitana in sudul Dalma?iei, apoi Epirus Nova (Dyrrachium - capital?) ?i Epirus Vetus (cu centrul la Nikopolis). Alte dou? p?r?i au intrat in dioceza Macedoniei. Diocezele Pannonia, Noricum, Moesia Superior ?i Macedonia cu o parte a Greciei au fost devenit componente ale prefecturii Illyricum.

Analiza materialului arheologic sugereaz? c? romanizarea in cazul Iliriei a fost neuniform?. Centrele urbane au fost aproape in totalitate romanizate, iar ilirii au fost subiec?ii unui puternic proces de acultura?ie. O astfel de popula?ie supus? romaniz?rii a ajuns ?i in Dacia roman?, in unit??i militare (ala Illyricorum, coh. III Delmatarum) sau in comunit??i civile (Pirustae, Baridustae), dintre care sunt mai cunoscute cele de mineri in Mun?ii Apuseni. Cei din urm? au fost identificate in num?r mare pe t?bli?e cerate ?i inscrip?ii locale, prin cu nume iliric tipice: Andarus, Andes, Dato, Dasius, Epicadus, Plares, Scenobarus. Aces?i coloni?ti au practicat incinera?ia in gropi simple, uneori cu pere?ii ar?i. Unele morminte au ring de piatr? sau incint? de piatr? de form? rectangular?. Necropole atribuite unor iliri se afl? la Ruda-Brad, Alburnus Maior, Ighiu, Cinci?, Apulum, Sighi?oara, Romula. Provenind din teritorii in care au exersat mineritul ?i prelucrarea metalelor, ilirii erau cunoscu?i ca iscusi?i in aceste ocupa?ii.

Dup? dezintegrarea imperiului, teritoriul pe care au tr?it ilirii a suferit de pe urma migra?iilor (go?i, huni), popula?ia fiind in mare parte slavizat?. Despre iliri se vorbe?te ultima oar? in sec. VII d.Chr. (in Miracula Sancti Demetri din Tesalonic). Unii dintre cei care s-au retras in zonele inaccesibile, muntoase, romaniza?i, au fost cunoscu?i ca morlaci. Albanezii i?i revendic? ast?zi descenden?a direct? din iliri (contrazis? ins? de o parte dintre istorici). Cultura material? a ilirilor este relativ bine cunoscut? ?i se remarc? prin inflorire ?i originalitate indeosebi in Hallstatt. Provine mai ales in necropole, pentru c? a?ez?rile sunt mai pu?in cercetate. Se cunoa?te totu?i c? multe a?ez?ri erau int?rite, cele din Dalma?ia cu ziduri de piatr?. Inventarul necropolelor cercetate denot? mare grij? pentru via?a de apoi ?i pentru ceremonii funerare. O parte a lor au fost de inhuma?ie, mai ales tumulare, familiale sau gentilice, unele de cateva zeci sau cateva sute. Inventarul funerar g?sit con?ine arme de fier ?i multe podoabe de bronz. Cu o palet? foarte variat? la iliri, acestea au fost elemente de cultur? material? difuzate ?i in zonele invecinate; numeroase tipuri de fibule, br???ri, atarn?tori etc. din spa?iul carpato-dun?rean sunt, in aceast? vreme, de origine vest ?i sud-vest balcanic?.

Ini?ial, ilirii au imitat moneda dup? Dyrrachium ?i Apollonia, sec. V. Coloniile grece?ti de la Adriatic? au avut propria moned?, dar care a circulat pu?in la iliri. Unii regi au imitat monedele grece?ti (cazul daor?ilor). Mai r?spandit? moneda roman? din sec. I (mixtur? care face trimitere la comer? ?i piraterie).

Ins?, pan? la urm?, ilirii au sfar?it prin a fi romaniza?i ?i apoi slaviza?i, nemaiap?rand in izvoarele istorice dup? secolul VII d.Hr.

Religie [ modificare | modificare surs? ]

Ilirii credeau in for?e supranaturale a c?ror putere se manifesta in vicisitudinile vie?ii de zi cu zi, in s?n?tate ?i boal?, abunden?? natural? ?i dezastre. Dup? o serie de motive ? simboluri repetate care se refer? la soare ?i mi?carea lui: svastic?, ?erpi, cercuri, cai, p?s?ri, au avut un cult solar. In perioada roman?, au fost asimilate zeit??ile romane ?i interpretate cele indigene.

In partea nordic? a Balcanilor, a existat ?i o lung? tradi?ie a inciner?rii ?i inmormant?rii in morminte pu?in adanci, in timp ce in p?r?ile sudice, cei deceda?i erau depu?i tumulii de piatr? sau p?mant (numi?i "gromile").

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Pashko Gjonaij- The Ancient Illyrians , 2001
• Wilkes John- The Illyrians , Wiley-Blackwell, 1996
• Enciclopedia arheologiei ?i istoriei vechi a Romaniei, II. D-L , Bucure?ti, 1996
• Srejovic Dragoslav- Les Illyriens et Thraces, 1997.
• Cabanes P., Les Illyriens de Bardylis a Genthios: IVe ? IIe siecles avant J. ? C. , Paris, 1988
• Iliri ?i Daci . Catalog, Cluj ? Bucure?ti, 1972
• Stip?evi? Aleksandar- The Art of the Illyrians , Edizioni del Milione, 1963

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Iliri

• en Phallic Cult of the Illyrians