Heinrich Hentzi
Date personale
N?scut	24 octombrie 1785 [1] Debre?in , Ungaria
Decedat	21 mai 1849 (63 de ani) [1] Buda , Imperiul Austriac
Cet??enie	Elve?ia   Ungaria
Ocupa?ie	militar ofi?er
Gradul	general-maior militar [*] ​
Decora?ii ?i distinc?ii
Decora?ii	Knight of the Order of Maria Theresa [*] [[ Knight of the Order of Maria Theresa (rank of the Military Order of Maria Theresa)|​]] [1]
Modific? date / text

Heinrich Hentzi , din 1844 Heinrich Hentzi Edler von Arthurm , ^[2] (n. 24 octombrie 1785 , Debre?in , Ungaria  ? d. 21 mai 1849 , Buda , Imperiul Austriac ) a fost un general maghiar din armata Imperiului Austriac . El a devenit renumit pentru ap?rarea ora?ului Buda ?i a castelului Buda in Asediul Budei din anul 1849, refuzand s? capituleze in fa?a rebelilor unguri ?i continuand s? r?man? loial pan? la cap?t imp?ratului austriac.

Cariera militar? [ modificare | modificare surs? ]

Provenea dintr-o familie cu origine elve?ian?. Unchiul s?u, Samuel Hentzi, a fost un poet ?i revolu?ionar elve?ian, care a organizat o conspira?ie impotriva ordinii constitu?ionale din Elve?ia ?i, prin urmare, a fost executat pe 17 iulie 1749. Familia Hentzi a fost nevoit? s? fug? ?i s-a stabilit in ora?ul maghiar Debre?in.

N?scut la Debre?in , Hentzi s-a inrolat in Armata Austriac? in septembrie 1804 ?i a f?cut parte din trupele de geniu. Dup? un an, la 1 septembrie 1805, a fost avansat Oberleutnant , apoi, la 1 martie 1809, Kapitanleutnant. A participat la R?zboaiele Napoleoniene din 1805, 1809, 1813 ?i 1814. In campania din Germania din 1813 s-a aflat mai intai in garnizoana din Olomouc , apoi a participat la luptele pentru ap?rarea fortului Komarom ?i la opera?iunile militare de pe insula ?itny, pentru care a fost l?udat de generalii Hesse-Homburg ?i Wimpfen. In ianuarie 1814 a luat parte la blocada din Auxonne ?i b?t?liile de la Lyon ?i Voreppe .

Dup? r?zboi a continuat s? urce in ierarhia militar? ?i a indeplinit func?ii militare in diferite garnizoane. A fost avansat maior (5 iulie 1828), locotenent-colonel (23 iunie 1834) ?i colonel (19 martie 1841). Apoi, la 16 august 1842, a fost numit comandant al corpului de pionieri. Pentru faptele sale de arme a fost innobilat la 17 iunie 1844, primind titlul de Edler von Arthrum.

La 9 mai 1848 a fost avansat general-maior. El a servit timp de trei luni pe postul de comandant de brigad? la Cracovia , in subordinea feldmare?alului Franz Schlik , dup? care a fost numit comandant militar al cet??ii Petrovaradin . A preluat aceast? func?ie de comand? la 22 septembrie 1848 ?i a depus jur?mantul pe noua constitu?ie a Ungariei. In timpul Revolu?iei Maghiare a fost pus sub supraveghere la 21 octombrie 1848 deoarece a refuzat s? se al?ture Armatei Revolu?ionare Maghiare. La 17 decembrie 1848 a fost trimis sub escort? la Buda ca prizonier de r?zboi pentru a fi judecat acolo. In 5 ianuarie 1849, odat? cu intrarea in Buda a trupelor imperiale conduse de feldmare?alul Windischgratz , generalul Hentzi ?i-a rec?p?tat libertatea. ^{[3] [4]} Feldmare?alul l-a numit comandant militar al ora?ului ?i castelului Buda . Castelul era ruinat, iar Hentzi l-a reparat ?i consolidat pentru a putea face fa?? atacurilor maghiare.

Apogeul carierei militare a lui Hentzi a fost atins in aprilie 1849, atunci cand, dup? ce trupele austriece au p?r?sit Pesta , a stabilit o linie de ap?rare pe partea dinspre Buda a Dun?rii , cu centrul in castelul regal . Dup? retragerea armatei imperiale, rebelii maghiari au ajuns la 3 mai 1849 in fa?a castelului. Cand generalul na?ionalist Artur Gorgei a f?cut apel la originea maghiar? a lui Hentzi intr-o incercare de a-l convinge s? predea castelul for?elor revolu?ionare maghiare, Hentzi i-a r?spuns c?, de?i se n?scuse intr-adev?r in Ungaria, va continua s? r?man? loial Kaiserului . ^[5] Cererea de capitulare trimis? pe 4 mai 1849 de generalul Gorgei con?inea urm?toarea clauz?:

Avea doar 5.000 de militari in subordine, dar a respins 20 de atacuri ale o?tilor maghiare formate din 30.000 de combatan?i. Hentzi von Arthurm a ap?rat castelul pan? pe 21 mai 1849, refuzand s? capituleze. Pe 21 mai 1849 militarii maghiari au reu?it s? escaladeze zidurile castelului, iar Hentzi, pentru prinderea c?ruia fusese stabilit? o recompens? de 5.000 de florini, ^[6] a fost r?nit grav. Potrivit unui raport al unui ofi?er medical austriac, Hentzi a murit dou? zile mai tarziu, pe 23 mai 1849, la ora 1 diminea?a. ^[7] Autorit??ile austriece au sus?inut mult timp c? generalul r?nit ar fi fost maltratat de solda?ii maghiari, aceast? acuza?ie fiind reluat? ?i la procesul generalilor maghiari executa?i la Arad . De fapt, militarii maghiari l-au transportat pe r?nitul Hentzi la sediul cartierului general maghiar pentru a-l proteja de furia mul?imii. Via?a ap?r?torilor castelului din timpul asediului a fost cru?at?, in ciuda ordinelor ferme ale lui Gorgei. ^[7] Generalul Hentzi a fost inmormantat in cimitirul din Buda.

In 1850 a fost decorat post-mortem cu crucea de cavaler a Ordinului Militar ?Maria Terezia” . ^[8] Pictorul Fritz L'Allemand (1812-1866) a fost ins?rcinat, din dispozi?ia imp?ratului, s? picteze un tablou care s? prezinte momentul mor?ii generalului Hentzi.

Familie [ modificare | modificare surs? ]

Hentzi a fost c?s?torit. Singurul s?u fiu, Heinrich, a servit ca militar in trupele de geniu. Datorit? comportamentului curajos al generalului, v?duva sa a primit un cadou de 1000 de florini ?i o pensie viager? de 600 de florini.

Amintirea lui Hentzi [ modificare | modificare surs? ]

Refuzul lui Hentzi de a se al?tura na?ionali?tilor maghiari ?i ap?rarea inver?unat? a Budei au prevenit invazia Armatei Revolu?ionare Maghiare in Austria in prim?vara ?i vara anului 1849. ^[9]

In Ungaria el este amintit pentru bombardarea ora?ului Pesta in cursul asediului . Multe cl?diri civile au fost distruse in timpul bombardamentului, pe care Hentzi l-a ordonat cu scopul de a descuraja trupele maghiare s? continue asediul castelului, fiind terorizat? astfel popula?ia civil?. Ora?ul Pesta nu avea nicio importan?? militar?, iar generalul Gorgei a hot?rat s? nu atace castelul de pe partea dinspre Pesta, dar a afirmat c?, dac? Hentzi va bombarda Pesta, el nu-i va ar?ta mil?.

Considerat un erou de c?tre loiali?tii habsburgici, Hentzi a fost onorat cu o statuie in Budapesta . Monumentul a fost dezvelit la 11 iulie 1852 in prezen?a imp?ratului Franz Joseph I ^[10] ?i a cauzat mari resentimente in randul na?ionali?tilor maghiari, constituind sursa tensiunilor civile din 1886. Cand comandantul garnizoanei din ora?, generalul maior Ludwig Janski , a pavoazat monumentul lui Hentzi, au urmat proteste ?i revolte, precum ?i ciocniri armate si dueluri intre ofi?erii imperiali ?i na?ionali?tii maghiari. ^[11] Tulbur?rile au fost atat de grave, incat prin?ul mo?tenitor Rudolf a pledat pentru o interven?ie armat?. ^[12] Nu a fost luat? o astfel de m?sur?, dar guvernul de la Viena a refuzat s?-i pedepseasc? pe ofi?erii implica?i. Generalul Janski a fost transferat la comanda unei divizii din alt? parte a imperiului. ^[11]

Controversa produs? de prezen?a statuii a sc?zut in intensitate in 1899, atunci cand, intr-o incercare de a potoli nemul?umirile maghiarilor, monumentul lui Hentzi a fost mutat din pia?a central? Sf. Gheorghe (Szent Gyorgy) ?i amplasat in curtea interioar? a ?colii de cade?i din Budapesta. ^[13]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Joseph Goutta: Zur Todtenfeier des k.k. General-Majors v(on) Hentzi und seiner Braven . (Gedicht). Ofen 1850. Digitalisat .
• Oesterreichs Helden und Heerfuhrer . Band 3, Teil 2. 1855, p. 1456. Digitalisat .
• Constantin von Wurzbach : Heinrich Hentzi von Arthurm . In: Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich .  Vol. 8. Verlag L. C. Zamarski, Wien, 1856?1891, p. 317 (la Wikisurs? ).
• de Janko, Wilhelm Edler von:  Hentzi von Arthurm, Heinrich , articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 12, Leipzig, 1880, p. 11.
• Hentzi von Arthurm Heinrich . In: Osterreichisches Biographisches Lexikon 1815?1950 (OBL) (Lexiconul biografic austriac). Vol. 2, Editura Academiei ?tiin?ifice din Viena, 1959, p. 276.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Materiale media legate de Heinrich Hentzi la Wikimedia Commons
• de Wien. (…) Uber die Einnahme von Ofen (…) . In:  Fremden-Blatt , 1 august 1849, p. 01 (accesibil online pe site-ul ANNO ).
• de Haynau, Feld-Zeugmeister :  Provinzen. (…) An die Bewohner von Ofen und Pest . In:  Die Presse (1848-1896) , 25 iulie 1849, p. 02 (accesibil online pe site-ul ANNO ).

v   ?   d   ?   m Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849 Evenimente importante Proclama?ia din 15 martie 1848  • Elaborarea Legilor din Aprilie  • Adoptarea Declara?iei de Independen?? a Ungariei  • Capitularea de la ?iria  • Executarea celor 13 ofi?eri maghiari la Arad B?t?lii Pakozd  • Transilvania  • Schwechat  • Kassa  • Mor  • Kapolna  • Hatvan  • Tapiobicske  • Isaszeg  • Vac (1)  • Nagysallo  • Komarom (1)  • Buda  • Csorna  • Pered  • Gy?r  • Komarom (2)  • Komarom (3)  • Hegyes  • Albe?ti (Sighi?oara)  • Sz?reg  • Timi?oara (1)  • Timi?oara (2) Conduc?tori austrieci Ferdinand I al Austriei  • Franz Joseph I al Austriei  • Alois Alnoch von Edelstadt  • Eduard Clam-Gallas  • Franz de Paula Gundaccar al II-lea von Colloredo-Mannsfeld  • Julius Jacob von Haynau  • Heinrich Hentzi  • Josip Jela?i?  • Prin?ul Franz de Paula von Liechtenstein  • Daniel Rasti?  • Franz Schlik  • Felix zu Schwarzenberg  • Alfred I, Prin? de Windisch-Gratz Conduc?tori maghiari Gedeon Acs  • Lajos Aulich  • Lajos Batthyany  • Jozef Bem  • Odon Beothy  • Lajos Csernatony  • Janos Damjanich  • Ferenc Deak  • Henryk Dembi?ski  • Arisztid Dessewffy  • Jozsef Eotvos  • Aron Gabor  • Artur Gorgey  • Richard Guyon  • Imre Hatvani  • Mihaly Horvath  • Laszlo Inczedy  • Gyorgy Klapka  • Gyorgy Kmety  • Lajos Kossuth  • Vilmos Lazar  • Janos Lenkey  • Lazar Meszaros  • Janos Moga  • Alessandro Monti  • Ferenc Ottinger  • Mor Perczel  • Istvan Szechenyi  • Bertalan Szemere Conduc?tori ru?i Alexander von Luders  • Fiodor Sergheevici Paniutin  • Grigori Iakovlevici Skariatin  • Ivan Fiodorovici Paskevici  • Grigori Hristoforovici Zass  • Nikolai Fiodorovici Engelhardt  • Maksim Maksimovici Grotenhelm Alte articole Guvernul Batthyany  • Comitetul de Ap?rare Na?ional? al Ungariei  • Guvernul Szemere  • Masacrele din Transilvania Articole conexe Constitu?ia din Martie  • Adunarea de la Blaj  • Revolta sarb?  • Revolta slovac?  • Rebeliunea de la Viena  • Voivodina Sarbeasc?  • Voivodina Sarbeasc? ?i Banatul Timi?an  • Compromisul austro-ungar din 1867 Vezi ?i 80 de husari