| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Harry Houdini
(n?scut
Erik Weisz
; n.
,
Budapesta
,
Austro-Ungaria
? d.
,
Detroit
,
Michigan
,
SUA
) a fost un
iluzionist
american
originar din Ungaria, actor ?i produc?tor de film.
Houdini a murit de peritonit?, in urma unei rupturi de apendice. Evenimentul care a dus la moarte, se crede a fi o reprezenta?ie la universitatea McGill, unde un student, J. Gordon Whitehead, l-a intrebat pe Houdini dac? poate suporta s? fie lovit in abdomen f?r? a sim?i nici o durere. Primind r?spuns afirmativ, acesta l-a lovit de repetate ori pe magician, cauzandu-i ruptura de apendice. Cum Houdini suferea de apendicit? de catva timp, el a refuzat tratamentul medical, continuand s? c?l?toreasc?.
Harry Houdini moare la spitalul Detroit's Grace, la ora 1:26 pm, in camera 401, pe 31 octombrie 1926, in varst? de 52 de ani.
Houdini a petrecut ani intregi inv??and cum func?ioneaz? mecanismele lac?telor ?i c?tu?elor, pan? a ajuns unul dintre cei mai mari exper?i din lume in domeniu. Maestru in deschiderea dispozitivelor de securitate de orice tip, avea talentul de a-?i prezenta numerele de iluzionism intr-o manier? unic?.
Aducea carism? ?i magnetism spectacolelor sale, hipnotizand audien?a care ajungea s? cread? in miracole.
Magicianul, al c?rui nume real era Erik Weisz, s-a n?scut in familia unor
evrei din Ungaria
. A plecat in Statele Unite impreun? cu familia la varsta de patru ani, principalele motive ale plec?rii r?man incerte, dar se b?nuie?te c? antisemitismul a stat la baza acestei decizii.
Tat?l lui Houdini a acceptat un post de rabin in Appleton, Wisconsin, unde a g?sit o comunitate de unguri. Din nefericire ins?, era foarte conservator, neputandu-se adapta ideilor liberale americane. De aceea, a fost nevoit s? plece. S-a mutat mai intai in Milwaukee ?i apoi la New York.
Familia avea tot timpul nevoie de bani, a?a c? tan?rul Eric a acceptat tot felul de slujbe ciudate pentru a o ajuta. A plecat de acas? la 12 ani s?-?i caute norocul, dar dup? nici doi ani s-a intors la New York, unde familia lui inc? mai locuia.
La 17 ani a fost captivat de memoriile marelui magician francez Jean Eugene Robert-Houdin ?i nu este de mirare c? a fost atras in lumea str?lucitoare a spectacolului ?i magiei, unde a g?sit faim? ?i bani. A fost atat de impresionat de via?a lui Houdin incat, atunci cand i s-a cerut un nume de scen?, pur ?i simplu a mai ad?ugat un "i" la numele acestuia, devenind Houdini.
Houdini inc?tu?at, 1899
Ini?ial, Houdini se specializase pe trucurile cu c?r?i de joc. La un moment dat, el chiar se autointitulase "Regele C?r?ilor", ins? adev?rata faim? a ca?tigat-o dup? ce a inceput s? apar? pe scen? cu numere din ce in ce mai bizare ?i mai incitante.
In 1895, c?utand ceva diferit fa?? de ceilal?i arti?ti, el s-a gandit s? provoace poli?i?tii unei sec?ii, sus?inand c? poate sc?pa de c?tu?e ?i din celul?. In anii 1898-1899, in primul rand datorit? acestor evad?ri spectaculoase, a inceput s? fie cunoscut ?i apreciat, au ap?rut angajamente mai bune.
Unul dintre numerele cu care a r?mas in legend? este cel in care, pe hipodromul din Londra, a reu?it s? fac? s? "dispar?" un elefant impreun? cu dresorul s?u.
In acea perioad? o cunoa?te pe Wilhelminia Beatrice Rahner - "Bess", cu care se c?s?tore?te pe data de 22 iunie 1895. Mariajul celor doi a insemnat unirea a dou? familii rigide, una catolic? ?i cealalt? evreiasc?. Dar cei doi au invins prejudec??ile.
La inceputul anului 1900 plecat in turneu in Europa, al?turi de so?ia lui, unde a continuat s? pun? la cale trucuri de iluzionism prin care in?ela moartea.
Cu timpul, datorit? publicit??ii, au venit angajamente din Fran?a, Olanda, Germania ?i Rusia. El ?i Bess au petrecut urm?torii cinci ani bucurandu-se de succesul european. Pe m?sur? ce faima ii cre?tea, Houdini dep??ea toate recordurile de audien?? in fiecare ora?, devenind cel mai bine pl?tit artist pe continent ?i in insulele britanice.
In 1920, dup? decesul mamei sale, Houdini ?i-a canalizat intreaga energie in incercarea sa de a demasca fal?ii clarv?z?tori sau mediumi. Vasta sa experien?? in ceea ce prive?te numerele de magie i-a permis s? dema?te mul?i escroci care reu?iser? s? p?c?leasc? pan? atunci oameni de ?tiin?? ?i cercet?tori renumi?i.
Mai mult decat atat, el a fost un membru al comitetului American ?tiin?ific care oferea un premiu in bani oric?rui medium care i?i putea demonstra clar abilit??ile paranormale.
Pan? la moartea sa, comitetul nu d?duse nici un premiu. Pe m?sur? ce faima sa de "van?tor de fantome" cre?tea, el chiar incepuse s? se deghizeze ?i s? participe la ?edin?e de spiritism, impreun? cu un reporter ?i cu un ofi?er de poli?ie. Probabil c? cel mai faimos medium pe care l-a demascat a fost Mina Crandon, din Boston, care era cunoscut? ca "Margery".
Aceste activit??i l-au costat pe Houdini prietenia sa cu Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes. Doyle credea cu t?rie in spiritism, de?i Houdini insista asupra ideii ca mediile spiritiste c? se folosesc de anumite trucuri. Acesta a fost convins c? Houdini insu?i poseda puteri supranaturale, o p?rere exprimat? in cartea sa ?Grani?a Necunoscutului”.
Se pare c? Houdini nu a reu?it s?-l conving? c? folosea doar elemente de scamatorie, in fa?a un public insuficient de antrenat ca s?-?i dea seama c? era tras pe sfoar?. Din aceast? cauz?, din prieteni, cei doi au ajuns s? fie adversari in mod public.
Halloween - o dat? magic? pentru c?derea cortinei in cazul lui Houdini
[
modificare
|
modificare surs?
]
Pe 22 octombrie 1926, in timpul unui spectacol la Princess Theater din Montreal, un student de colegiu, J. Gordon Whitehead, a cerut permisiunea de a testa duritatea mu?chilor abdominali ai maestrului ?i l-a lovit.
Acesta era un moment obi?nuit al spectacolului, a?a c? magicianul a ignorat durerile abdominale care l-au cuprins pentru c? nu avusese timp s? contracte mu?chii inainte de lovitur?, continuand reprezenta?ia.
Ajuns la Detroit a doua zi, a fost diagnosticat cu apendicit? acut?, dar a insistat s? continue spectacolele. Ultima apari?ie pe scen? a lui Houdini a fost la teatrul Garrick din Detroit, Michigan la data de 24 octombrie. Urm?toarea zi, el a fost dus de urgen?? la Spitalul Grace din cauza temperaturii ridicate, unde i-a fost extirpat apendicele cangrenat, ins? peritonita deja se instalase.
Houdini a murit de Halloween, pe data de 31 octombrie 1926, la varsta de 52 de ani.
Trupul neinsufle?it a fost dus la New York. Serviciul religios a avut loc in sala de festivit??i a Lojii Elks, din W. 43rd Street., la care au asistat peste 2000 de persoane. Houdini a fost elogiat de rabini, apoi a avut loc o ceremonie de rupere a baghetei, oficiat? de Societatea Magicienilor Americani.
Inmormantarea a avut loc la cimitirul Machpelah din Brooklyn, un loc pe care Houdini insu?i il alesese.
Inainte de moartea sa, Houdini a spus c? ii va trimite so?iei sale un mesaj din lumea de dincolo, dac? va fi posibil. In fiecare an, de Halloween, so?ia sa organiza ?edin?e de spiritism, dar so?ul ei nu a ap?rut niciodat?.
Dup? zece ani, in 1936, dup? o ultim? incercare de a a lua leg?tura cu so?ul ei defunct, ea a stins lumanarea pe care o ?inea aprins? inc? de la moartea acestuia, spunand: "am a?teptat destul. Zece ani e o perioad? de timp suficient? pentru a a?tepta un b?rbat".
Chiar ?i in prezent, de Halloween, tradi?ia a r?mas, organizandu-se ?edin?e de spiritism pentru Houdini, ?inute de Sidney H. Radner, un magician care posed? cea mai mare colec?ie de obiecte care i-ar fi apar?inut lui Houdini.
B?nuit de spionaj pentru SUA ?i Marea Britanie
[
modificare
|
modificare surs?
]
La 80 de ani de la moarte, o biografie a lui Houdini avanseaz? ideea c? acesta a fost mai mult decat un simplu artist. Biografia se nume?te "The Secret Life of Houdini: The Making of America's First Superhero" ?i a fost lansat? in luna octombrie 2006, pentru a comemora moartea lui Houdini.
Autorii c?r?ii, William Kalush ?i Larry Sloman, indic? faptul ca Houdini a lucrat ca spion pentru Scotland Yard, a monitorizat anarhi?ti ru?i ?i a vanat r?uf?c?tori pentru serviciile secrete din Statele Unite ?i Marea Britanie. Ace?tia au f?cut leg?tura dup? ce au citit un jurnal apar?inand lui William Melville, un spion britanic, ce-l men?iona la un moment dat pe Houdini.
Melville, in timp ce lucra pentru Scotland Yard, la inceputul secolului XX, l-a ajutat pe Houdini s? devin? celebru in Europa ca iluzionist, aranjandu-i un contract cu Teatrul londonez ?i furnizandu-i o pereche de c?tu?e. Biografia sugereaz? c? in schimbul ajutorului lui Melville, Houdini a fost de acord s? lucreze ca spion pentru serviciile secrete britanice.
Houdini va r?mane in istorie ca fiind unul dintre cei mai mari iluzioni?ti ai tuturor timpurilor. El a experimentat tot ce este posibil in via?a unui om: a emigrat in America, a trebuit s? munceasc? de la varsta de opt ani, la 12 ani a fugit de acas?, iar la scurt timp a devenit unicul sus?in?tor al familiei sale.
Commons
- ^
a
b
c
d
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Harry Houdini
,
Encyclopædia Britannica Online
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Harry Houdini
, SNAC
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Harry Houdini
, Internet Broadway Database
, accesat in
- ^
a
b
Genealogics
- ^
LIBRIS
,
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]