Haim Cohen
(in
ebraic?
???? ???
, numele la na?tere in
german?
:
Chaim Hermann Cohn
, n.
11 martie
1911
,
Lubeck
- d.
10 aprilie
2002
,
Ierusalim
) a fost un
jurist
israelian
originar din
Germania
, ca forma?ie
rabin
ortodox
, unul dintre fondatorii jurispruden?ei moderne din Israel ?i exponent al
laicismului
liberal
in aceast? ?ar?. A fost consilier juridic al guvernului ?i ?eful procuratorii (
1950
-
1952
?i
1953
-
1960
), ministru al justi?iei (
1952
-
1953
), judec?tor la Curtea Suprem? a Israelului in anii
1960
-
1981
.
Haim Hermann Cohn s-a n?scut in 1911 intr-o familie de
evrei ortodoc?i
din Lubeck, care imbina modul de via?? strict tradi?ional cu deschiderea spre ?tiin?ele profane. Tat?l s?u era bancherul Zeev Wilhelm Cohn (1883-1980), iar mama sa - Mirjam n?scut? Carlebach (1886-1962)
La varsta de 3-9 ani el a inv??at cu bunicul s?u din partea mamei, rabinul Salomon Carlebach (1845-1919). ?i bunicul s?u patern, Josef Cohn, era rabin. In anii 1920-1926 a inv??at la
Talmud Tora
din
Hamburg
. In anii 1926-1929 a studiat la gimnaziul Heinrich Hertz din Hamburg. Apoi a studiat filozofia, pedagogia si limbile semite la
Universitatea din Munchen
.
In tinere?e ?i-a dorit ?i el foarte mult s? devin? servitor de cult ?i a activat in cadrul partidului religios ultraortodox
Agudat Israel
, ajungand la un moment dat pre?edintele filialei din
Hamburg
a acestuia. Potrivit cu linia politic?-cultural? a acestei mi?c?ri in Germania, era in acea vreme
antisionist
, dar favorabil insu?irii de cuno?tin?e de cultur? general?.
In familia sa erau ?i sioni?ti, ca de pild? un v?r al sau, Azriel Carlebach, care a ajuns, mai tarziu, unul din jurnali?tii influen?i ai Israelului, fondatorul ziarului Maariv. Un alt v?r faimos al s?u a fost rabinul cant?re?
Shlomo Carlebach
.
In anul 1930 a plecat in
Palestina
mandatar?, pentru a inv??a , impreun? cu fratele s?u Alexander, la
ie?iva
Merkaz Harav din
Ierusalim
. A fost plin de admira?ie fa?? de conduc?torul ie?ivei, rabinul
Avraham Itzhak Hacohen Kook
, ?ef rabinul a?kenaz al Palestinei, pentru modestia, moralitatea ?i omenia ce il caracterizau. A fost inspirat ?i de ata?amentul rabinului Kook la lucrarea de reconstruire a Israelului. Cohen a slujit ca oficiant de cult in cartierul
Mea Shearim
. In paralel a urmat cursuri la
Universitatea Ebraic?
. Sub impresia lec?iilor rabinului Yaacov Moshe Harlap despre tractatul talmudic Bava Batra, Cohen s-a sim?it atras de laturile judiciare ale vie?ii. Rabinul Harlap a incurajat chemarea tan?rului spre studiile de drept. Cohen s-a intors in Germania pentru a studia dreptul la Universitatea din
Frankfurt am Main
?i pentru a se c?s?tori.
In anul 1933, anul venirii la putere a lui
Hitler
, s-a intors in Palestina ca doctor in ?tiin?e juridice (cu teza ?Metodologia legii talmudice”
[11]
) ?i
avocat
. A lucrat o vreme in biroul avocatului dr Mordechai Buchsbaum din Ierusalim. In acea vreme a adoptat cu entuziasm vederi
sioniste
. A inceput s? vad? in sionism succesorul modern al iudaismului ortodox din trecut. In anul 1936 Cohen a ob?inut autoriza?ia de liber? practic? ?i in anul urm?tor ?i-a deschis biroul avoca?ial la Ierusalim.
Cohen a incetat de a fi un evreu ortodox practicant si a explicat aceasta prin concluziile trase in urma Holocaustului, in care a murit fratele s?u Leo ?i al?i membri ai familiei sale ?i in urma lecturii aprofundate a unor filozofi germani ?i a
Bibliei ebraice
(Tanah), in care s-a izbit de laturi imorale, fiind nemul?umit mai ales de solu?ia oferit? de Cartea
Iov
la dilema suferin?ei omului drept (Tzadik vera lo - ???? ??? ??). Ca avocat tan?r la birourile partidului Agudat Israel la Ierusalim, a fost dezam?git ?i de p?r?ile negative ale vie?ii comunit??ii ultraortodoxe din Ierusalim. So?ia sa, care nu era bigot?, l-a ajutat s? p?r?seasc? modul de via?? iudaic ortodox. De indat? dup? moartea in 1948 a bunicului s?u patern, rabinul Yossef Cohen (pe care l-a adus in Palestina in anii Holocaustului) Cohen a devenit
laic
declarat.
In decembrie 1947 Haim Cohen a fost numit secretarul consiliului juridic care a preg?tit tranzi?ia de la sistemul de legi britanic la cel israelian.
Dup? proclamarea Statului Israel, Cohen a devenit directorul sec?iei de legisla?ie a ministerului justi?iei iar mai tarziu a fost numit consilier juridic al guvernului, func?ie inalt? pe care a indeplinit- vreme de zece ani.
La 25 iunie 1952
David Ben Gurion
l-a numit pe Haim Cohen ministru al justi?iei in locul lui Dov Yossef, de?i nu era membru de partid ?i nici deputat in Knesset. A indeplinit aceast? func?ie pentru un scurt timp, la 24 decembrie 1952 fiind inlocuit de Pinhas Rozen.
Intre anii 1960-1981 a fost judec?tor la Curtea Suprem? a Israelului.
Pe lang? serviciul s?u public, el a fost lector oaspete la Universitatea din Tel Aviv (intre anii 1956-1969) ?i la
Universitatea Ebraic? din Ierusalim
(intre anii 1954-1976). A reprezentat Israelul la Consiliul Na?iunilor Unite pentru Drepturile Omului ?i a fost membru in
Curtea Interna?ional? de Justi?ie
de la Haga.
Haim Cohen a fost cel dintai pre?edinte al Asocia?iei israeliene pentru Drepturile Omului, de asemenea a dat numele s?u asocia?iei pentru ap?rarea legal? a drepturilor omului infiin?at? de discipolul s?u, avocata Erna Lin.
De asemenea a activat in mi?carea Tehila pentru laicism evreiesc in Israel.
In 1960 a refuzat propunerea premierului
David Ben Gurion
de a prezida procesul criminalului nazist
Adolf Eichmann
, deoarece, personal, se opunea aplic?rii pedepsei cu moartea.
In anul 1965 a cerut s? demisioneze din Curtea Suprem? pentru a se putea c?s?tori, contrar interdic?iei iudaismului ortodox referitoare la cei care fac parte din categoria cohanimilor (descenden?i ai preo?ilor evrei din Israelul antic), cu o femeie
divor?at?
,
muzicologul
Michal Zmora (1926-2015), fiica judec?torului Moshe Zmora, care fusese cel dintai pre?edinte al Cur?ii Supreme a Israelului. Ea fusese deja c?s?torit? de trei ori.
Cei doi s-au c?s?torit, in cele din urm?, printr-o ceremonie civil?, la
New York
in 1966, ?i in ciuda acestui fapt, Haim Cohen a r?mas in continuare membru al Cur?ii Supreme.
A murit la Ierusalim in anul 2002, l?sand in urm? patru copii. A fost inmormantat in cimitirul de pe Muntele Har Hamenuhot din Ierusalim. Pre?edintele Cur?ii Supreme de atunci, judec?torul Aharon Barak, l-a citat ca pe unul din fondatorii dreptului israelian.
Haim Cohen a fost fratele mai mare al lui Alexander Cohen, cunoscut ca expert pre?uitor ?i pentru un timp, inginerul ?ef al prim?riei ora?ului
Bnei Brak
, al lui Shlomo Cohen-Abarbanel (1921-1981), care a fost adjunct al ?efului
Mosadului
?i al lui Leo Cohn, conduc?tor al Mi?carii
cerceta?ilor
evrei din Fran?a ?i unul din fondatorii unei mi?c?ri de rezisten?i evrei antinazi?ti din Fran?a, ?i care a pierit in lag?rul
Auschwitz
in timpul
Holocaustului
.
- Premiul Solomon Bublik din partea Universit??ii Ebraice din Ierusalim
- 1980 - Haim Cohen a primit Premiul Israel pentru ?tiin?e juridice;
[13]
- doctor honoris causa al mai multor universit??i din Statele Unite, inclusiv City University of New York (1979),
Universitatea Georgetown
(1982), Hebrew Union College din Cincinnati (1985), al
Institutului Weizmann
din Rehovot (1983), Universit??ii Aberdeen din
Sco?ia
(1984), Universit??ii Ebraice (1988)
- membru de onoare al comisiei interna?ionale a juri?tilor de la Geneva
- membru de onoare al Consiliului Asocia?iei interna?ionale de drept penal
- pre?edinte de onoare a Organiza?iei interna?ionale a avoca?ilor si juri?tilor evrei
- 1994 - cet??ean de onoare al Ierusalimului
A scris ?ase c?r?i.
- Mishpato umoto shel Yeshu Hanotzri
Editura Dvir, 1968.
- tradus? in roman? - Haim Cohn:
Arestarea, Procesul ?i Moartea lui Iisus
Editura Te?u,
Bucure?ti
, 2008
- Hamishpat
(Justi?ia), Editura Mosad Bialik, 1991 - carte care prezint? lumea judiciar? cititorului profan
- Tzedek umishpat
(Dreptate ?i judecat?), Universita meshuderet, 1992
- Mavo ishi - Otobiografia
(Prefa?a personal? - autobiografie) red. Itzhak Zamir si Michal Zmora-Cohen, Editura Dvir, 2005
- Lihyot yehudi
(A fi evreu), sub redac?ia lui Ruth Gabisohn, Editura Dvir, 2006
- Dat ve din:kitvey hashofet Haim Cohen
- redactat de Daniel Friedman, Editura Kineret Zmora Bittan, 2009 (Religie ?i judecat?: scrierile judec?torului Haim Cohen)
Haim Cohen a fost redactorul sec?iei Dreptul ?i procedura penal? in Encyclopaedia Judaica