Gyula
|
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Gyula_fejedelem_a_Tolnai_vil%C3%A1gt%C3%B6rt%C3%A9nelm%C3%A9b%C5%91l.jpg/220px-Gyula_fejedelem_a_Tolnai_vil%C3%A1gt%C3%B6rt%C3%A9nelm%C3%A9b%C5%91l.jpg) |
Date personale
|
---|
N?scut
| secolul al X-lea
![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Decedat
| secolul al X-lea
![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Copii
| Sarolt
![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Modific?
date
/
text
![Consultați documentația formatului](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png) |
Gyula
(in
limba greac?
Gylas
) a fost, in jurul anului
952
, un conduc?tor al
tribului
maghiar
omonim, numele s?u semnificand ?i o important? demnitate cu caracter laic. A fost tat?l
?aroltei
, mama primului rege maghiar,
?tefan I
. Este intalnit in istorie ?i sub numele
Geula
/
Gyla
sau
Iula
/
Jula
cel Tan?r
.
Gyula este men?ionat de unguri, in
Gesta Hungarorum
, capitolul
De morte Gelou
, ca voievod
dux
magnus et potens
in
Transilvania
. Conform cronicii lui
Anonymus
, Gyula a fost un descendent al lui
Tuhutum
, c?pitanul lui
Arpad
, care l-a invins pe
Gelu
conduc?torul romanilor din Transilvania.
Dac? datele din Anonymus referitoare la succesiunea Gelu-Tuhutum-Gyula sunt reale, rezult? c? romanii din ducatul lui Gelu au format popula?ia autohton? ?i in voievodatul condus de Gyula.
Urma?ii lui Tuhutum au extins voievodatul lui Gelu pan? la
Alba Iulia
?i au format voievodatul autonom al Transilvaniei. Teritoriul era pan? la
Mure?
, vecin cu voievodatul lui
Ahtum
din
Banat
. Istoricul
Florin Curta
consider? totu?i c? nu sunt date suficiente pentru o dinastie Tuhutum-Gyula.
[1]
Gyula ?i-a stabilit re?edin?a la
B?lgrad
. In anul
953
trece la
cre?tinism
, primind botezul la
Constantinopol
, de unde il va aduce pe grecul
Ierotei
(Hieroteus) pe scaunul bisericii bizantine din Alba Iulia
[2]
, fapt disputat in istoriografie. Documentele istorice bizantine arat? c? Ierotei a fost primul episcop al Turkiei; dar conform Institutului de istorie al Academiei Ungariei, Turkia din documentele bizantine era chiar Transilvania, definit? de raurile Cri?, Mure?, Timi?, iar in vest de Tisa.
[3]
Episcopia a fost creat? pentru mul?imea de credincio?i romani ?i slavi.
[4]
Intr-o cronic? german?,
Gyula
era considerat rege:
?
Stephen rex Ungaricus super avunculum suum regem Iulum cum exercitum venit
”
—
Annales Hildesheimenses - text original
[5]
Ruinele bisericii bizantine construite de Gyula au fost descoperite in 2011.
[6]
In jum?tatea a doua a
secolului X
politica urma?ului lui Gyula manifest? tendin?e centrifuge fa?? de centrele de putere din
Campia Panoniei
?i a dat ad?post refugia?ilor politici ?i religio?i, fapt pentru care in anul
1003
va fi atacat ?i dus in captivitate de regele ?tefan I al Ungariei.
Fiii lui Gyula s-au ridicat in 1046 impotriva regelui
Petru Orseolo
, sprijinind un pretendent cre?tinat r?s?ritean. R?zboiul civil care a urmat a dus la moartea regelui Petru, la moartea episcopului Gerard ?i la domnii instabile.
[7]
- ^
Curta, Florin: Transylvania around A.D. 1000; in: Urba?czyk, Przemysław (Editor): Europe around the year 1000; Wydawn. DiG, 2001
- ^
Ioan Aurel Pop, Jan Nicolae, Ovidiu Panaite,
Sfantul Ierotei, episcop de Alba Iulia (sec. X)
, Editura Reintregirea, 2010, p. 335
- ^
History of transylvania Edited by Laszlo Makkai and Andras Mocsy Volume I, Distributed by Columbia University Press, New York, 2001, capitolul The Land of the Gyulas, pag I-394
- ^
I.A. Pop, Romanii si maghiarii din Transilvania sec. IX-XIV, Centrul de studii Transilvane, Fundatia Culturala Romana,Cluj Napoca, 1996, p.144
- ^
Annales Hildesheimenses,Hannoverae,1878 p.29
- ^
I. Strajan, Adev?rul istoric a invins la Alba Iulia, Despre prima organizare cre?tin? din Transilvania ? sec. X ,DACOROMANIA” nr.55/2011
- ^
I.A. Pop, Romanii ?i maghiarii din Transilvania sec. IX-XIV, Centrul de studii Transilvane,Fundatia Culturala Romana,Cluj Napoca, 1996, p.145