Grigore Cugler

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Grigore Cugler
Date personale
N?scut 7 aprilie 1903
Roznov , Romania
Decedat 30 septembrie 1972 (69 de ani)
Lima , Peru
P?rin?i Ana ?incu
Grigore Cugler
C?s?torit cu Ulla Gerda Lizinca Matilda Dyrssen
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Ocupa?ie compozitor , diplomat , grafician , ilustrator , memorialist , muzician , poet , violonist , scriitor
Limbi vorbite limba spaniol?
limba roman? Modificați la Wikidata
Pseudonim Apunake
Studii Conservatorul din Bucure?ti
Facultatea de Drept din Bucure?ti
Activitatea literar?
Limbi limba spaniol?
limba francez?   Modificați la Wikidata
Oper? de debut ? Apunake ?i alte fenomene
Opere semnificative ? Apunake ?i alte fenomene
? Carte de bucate (re?ete publicate in revista In?ir-te m?rg?rite)
Note
Ata?at cultural al lega?iei romane din Bratislava
Consul al lega?iei romane din Oslo
Prim-violonist al Filarmonicii din Lima

Grigore Cugler (pseudonimul Apunake , n. 7 aprilie 1903 la Roznov , jude?ul Neam? ? d. 30 septembrie 1972 , Lima , Peru ) a fost un compozitor , diplomat , grafician , ilustrator, memorialist , muzician , poet , violonist clasic ?i scriitor roman .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

S-a n?scut la Roznov, unde a inv??at limbile german? , roman? , spaniol? , francez? ?i ?i-a scris o mare parte din proza sa satiric? . A fost fiul Anei ?incu (fiica lui Nicolae ?incu , poet ?i scriitor) ?i al medicului Grigore Cugler, fratele Matildei Cugler-Poni , o poet? de la cenaclul Junimea , condus de Titu Maiorescu . [1]

?tefan Baciu , sub titlul Apunake (autobiografie) , in volumul Vi-l prezint pe ?eav? , finan?at de poetul Nicolae Petra ?i tip?rit in 1975 la Madrid, pentru Editura Limite (pre?ul unui exemplar: 5 dolari), i-a rezumat astfel biografia:

? Toat? incurc?tura a inceput in ziua de 7 aprilie 1903 (stil vechi), intr-un mic s?tule? numit Roznov, de lang? Piatra Neam?. Atunci ?i acolo s-a n?scut f?tul Grigore, din tat?l tot Grigore ?i din mama Ana, fata lui Nicolae ?incu, poet ?i scriitor, ?i timp de mul?i ani redactor la Universul.

In 1914, tan?rul Grigore, avand un aspect cu totul diferit decat cel din 1903, a intrat la Liceul Militar Man?stirea Dealului, fapt care i-a f?cut o pl?cere ce dureaz? inc? pan? in ziua de azi!

In august 1916, tan?rul ?oim a plecat s? se plimbe, in uniform?, cu chipiu nereglementar, s? se plimbe in sus ?i-n jos pe Valea Jiului (vezi Ecaterina Teodoroiu) timp de vreo dou? luni, cantand: La Arme, Tr?iasc? Regele, Eroi au fost, Pe-al nostru Steag ?i altele, ?i intr-o bun? zi se trezi in gara Pite?ti, pe care o ap?r? cu o darzenie inexplicabil?. In Noembrie acela?i an a explodat o ghiulea foarte aproape de persoana lui, ?i pentru c? nu s-a ferit la timp i-au ag??at pe piept ni?te medalii de metal ?i de r?zboi.

In 1917-1918 a f?cut o reu?it? cur? de sl?bire in Moldova, dup? care, intorcandu-se la Bucure?ti, i?i d?du seama c? ?i cei ce r?m?seser? acolo f?cuser? o reu?it? cur? de sl?bire. Coinciden??.

Prin 1922-1923 tan?rul Grigore incepu s?-?i spun? c? ar fi poate timpul s? vad? pu?in de Apunake, care, la acea epoc?, nu avea nici cea mai mic? idee de existen?a lui Grigore Cugler.

In 1925 (sau 26, cine i?i mai aduce aminte!) Apunake ie?i la iveal? in editura VREMEA (Donescu) ?i incepu s? se lege de toat? lumea. Trecur? anii ca pro?tii, dup? cum ar spune el insu?i, ?i in 1946 Apunake ie?i din nou la iveal? sub un aspect pu?in diferit de cel din 1925 (sau 26, cine i?i mai aduce aminte!), in editura VATRA (Lambru), in timp ce AFAR?-DE-UNU-SINGUR, discret, elegant, dar f?r? ceas la man? ?i sufland in iaurt, i?i f?cea apari?ia pe str?zile Capitalei, in form? de edi?ie cu tiraj limitat, tras? la linotip Gestaetner, sub ingrijirea unui comitet compus din Domnul Florin Roiu. Pe urm?, atat Apunake cat ?i AFAR?-DE-UNU-SINGUR plecar? in lumea larg?, in concediu ilimitat. In timpul acelui concediu au ie?it ca din p?mant o serie de schi?e, ce ar putea forma un nou volum. Acestea sunt: "Amintiri din copil?rie", "... ?i la lume iar??i date", "Cine fuse ?i se duse", "Prin Z?voi", un basm in stil cotcod?cesc ?i altele, dup? cum spui Dumneata, pe vine...

Un aspect ingrijor?tor al acestei situa?ii este c? multe din schi?ele men?ionate sunt inso?ite de ni?te desenuri in creion, cam 30 la num?r, care provoac? mult? nelini?te celor ce le v?d. In ziua in care se va clasifica materialul pentru publicarea celor trei volume: APUNAKE, AFAR?-DE-UNU-SINGUR ?i ultimul - defect natural al hartiei - desenurile despre care vorbesc vor putea fi strecurate din loc in loc, ?i sunt convins c? faptul c? nu au ce c?uta in acele volume va justifica pe deplin prezen?a lor. Aceasta pentru a nu se putea spune c? nu am contribuit ?i eu cu ceva la succesul de libr?rie al c?r?ilor mele.

Sub raport strict familial, Grigore Cugler a fost v?rul criticului de art? Petru Comarnescu ?i, pe linie patern?, nepotul Matildei Cugler-Poni, afirmat? ca poet? in anturajul mai mult decit preten?ios al "Junimii" lui Titu Maiorescu. A studiat muzica sub indrumarea lui Alfons Castaldi, George Enescu ?i Mihail Jora, la Conservatorul din Bucure?ti. In postura muzicianului incep?tor, Grigore Cugler a compus citeva lieduri ?i valsuri, a fost distins in 1926 cu un premiu "George Enescu" la un concurs rezervat tinerelor talente. A fost de asemenea diplomat de carier?.

Cariera [ modificare | modificare surs? ]

Intr? in diploma?ie in 1927, devine in 1941 ata?at cultural la lega?ia roman? din Bratislava, rechemat in acela?i an in ?ar?. Devine violonist la Teatrul Na?ional din Bucure?ti. In 1946 devine consul la Oslo dar in 1947 nu se mai intoarce in ?ar?. Se refugiaz? in exil stabilindu-se in capitala statului Peru, Lima, unde devine membru al orchestrei simfonice.

In ultimii ani au ap?rut date noi despre cariera diplomatului Cugler, inceput? in 1927, dup? incheierea studiilor de drept la Universitatea din Bucure?ti, ?i terminat? in noiembrie 1947, odat? cu instalarea Anei Pauker in fruntea unui nou minister de Externe, controlat in intregime de comuni?ti. Un detaliu: demisia pe care "neseriosul" Grigore Cugler a redactat-o cu aceast? ocazie ne ofer? o prob? elocvent? a caracterului s?u serios: Fa?? de noua orientare politic? a guvernului roman, care se indep?rteaz? de convingerile ?i sentimentele mele, v? rog a-mi accepta demisia din cadrele Ministerului Afacerilor Str?ine.

Ca diplomat (trimis de ministerul regal al Afacerilor str?ine la Stockholm , Berna , Berlin , Bratislava , Copenhaga ?i Oslo ), Grigore Cugler a cunoscut-o pe viitoarea sa so?ie, Ulrica (in actele romane?ti: Ulla Gerda Lizinca Matilda Dyrssen, de na?ionalitate suedez?, fiica unui fost ata?at militar ?i nepoata amiralului-comandant al Marinei Regale Suedeze), cu care s-a c?s?torit in noiembrie 1937 la Bucure?ti.

Exilul [ modificare | modificare surs? ]

Dup? demisia din diploma?ie a urmat exilul, consumat peste Ocean, in Peru , unde ?i-a ci?tigat existen?a ca angajat al unei societ??i comerciale (in cursul zilei) ?i ca prim-violonist al Filarmonicii din Lima (in restul timpului).

A publicat Cartea de bucate o serie de a?a-zise re?ete de buc?t?rie in revista In?ir-te m?rg?rite , o revist? efemer? care a ap?rut doar timp de un singur an, in 1951 la Buenos Aires , in Argentina . Dintre bucatele oferite cititorilor se pot cita Sani umplu?i , Momi?e parizian , Ro?cove in foi de vi?? , Limb? a la princesse , col?una?i cu steregoaioe , Curcan cu surdin? , Costi?e sultanine , ?ipar cu m?t?nii ?i altele. Aici in Peru, l-au descoperit ?i vizitat principalii agitatori ?i suporteri interna?ionali ai literaturii sale: ?tefan Baciu, "editorul" din Honolulu, Mircea Popescu , secretarul general al Revistei Scriitorilor Romani, (tip?rit? in exil, la Roma ) venit din Italia s? se conving? c? omul exist?, sau poetul Nicolae Petra , din Mexic, hot?rit s?-i editeze intreaga oper?. Cartea de bucate a fost republicat? in Revista Scriitorilor Romani .

Amintirile primilor doi, publicate in volumul Praful de pe tob? ?i in Revista Scriitorilor Romani , vorbesc despre ambian?a romaneasc? (?i apunakist?) a locuin?ei din Lima , despre familie (so?ia ?i cele trei feti?e), dar ?i despre singur?tatea scriitorului, r?mas cu totul in afara mediilor literare latino-americane ?i muncit de un irepresibil dor de duc?.

In tot acest r?stimp, chiar dac? nu cu totul ignorat (in 1928, Petru Comarnescu i-a "n??it" debutul in Tiparni?a literar?, citeva fragmente din "romanul" Apunake au ap?rut in 1933, in Vremea ), pentru romanii din Romania, scriitorul Grigore Cugler a r?mas un marginal al literaturii.

Repere cronologice [ modificare | modificare surs? ]

  • 7 aprilie 1903 : se na?te Grigore Cugler in comuna Roznov, jude?ul Neam?.
  • 1910-1914: Urmeaz? ?coala primar?.
  • 1914: Se inscrie la Liceul Militar Man?stirea Dealului.
  • noiembrie 1916: Este r?nit in luptele pentru ap?rarea ora?ului Pite?ti .
  • 1923-1924: Urmeaz? cursurile Facult??ii de Drept din Bucure?ti.
  • 1926: Este distins cu premiul George Enescu la un concurs rezervat tinerelor talente.
  • 1927: Grigore Cugler intr? in diploma?ie.
  • 1937: Se c?s?tore?te la Bucure?ti cu Ulla Gerda Lizinca Matilda Dryssen.
  • 1941: Este numit ata?at cultural al lega?iei romane din Bratislava .
  • 1946: Este numit consul al lega?iei romane de Oslo .
  • noiembrie 1947: Dup? numirea Anei Pauker ca Ministru al Afacerilor Str?ine, Grigore Cugler i?i d? demisia din diploma?ie.
  • 30 septembrie 1972 : Grigore Cugler se stinge din via?? la Lima, Peru.

Lucr?ri publicate [ modificare | modificare surs? ]

  • 1933 Apunake ?i alte fenomene.
  • 1945 Afar? de unul singur.
  • 1951 Carte de bucate (re?ete publicate in revista In?ir-te m?rg?rite)
  • 1975 Vi-l prezint pe ?eav?.

Referin?e ?i note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Cristian Livescu, ?Simbolul exulului deplin”, Antiteze , nr.1, 2011 , p. 47-48.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]