한국   대만   중국   일본 
Go?i - Wikipedia Sari la con?inut

Go?i

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Go?ii (in Gotic? : gutans Unicode : ????????????, "Gutans") au fost un popor germanic r?s?ritean. In lucrarea De origine actibusque getarum , Iordanes afirma c? go?ii au p?r?sit Scandinavia , s-au a?ezat in apropiere de gurile Vistulei (ast?zi in Polonia ), ?i, in secolele III ?i IV, s-au a?ezat in Sci?ia , Dacia de est ?i p?r?i din Moesia ?i Asia Mic? . In secolele al III-lea ?i al IV-lea, au reprezentat o mare problem? pentru Imperiul Roman , incepand cu momentul retragerii lui Aurelian din Dacia . Dup? anul 200 s-au imp?r?it in vizigo?i (go?ii de vest) ?i ostrogo?i (go?ii de est), ?i au fondat mai tarziu state succesive puternice in Imperiul Roman, in peninsula Italic? ?i in peninsula Iberic? . [1]

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Imperiul Roman sub Hadrian (117-38), conform Germania lui Tacitus (scris? ca. 100 d.Hr.) ?i Geographia lui Ptolemeu (ca. 130 d.Hr.), figurand loca?ia poporului Gothones , group est-germanic, atunci tr?ind pe malul estic al raului Visula Vistula ), Polonia de azi

Dup? Iordanes , go?ii provin din Scandinavia ( Scandza ), mai precis Gotland (probabil Gotaland din Suedia de ast?zi). Textul lui Iordanes nu este considerat izvor istoric de incredere, fiind menit s? creeze un trecut glorios pentru noua clas? conduc?toare. [2]

Ei s-au separat de triburile inrudite, gutar ( gotlanderi ) ?i poate "gotar" ( gea?i , numi?i "gautigo?i" ?i "Ostrogo?i" de Iordanes), care sunt uneori inclu?i in termenul "go?i" [3] in secolul I (dar Gutasaga las? deschis? posibilitatea contactului prelungit). Ei au migrat c?tre sud-est de-a lungul Vistulei in secolul III (" Gothiscandza " lui Iordanes; vezi Cultura Wielbark ), a?ezandu-se in Sci?ia , pe care au numit-o Oium ("?ara apelor"), din secolul al III-lea (vezi Cultura Cerniakov ). Dup? relatarea legendar? Hervarar Saga , capitala acestui regat era Arheimar , pe Nipru .

In secolul III, go?ii s-au imp?r?it in cel pu?in 2 grupuri, tervingii ?i greuthungii . Tervingii au fost la originea uneia din primele mari invazii " barbare " a Imperiului Roman in 263, [4] Un an mai tarziu, au suferit o infrangere zdrobitoare la B?t?lia de la Naissus (Iugoslavia) ?i au fost impin?i peste Dun?re pan? in 271. Acest grup s-a a?ezat la nord de rau ?i s-au stabilit ca triburi independente pe o parte a teritoriilor fostei Dacii .

Ostrogo?ii condu?i de regele lor Ermanric (Hermanric), i-a supus pe slavii ?i finii vecini ?i formau un imperiu puternic ce cuprindea aproape toat? Rusia meridional? . Invazia hunilor din 375 d.Ch. ii g?se?te pe go?i diviza?i religios ?i politic. Astfel c? ostrogo?ii cad sub lovitura hunilor ?i devin supu?i acestora. Vizigo?ii se retrag peste Dun?re, unde primesc p?mant in Moesia ?i Tracia, pe cand Dacia p?r?sit? de ei cade in mainile noilor n?v?litori. In Peninsula Balcanic? , dar ?i in Dacia, vizigo?ii au fost condu?i de regele Athanaric .

Atat greutungii cat ?i tervingii au fost puternic romaniza?i in secolul al IV-lea ca urmare a comer?ului cu bizantinii ?i a leg?turilor militare cu ace?tia. In aceast? perioad? ei s-au convertit la arianism . Incepand cu 370, hunii au inceput s? pun? presiune pe regatul ostrogot, ?i, ca urmare, regele terving, Fritigern a cerut imp?ratului roman Valens , in 376, permisiunea de a se a?eza pe malul sudic al Dun?rii . Valens le-a permis s? traverseze fluviul, probabil pe la fort?rea?a Durostorum [ necesit? citare ] , dar, ca urmare a unei foamete, a izbucnit un r?zboi ce s-a terminat cu moartea imp?ratului in B?t?lia de la Adrianopol .

Imaginare a go?ilor in timpul unui campanii, a unui artist din sec. 19, dup? descrierile adversarilor romani din secolele 3-4.

Vizigo?ii sub Alaric I au jefuit Roma in 410. Honorius le-a oferit vizigo?ilor Aquitania , unde i-au infrant pe vandali , ?i in 475 ei deja st?paneau cea mai mare parte a peninsulei Iberice . In cele din urm?, ei au ocupat Spania , infiin?and acolo un regat avand capitala la Toledo , unde s-au men?inut mult? vreme sub Theodoric I ?i Theodoric II , pan? cand sunt infran?i ?i supu?i de arabi (711).

Intre timp, ostrogo?ii s-au eliberat de sub st?panirea hun? dup? B?t?lia de la Nedao din 454. Incepand cu 488, regele Teoderic cel Mare a cucerit intreaga Italie. Regele Teodoric cel Mare i-a unit pentru scurt timp pe go?i cand a devenit regent al regatului vizigot in urma mor?ii lui Alaric al II-lea in B?t?lia de la Vouille in 507. Procopius , scriind in aceast? perioad?, interpreteaz? numele de "vizigot" ca insemnand "got apusean", iar cel de "ostrogot" ca insemnand "got r?s?ritean" corsepunz?tor a?ez?rii geografice a teritoriilor gote din acea perioad?. Regatul ostrogot a existat pan? in 553 sub Teia , cand Italia a fost pentru scurt timp din nou ocupat? de bizantini, pan? la cucerirea longobard? in 568. Regatul vizigot a rezistat mai mult, pan? in 711 sub Roderic , cand a cedat in fa?a invaziei umayyade a Andaluziei .

Printre alte surse importante asupra istoriei mai tarzii a go?ilor se num?r? "Historiae" a lui Ammianus Marcellinus , care men?ioneaz? implicarea go?ilor in r?zboiul civil dintre imp?ra?ii Procopius ?i Valens din 365 ?i descrie r?zboiul gotic (376-382), ?i "de bello gothico" a lui Procopius , ce prezint? r?zboiul gotic (535-552).

Go?ii pe teritoriul Romaniei [ modificare | modificare surs? ]

Teoria migra?iei de la Marea Baltic? [ modificare | modificare surs? ]

In secolul I, go?ii sunt identifica?i cu cultura arheologic? Wielbark in regiunea Vistulei inferioare , lang? Marea Baltic? , de unde, afla?i in expansiune, pleac? in a doua jum?tate a secolului II, spre sud. Pe la anul 200 ei ajung in stepele din nordul M?rii Negre ?i ocup? in prima jum?tate a secolului III teritoriul dintre Prut ?i gura Hypanislui cu cet??ile Olbia (la gura Bugului ) ?i Tyras , (la gura Nistrului ), zon? identificat? din punct de vedere arheologic cu cultura Santana de Mure?-Cerneahov .

Teoria difuziei [ modificare | modificare surs? ]

Conform unor istorici moderni precum Michael Kulikowski, teoria migra?iei go?ilor de la Marea Baltic? are ca fundament textul contestabil din punct de vedere al acurate?ei al istoriei go?ilor de Iordanes . Din punctul de vedere al acestor istorici, go?ii au ap?rut ca urmare a interac?iunii popula?iei germanice cu Imperiul Roman.

Ripa Gothica [ modificare | modificare surs? ]

Ripa Gothia este o regiune din Imperiul Bizantin men?ionat? de Flavius Dalmatius . [5] ?i care se presupune c? se intindea intre Dun?re ?i Brazda lui Novac (limes Moesiae).

A?ez?rile go?ilor [ modificare | modificare surs? ]

Unii istorici cred c? ora?ul go?ilor era situat in fortul abandonat de romani la Pietroasele in jude?ul Buz?u. Au fost descoperite de asemeni locuin?e ale nobililor go?i similare cu cele de tip villa ale romanilor, locuin?e luxoase decorate cu vitralii de sticl?. O astfel de descoperire s-a f?cut in Republica Moldova.

R?zboaiele cu imperiul roman [ modificare | modificare surs? ]

Ca urmare a amenin??rii go?ilor, Imperiul Roman fortific? fort?re?ele de la Dun?re. In 238 este construit podul de piatr? de la Celeii intre Sucidava ?i Oescus ?i, cel mai probabil, este construit valul de p?mant, parte a limes Moesia, de la Drobeta pan? la Siret.

Prima n?v?lire a go?ilor spre Dun?re a avut loc in anul 238. Din acest moment, timp de aproape 50 de ani, au jefuit zona cuprins? intre Dacia ?i Grecia ?i au ajuns chiar ?i pan? in nordul Asiei Mici .

Printre obiectivele mai importante care le-au c?zut victime s-a aflat ?i cetatea Histria din Sci?ia Minor , situat? in sudul Deltei Dun?rii , care a fost incendiat?. In urma acestor atacuri, go?ii se retr?geau in grab?, inc?rca?i de pr?zi. De multe ori au atras in capcane trupele romane, producandu-le mari daune, dup? care, au pustiit iar??i teritoriul cotropit.

In prim?vara anului 250 , s-a produs invazia sub comanda regelui Kniva , al?turi de care se aflau ?i o serie de alte neamuri cum ar fi carpii , ?i care a avut ca ?int? provinciile romane: Dacia , cele dou? Moesii ?i Tracia . In timp ce carpii s-au desp?r?it de go?i ?i au urcat prin Valea Oltului in Dacia roman? , regele Kniva a trecut Dun?rea in Moesia Inferior . Un al treilea corp de armat? condus probabil de Argaithus ?i Gunthericus , trecuse Dun?rea de Jos ?i intrase in Dobrogea pentru ca ulterior s? ajung pan? la ora?ul Philippopolis ( Plovdiv ). Legatul roman al Moesiei, Trebonianus Gallus, i-a respins pe go?i la Novae ( ?i?tov ), ins? Kniva a continuat s? inainteze pan? la Philippopolis pentru a face jonc?iunea cu cealalt? armat?. Decius , care a devenit mai tarziu imp?rat intre 249 - 251 , a reu?it s?-i resping? pe carpi din Dacia roman?, a incercat s? depresurizeze f?r? succes ?i Philippopolisul, ins? a fost nevoit s? se retrag? in fortifica?ia lui Trebonianus . Ora?ul asediat a cedat in vara anului 250 . Urm?toarea confruntare dintre romani ?i go?i a avut loc in vara anului 251, in care cad pe campul de lupt? atat Decius cat ?i fiul s?u. Trebonianus a salvat cu greu resturile armatei, care l-a proclamat imp?rat (251 - 253), dar care a fost nevoit s?-i lase pe go?i s? plece cu o prad? bogat?. O nou? invazie important? a avut loc in 253, an in care guvernatorul Moesiei Inferior, Aemilianus ca?tig?, dup? care devine imp?rat (253). Totu?i, victoriile lui Aemilianus nu i-au intimidat pe go?i, neputand imbun?t??i situa?ia provinciilor romane din Balcani , ?i mai mult, in anul urm?tor, invazia go?ilor a ajuns pan? la Salonic , producand mari pagube.

In timpul domniei imp?ratului Gallienus (260 - 268), cand Imperiul Roman era sl?bit datorit? tulbur?rilor interne, provocate de mai mul?i pretenden?i la tron, cea mai mare parte a Daciei a c?zut in mainile n?v?litorilor (go?ii si al?i migratori). Imp?ratul Aurelian (270 - 275), incercand restaurarea grani?elor imperiului, face o expedi?ie impotriva go?ilor din Dacia, dar, cu toat? victoria repurtat? asupra lor, in urma c?reia ia titlul de "Gothicus maximus" ?i "Dacicus maximus", el nu mai poate restabili ordinea de mai inainte in Dacia. Astfel c?, Aurelian incheie pace cu go?ii, cedandu-le Dacia ca unor federa?i ai Imperiului Roman, cu indatorirea de a p?zi limita dun?rean? (271). A?adar, g?sim in Dacia urm?toarele triburi de go?i: taifalii ?i victoalii . A?ez?rile go?ilor in Dacia cuprindeau numai campia r?s?ritean? ( Moldova cu partea estic? a ??rii Romane?ti ), in timp ce in partea central? ?i muntoas? a provinciei, care fusese cel mai mult colonizat? ?i romanizat? in timpul guvern?rii romane, continua s? locuiasc? popula?ia daco-roman?, r?mas? aici dup? retragerea legiunilor ?i a administra?iei romane peste Dun?re (in Dacia Aurelia ). Aceast? popula?ie daco-roman? a r?mas sub st?panire gotic?. Dup? a?ezare, go?ii se imp?r?eau in "vizigo?i" (go?i apuseni, ramura tervingilor ), care locuiau in campia r?s?ritean? a Daciei ?i pe Nistru, ?i in "ostrogo?i" (go?i r?s?riteni), care locuiau la est de Nistru.

Invazia Hunilor [ modificare | modificare surs? ]

Invazia hunic? din anul 376 a modificat domina?ia go?ilor pe Dun?rea de Jos. Sub impactul acestei invazii o mare parte a go?ilor au trecut Dun?rea in Imperiu, condi?ii in care demografia ?i compozi?ia etnic? a regiunii s-a schimbat din nou. In mod firesc orizontul arheologic a avut ?i el de suferit. Descoperirile de tip Santana de Mure? au intrat intr-o perioad? de declin. Athanarich a incercat s? organizeze o rezisten?? pe valul roman dar a fost p?r?sit ?i s-a repliat. Exist? o disput? intre istorici privind constructorii valului pe care Antharic a incercat s? realizeze ap?rarea, acesta se intinde de la Nistru peste Siret ?i este atribuit fie romanilor fie go?ilor. [6]

Caucaland [ modificare | modificare surs? ]

In textele lui Ammianus Marcellinus se face referire la un teritoriu al go?ilor numit Caucalandenses locus, acest teritoriu este identificat de unii istorici ca fiind Valea Stramb? in jude?ul Mure?. [7] Este zona unde Atanaric a incercat o ultim? rezisten??, in fa?a invaziei hunilor, in zona numit? ?Caucaland" ?i ?ap?rat? de in?l?imea p?durilor ?i a mun?ilor... gonind de aici pe sarma?i". Unii istorici inc? mai consider?, cel mai probabil, c? zona apar?ine Carpa?ilor de Curbur? sau de Transilvania de Sud-Est. [8] [9] Dup? invazia hunilor din 376, Go?ii se retrag, ?i odat? cu ei dispare din 381, cu toate formele ei cultura Santana de Mure?. [10]

Cre?tinism [ modificare | modificare surs? ]

Prin contactul cu Imperiul Roman, printre go?i se propag?, mai ales la vizigo?ii din Dacia, cre?tinismul . Primul episcop arian Wulfila (Ulfilas), care in 348 d.Ch. este silit s? se retrag? cu un grup de credincio?i peste Dun?re, in Imperiul Roman, din cauza persecu?iilor din partea go?ilor p?gani, traduce Biblia in limba gotic? . Al?i propov?duitori ai cre?tinismului la go?i, intre care sunt cunoscu?i Sfantul Nichita ?i Sfantul Sava (gotul), au suferit martirajul in Dacia. Dar, cu toate persecu?iile, cre?tinismul se r?spande?te in general sub forma arianismului, a?a c?, in curand, cea mai mare parte a vizigo?ilor devin cre?tini, deosebindu-se, astfel, tot mai mult de ostrogo?ii p?gani.

Controverse [ modificare | modificare surs? ]

Controversa cea mai des intalnit? este legat? de confuzia dintre ge?i ?i go?i. Multe dintre faptele ge?ilor sunt atribuite go?ilor, datorit? nesiguran?ei istoriilor lui Iordanes. Datorit? acestor confuzii, faptele ?i istoria ge?ilor ?i a dacilor au p?truns in c?r?ile de istorie ale unor popoare germanice. Principala surs? scris?, dar singura care atest? teoria migra?iei de la Vistula la Marea Neagr?, pentru istoria timpurie a go?ilor este Getica (?i nu Gotica, cum ar fi trebuit in cazul Go?ilor) - De origine actibusque getarum de Iordanes (terminat? in 551), un rezumat al unei istorii a go?ilor in 12 volume scris? in Italia de Cassiodorus , ast?zi pierdut?. Unii autori au presupus c? Iordanes nu ar fi avut la dispozi?ie respectiva lucrare pentru a o consulta, ?i au tratat lucrarea cu circumspec?ie. Cassiodorus era un oficial important al lui Teodoric cel Mare , care, se pare [ necesit? citare ] , c? ar fi ascultat unele cantece gotice ( carmina prisca ) care vorbeau despre originile lor tradi?ionale. Studii recente pun serios la indoial? acest fapt. [2] Un scop al scrierilor lui Cassiodorus ar fi fost s? dea un trecut glorios clasei conduc?toare gotice - ca replic? trecutului familiilor senatoriale romane. [11]

Iordanes identific? go?ii cu ge?i , dup? m?rturia lui Orosius Paulus [12]

Mai mul?i istorici, intre care Peter Heather ?i Michael Kulikowski , au afirmat c? "Getica" prezint? o genealogie fictiv? a lui Teodoric ?i o istorie fic?ional? a go?ilor din motive de propagand?, ?i pun sub semnul intreb?rii originea lor scandinav?, presupusele dinastii regale ?i presupusul regat al lui Ermaneric din secolul al IV-lea. [13] [14]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Iordanes, Getica/De origine actibusque getarum - edi?ie bilingv? latin?/roman?, Editura Funta?iei Gandirea, Bucure?ti 2001, ISBN 973-9049-01-X .
  2. ^ a b Christensen, Arne Søby ( ). Cassiodorus, Jordanes and the History of the Goths: Studies in a Migration Myth . Copenhagen: Museum Tusculanum Press. ISBN   978-87-7289-710-3 .  
  3. ^ E.g. Microsoft Encarta (asupra istoriei suedeze), traduceri din scandinava veche Arhivat in , la Wayback Machine ., anglo-saxon? sau latin? Arhivat in , la Wayback Machine . ?i alte lucr?ri moderne despre triburile germanice.
  4. ^ Hermannus Contractus , citandu-l pe Eusebiu , afirm? "263: Macedonia , Graecia , Pontus , Asia et aliae provinciae depopulantur per Gothos".
  5. ^ Eward, Gibbon (1776 ? 1789). Strahan & Cadell, London., ed. The History of the Decline and Fall of the Roman Empire (in English).   Verifica?i datele pentru: |date= ( ajutor )
  6. ^ ?Valurile : Monumente de arheologie : MONUMENT.MD” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  7. ^ Madgearu, Alexandru (2008). Istoria Militar? a Daciei Post Romane 275-376 . Cetatea de Scaun. ISBN 978-973-8966-70-3 , p. 82.
  8. ^ ?germanii” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  9. ^ https://www.ccdilfov.com/index.php?option=com_content&task=view&id=104&Itemid= [ nefunc?ional? ]
  10. ^ ?Teoria lui Rosler” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  11. ^ Questia.com Review of Cassiodorus, Jordanes, and the History of the Goths: Studies in a Migration Myth by Peter S. Wells
  12. ^ Iordanes. The Origin and Deeds of the Goths, translated by C. Mierow, Princeton University Press, 1908.
  13. ^ Heather, Peter, 1998, "The Goths", Blackwell, Malden, pp. 53-55.
  14. ^ Kulikowski, Michael, 2007, "Rome's Gothic Wars" , Cambridge University Press: Cambridge, pp. 54-56, 111-112.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Herwig Wolfram , Geschichte der Goten. Von den Anfangen bis ur Mitte des sechsten Jahrhunderts , Munchen, 1979.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Go?i&oldid=16298257