Gliptoteca din Munchen

Prezen?? online
Glyptothek (Munchen) / Gliptoteca din Munchen

Infiin?at	1830
Loca?ia	Munchen , Bavaria , Germania Konigsplatz, 80333 Munchen
M?rimea colec?iei	sculpturi, mozaicuri din epocile clasice (greac? ?i roman?)
Fondator	Ludovic I al Bavariei
Director	Florian Knauß [*] ^[1]
[1]
Modific? date / text

Gliptoteca de la Munchen (in german? Glyptothek (Munchen) ) este unul dintre cele mai faimoase muzee germane.

Istoric ?i arhitectur? [ modificare | modificare surs? ]

Edificiul a fost realizat incepand cu anul 1815 de arhitectul german Leo von Klenze pe baza schi?elor lui Karl von Fischer . Se g?se?te in Konigsplatz ^[2] ?i este o cl?dire de prestigiu in stil neoclasic . Promotorul construc?iei edificiului a fost viitorul rege Ludovic I , care voia s? dea o nou? sistematizare ora?ului-capital?, indeosebi pie?ei publice - Konigsplatz - care se n??tea in fa?a palatului s?u regal. Porticul a fost realizat in stil ionic , iar fa?ada cuprinde 18 ni?e care con?in opere originale. Muzeul a fost inaugurat in anul 1830 .

Edificiul muzeului a suferit distrugeri importante in cursul celui de- al Doilea R?zboi Mondial ; a fost redeschis publicului in anul 1972 .

Colec?ii [ modificare | modificare surs? ]

Sculpturi, mozaicuri, reliefuri din epoca clasic? (art? greac?, incepand cu epoca arhaic? ?i art? roman? tarzie). Piesele cele mai importante din aceast? colec?ie sunt, cu siguran??, cele arhaice provenind din templul Atena Afaia ^[3] de la Egina , circa 500 i.Hr. , Faunul Barberini ^[4], circa 220 i.Hr. ?i Alexandru Rondanini , circa 338 i.Hr.

Operele sunt repartizate in patru sec?iuni istorice: trei sec?iuni grece?ti ?i o sec?iune roman?:

Epoca arhaic? ( 700 i.Hr. - 490 i.Hr. )

Majoritatea lucr?rilor din aceast? perioad? sunt statui grece?ti timpurii, reprezent?ri de tineri: tan?r din Attica , cca. 540 i.Hr. , Apollo (aproximativ 560 i.Hr. ), Aeginetans (sculpturile de fronton de la Templul Afaia din Egina , circa 500 i.Hr. ).

Epoca clasic? ( 490 - 323 i.Hr. )

Printre cele mai faimoase opere din epoca clasic? greac?, aflate in Gliptotec? , amintim Portretul lui Homer (460 i.Hr. ), Statuia lui Diomede ( 430 i.Hr. ), Meduza Rondanini (440 i.Hr.), stela mormantului lui Mnesarete ( 380 i.Hr. ), Statuia lui Eirene ( 370 i.Hr. ), Alexandru Rondanini (cca 338 i.Hr. ) ...

Epoca elenistic? ( 323 - 146 i.Hr. .)

Printre lucr?rile faimoase din aceast? epoc?, prezente in Gliptoteca din Munchen , enumer?m Faunul Barberini ( 220 i.Hr. ), precum ?i copii romane faimoase ale unor sculpturi grece?ti din aceast? perioad?, printre care, B?iatul cu gasca ( 250 i.Hr. ).

Epoca roman? ( 150 i.Hr. - 550 d. Hr.)

Gliptoteca are o bogat? colec?ie de busturi romane, inclusiv faimoasele statui care ii reprezint? pe Marius ?i Sulla ( 40 i.Hr. ), pe Imp?ratul Octavian Augustus (aproximativ 40 i.Hr.), pe Nero ( 65 ), pe Septimius Severus ( 200 ) ?i pe so?ia acestuia, Julia Domna ( 195 ).

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

Gliptoteca (fa?ada), Konigsplatz din Munchen .
Cele 5 figuri centrale de pe frontonul vestic al templului din Afaia, cca. 505-500 i.Hr. De la stanga la dreapta:W-X (picioare-troian), W-XI ( Ajax , inv. 80), W-I ( Atena , inv. 74), W-II (Troian, inv. 76) ?i W-III (picioare-grec).
Apollo din Tenea, circa 560-550 i.Hr.
Meduza Rondanini , relief, copie roman? a lucr?rii lui Fidias
Discobolul , statuet? in bronz (copie roman? a sculpturii grece?ti datorat? lui Miron ^[5]), secolul II i.Hr.
Faunul Barberini , copie in marmur? a unui original elenistic in bronz , cca. 200 i.Hr. .
Mozaic roman din Sentinum ^[6], circa 200 - 250
Bust al Imp?ratului Octavian Augustus ^[7]purtand coroana civic? (din epoca domniei sale).
Cap de b?iat cu fruntea incins? cu o diadem? (semnul victoriei). Bronz , buzele aurite (ochii din argint orna?i cu pupile din granat s-au pierdut). Imita?ie roman? a stilului grecesc clasic din secolul al V-lea i.Hr. ^[8].
B?iatul cu gasca
Gliptoteca din Munchen (interior, anul 1900 ).

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ http://d-nb.info/gnd/1099114624 , accesat in 10 mai 2021 Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
^ in german?, in text: Pia?a Regal?
^ Frontoanele , intre altele.
^ Familia Barberini este o celebr? familie italian? florentin?, originar? din burgul Barberino , in Toscana , ?i ai c?rei numero?i membri au jucat un rol important in secolul al XVII-lea .
^ Miron (in greaca veche Μ?ρων / Muron), n?scut la Eleutheres in Attica , in prima jum?tate a secolului al V-lea i.Hr., este unul dintre cei mai cunoscu?i sculptori greci. El este autorul a numeroase statui de atle?i, cea mai cunoscut? fiind Discobolul .
^ Azi: Sassoferrato in Umbria
^ Achizi?ionat de viitorul rege Ludovic I al Bavariei de la palatul Bevilacqua
^ Achizi?ionat? in anul 1815 din Regatul Neapolelui . Are num?rul de inventar Inv. 457.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Edmond Levy, La Grece au Ve siecle de Clisthene a Socrate , Seuil, coll. ≪ Points Histoire / Nouvelle histoire de l'Antiquite ≫, Paris , 1995 ( ISBN 2-02-013128-5 ).
Laurent Saget, La Parthenos de Phidias en lumiere , in Chronozones no 11 (2005), Lausanne :UNIL/IASA (ISSN 1422-5247).

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Site oficial

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

	Portal Germania
	Portal Art?

[6f2fac4f8c718320ab027e65392e640f-1] ttp://d-nb.info/gnd/1099114624 , accesat in 10 mai 2021 Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )

[2] rman?, in text: Pia?a Regal?

[3] Frontoanele , intre altele.

[4] Familia Barberini este o celebr? familie italian? florentin?, originar? din burgul Barberino , in Toscana , ?i ai c?rei numero?i membri au jucat un rol important in secolul al XVII-lea .

[5] Miron (in greaca veche Μ?ρων / Muron), n?scut la Eleutheres in Attica , in prima jum?tate a secolului al V-lea i.Hr., este unul dintre cei mai cunoscu?i sculptori greci. El este autorul a numeroase statui de atle?i, cea mai cunoscut? fiind Discobolul .

[6] Azi: Sassoferrato in Umbria

[7] Achizi?ionat de viitorul rege Ludovic I al Bavariei de la palatul Bevilacqua

[8] Achizi?ionat? in anul 1815 din Regatul Neapolelui . Are num?rul de inventar Inv. 457.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]