Gheorghe Pintilie
(n.
Timofei Bodnarenko
[1]
?i cunoscut cu diminutivul-porecl?
Pantiu?a
,
1902
,
Tiraspol
? d.
11 august
1985
,
Bucure?ti
) a fost un activist comunist roman de origine
ucrainean?
din
Transnistria
,
general
de
Securitate
, care a condus
Direc?ia General? a Securit??ii Poporului
intre anii 1948-1963.
Este considerat a fi fost unul dintre principalii organizatori ai represiunii din
Romania comunist?
?i responsabil pentru arestarea, deportarea ?i intemni?area a aproximativ 400.000 oameni.
[2]
[3]
Pintilie s-a n?scut in
1902
in ora?ul
Tiraspol
din
Imperiul Rus
(ast?zi capital? a auto-proclamatei
Republici Moldovene?ti Nistrene
). Nu a avut oficial prenumele Pantelei (Pantelimon), a?a cum s-a speculat ulterior in presa romaneasc? postrevolu?ionar? din cauza diminutivului ?Pantiu?a” ?i a pseudonimului ?Pintilie”, in certificatul s?u de na?tere fiind trecut prenumele Timofei (Timotei). Ins? in adolescen??, ca lupt?tor in
Armata Ro?ie
in timpul
R?zboiului Civil
, a devenit cunoscut cu diminutivul ?Pantiu?a” al prenumelui Pantelei.
[4]
Tatiana Br?tescu, fiica
Anei Pauker
, a relatat c? tan?rul Pantiu?a a f?cut lucruri cutremur?toare. "Pantiu?a a fost un personaj sinistru. In ce m?sur? am aflat odat? la o be?ie a acestuia. Atunci a povestit cum, comsomolist tan?r fiind, urm?rea
culacii
?i
popii
. I s-a spus c? popii ?in o ?edin?? intr-un bordei din step?. Atunci el s-a dus repede acolo ? in Ucraina era ? ?i nu ?tiu dac? i-a somat sau nu s? ias?, dar a acoperit bordeiul cu p?mant ?i i-a omorat prin sufocare. Pe noi ne-a cutremurat de-a dreptul. Asta era in stare".
[1]
Pintilie a fost racolat de poli?ia politic?
sovietic?
(
NKVD
) din Transnistria ?i instruit pentru ac?iuni subversive (spionaj ?i sabotaj) impotriva statului vecin Romania. Prima misiune din Romania a indeplinit-o in 1928 ?i avea ca scop infiin?area unei re?ele de diversiune ?i spionaj.
[4]
Autorit??ile romane l-au descoperit ?i arestat. A fost de?inut trei ani in penitenciarele
Doftana
,
V?c?re?ti
?i
Caransebe?
, unde s-a cunoscut cu viitorul secretar-general al
PCR
,
Gheorghe Gheorghiu-Dej
, precum ?i cu al?i viitori lideri comuni?ti, intre care
Teohari Georgescu
?i
Iosif Chi?inevschi
. Pintilie a fost ins?rcinat s? depisteze agen?ii serviciului Siguran?ei Statului infiltra?i printre de?inu?ii comuni?ti, fiecare nou de?inut fiind ?anchetat” de tovar??ii s?i in leg?tur? cu motivele pentru care a fost arestat ?i informa?iile ce le d?duse Siguran?ei in propria-i anchet?. A fost eliberat din deten?ie dup?
23 august
1944
.
Dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial s-a c?s?torit cu militanta comunist? din ilegalitate
Ana Toma
(n. Ana Grossman), secretar? a Anei Pauker. Ana Toma fusese so?ia lui
Sorin Toma
, redactor-?ef al cotidianului comunist
Scanteia
in perioada 1947-1960 ?i, dup? mariajul cu Pintilie, a devenit so?ia lui
Constantin Parvulescu
.
[
necesit? citare
]
Pintilie ?i Ana Toma au locuit mul?i ani intr-o cas? cu un etaj de pe str. Grigore Mora nr. 24m, Bucure?ti. Au adoptat doi copii: Radu, decedat in anii 1970, ?i Ioana Constantin, arhitect?, domiciliat? in Israel.
[4]
In timpul epur?rilor din iunie 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej a ap?rat-o personal pe ?tovar??a Anu?a“ contra diverselor atacuri. Astfel,
Iosif Chi?inevschi
a afirmat r?spicat c? ?partidul are incredere in tovar??a Anu?a, care a adus servicii importante conducerii“.
[
necesit? citare
]
Gheorghe Pintilie a fost ?eful Gospod?riei de partid (1945-1948), adjunct pentru probleme de securitate al reziden?ei
INU
(Direc?ia de Informa?ii Externe a NKVD) la Bucure?ti ?i unul dintre comuni?tii implica?i intr-o serie de afaceri sangeroase. El a condus echipa care l-a r?pit pe fostul lider comunist
?tefan Fori?
?i, in anul 1946, el a fost cel care l-a ucis pe
?tefan Fori?
lovindu-l cu o rang? in cap.
[5]
La 30 august 1948, odat? cu reorganizarea Siguran?ei Statului in Direc?ia General? a Securit??ii Poporului, Gheorghe Pintilie a fost numit in gradul de general-locotenent de Securitate, devenind director al DGSP ?i adjunct al ministrului afacerilor interne. Adjunc?ii s?i au fost
Alexandru Nicolschi
?i
Vladimir Mazuru
.
Pintilie a fost direct implicat in toate ac?iunile securiste ordonate de PCR, inclusiv in realizarea experimentului Pite?ti. Majoritatea deport?rilor in lag?rul de munc? for?at? de la
Canalul Dun?re-Marea Neagr?
au fost aprobate de Pintilie ?i adjunc?ii s?i.
[4]
[6]
El a supravegheat preg?tirea plenarei
PMR
din mai-iunie 1952, cand a fost inl?turat de la putere grupul de activi?ti de partid Pauker-Luca.
Conform celor declarate de fostul ministru din perioada comunist?
Alexandru Barl?deanu
, ?Dej avea mult? incredere in el, in urma convie?uirii din inchisoare, (...) deoarece acesta ac?iona doar la ordinul superiorului. Sunt convins c? tot ce a f?cut Pantiu?a era la ordinul lui Dej”.
[7]
Pintilie a fost pensionat in 1963. Fiica sa adoptiv? afirm? c? a fost pensionat la cerere. "...Era foarte bolnav. Era bolnav de inim?, a f?cut vreo patru preinfarcte, era bolnav de pl?mani. Pu?c?ria i-a f?cut numai r?u, nu bine.
[1]
Fiind pensionar, participa la ?edin?ele organiza?iilor de partid de cartier ?i de sector. La plenara PCR din aprilie 1968,
Nicolae Ceau?escu
l-a reabilitat post-mortem pe
Lucre?iu P?tr??canu
, cu aceast? ocazie generalul Pintilie fiind exclus din partid. S-a mutat impreun? cu so?ia sa, Ana Toma, intr-un imobil de pe ?oseaua Kiseleff din Bucure?ti, unde, dup? cum pretind unii dintre vizitatorii s?i,
[
cine?
]
asculta ore in ?ir emisiunile postului
Radio Europa Liber?
. A fost anchetat cu privire la perioada in care a condus Securitatea, declarand c? unele crime le-a comis din convingere, altele din respect fa?? de disciplina de partid.
[7]
In 1971, cu prilejul anivers?rii a 50 de ani de la infiin?area PCR, Nicolae Ceau?escu l-a reabilitat pe generalul Pintilie ?i l-a decorat cu Ordinul ?Tudor Vladimirescu”, clasa a II-a. Cu aceast? ocazie, Ana Toma a primit titlul de ?Erou al Muncii Socialiste“.
Gheorghe Pintilie a murit la
11 august
1985
in
Bucure?ti
. A fost inmormantat la Cimitirul Militar Ghencea. Dup? moartea generalului, fiica sa a emigrat in
Israel
.
- ^
a
b
c
Jurnalul Na?ional, 27 martie 2007 -
Acas? la fata lui Pantiu?a
[
nefunc?ional?
]
- ^
Stej?rel Olaru,
"The communist regime and its legacy in Romania"
, Stiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur (
Berlin
-Bucharest, July 2004)
- ^
Marius Oprea
,
Banalitatea r?ului: o istorie a Securit??ii in documente, 1949-1989
, Ed. Polirom,
Ia?i
, 2002.
ISBN 973-683-927-3
- ^
a
b
c
d
Vladimir Tism?neanu
,
C?l?ii stalini?ti - Cazul Pantiu?a
, articol publicat in
Cotidianul
, 21 aprilie 2006
- ^
Liviu Marius Bejenaru, Oana Ionel, Clara Cosmineanu-Mare?, Nicoleta Ionescu-Gura, Monica Grigore, Elisabeta Neagoe-Ple?a, Alina Ilinca ,Liviu Ple?a.
?Membrii C.C. AL P.C.R. 1945?1989”
(PDF)
. Editura Enciclopedica Bucure?ti, 2004.
- ^
E timpul ca Securitatea s? fie repudiat? (IV)
[
nefunc?ional?
]
, 8 octombrie 2005, Ion Mihai Pacepa,
Jurnalul Na?ional
, accesat la 30 iunie 2012
- ^
a
b
Primii capi ai Securit??ii
[
nefunc?ional?
]
, 24 mai 2007, Paula Mihailov Chiciuc,
Jurnalul Na?ional
, accesat la 30 iunie 2012
- Marius Oprea -
Gheorghe Pintilie
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Cotidianul, 21 aprilie 2006 -
C?l?ii stalini?ti - Cazul Pantiu?a
- Jurnalul Na?ional, 23 mai 2007 -
"Na?ul" Pantiu?a
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Primii capi ai Securit??ii
[
nefunc?ional?
]
, 24 mai 2007, Paula Mihailov Chiciuc,
Jurnalul Na?ional
- Securitatea intre 1948-1989
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. la Memorialul Victimelor Comunismului ?i al Rezisten?ei
- "Politic? ?i servicii secrete"
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., interviu al lui Viorel Patrichi cu generalul (r)
Nicolae Ple?i??
, ap?rut in revista Lumea Magazin
- Gabriel Catalan, Mircea St?nescu -
Scurt? istorie a Securit??ii
, articol publicat in revista
Sfera Politicii
,
Nr. 109
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. (2004), pp. 38–53.