De?i acest articol con?ine o list? de referin?e bibliografice, sursele sale r?man neclare deoarece ii lipsesc notele de subsol . Pute?i ajuta introducand cit?ri mai precise ale surselor.

George Enescu
Date personale
N?scut	19 august 1881 [1] [2] [3] [4] Liveni-Varnav , Boto?ani , Romania
Decedat	4 mai 1955 (73 de ani) [2] [3] [4] [5] Paris , Ile-de-France , Fran?a [6]
Inmormantat	Cimitirul Pere-Lachaise [7] Grave of Enesco [*] [[ Grave of Enesco |​]]
C?s?torit cu	Maria Tescanu Rosetti ( 5 decembrie 1937 ? 4 mai 1955 )
Cet??enie	Romania   Fran?a [8]
Ocupa?ie	compozitor violonist pianist dirijor profesor de muzic? [*] ​ cadru didactic universitar [*] ​ muzicolog [*] ​
Limbi vorbite	limba roman? [9] [10] limba francez?
Studii	Conservatorul din Paris ,   Universitatea de Muzic? ?i Art? Dramatic? din Viena
Gen muzical	oper? simfonie muzic? de camer? piano repertoire [*] [[ piano repertoire (set of available musical works for piano)|​]]
Instrument(e)	vioar? pian
Premii	Cavaler al Ordinului Na?ional al Legiunii de Onoare [*] ​
Discografie
Inregistr?ri notabile	Octet [*] [[ Octet (octet for strings composed by George Enescu)|​]] Rapsodia roman? nr.1 [*] ​ Oedip Violin Sonata No. 3 [*] [[ Violin Sonata No. 3 (composition for violin and piano by George Enescu)|​]] Q3503312 [*] ​ Chamber Symphony [*] [[ Chamber Symphony |​]]
Membru titular al Academiei Romane
Modific? date / text

George Enescu (n. 19 august 1881 , Liveni-Varnav , Cracalia , Boto?ani , Romania  ? d. 4 mai 1955 , Paris , Ile-de-France , Fran?a ) a fost un compozitor , violonist , pedagog , pianist ?i dirijor roman. Este considerat cel mai important muzician roman.

Via?a

Copil?ria

George Enescu s-a n?scut la 19 august 1881 in satul Liveni-Varnav din jude?ul Boto?ani , in familia arenda?ului Costache Enescu ?i a so?iei lui, Maria, fiica preotului Cosmovici. A fost al optulea copil ?i primul care n-a murit in copil?rie. Mai tarziu p?rin?ii lui s-au desp?r?it iar tat?l a avut o rela?ie cu Maria Ferdinand Suschi, o tan?r? de origine polonez?, din care s-a n?scut un fiu ilegitim, pictorul Dumitru Ba?cu ^[11] .

P?rin?ii l-au alintat cu numele ?Jurjac”, dat de guvernanta franceza Lydie Cedre, care a avut o influen?? profund? asupra educa?iei sale incepand de la varsta de 6 ani ^[12] .

A manifestat inc? din copil?rie o inclina?ie extraordinar? pentru muzic?, incepand s? cante la vioar? la varsta de 4 ani, iar la varsta de 5 ani a ap?rut in primul s?u concert ?i a inceput studii de compozi?ie sub indrumarea lui Eduard Caudella . Primele indrum?ri muzicale le primise de la p?rin?ii s?i ?i de la un vestit l?utar, Niculae Chioru ^{[ necesit? citare ]} .

? Eram, dac?-mi amintesc bine, un copil silitor ?i chiar destul de con?tiincios. La patru ani ?tiam s? citesc, s? scriu, s? adun ?i s? scad. Nu era meritul meu, c?ci imi pl?cea inv???tura ?i aveam groaz? de aproape toate jocurile, mai cu seam? de cele brutale; le g?seam nefolositoare, avand sim??mantul c? pierd timpul; fugeam de zgomot ?i de vulgaritate, iar mai mult decat orice sim?eam un fel de spaim? inn?scut? in fa?a vie?ii. Ciudat copil, nu? ”

— Bernard Gavoty - Amintirile lui George Enescu''

Activitate

Debutul ca interpret ?i compozitor. Primii ani

Intre anii 1888 ?i 1894 studiaz? la Conservatorul din Viena , avand profesori printre al?ii pe Joseph Hellmesberger jr. (vioar?) ?i Robert Fuchs (compozi?ie). Se incadreaz? rapid in via?a muzical? a Vienei , concertele sale, in care interpreteaz? compozi?ii de Johannes Brahms , Pablo de Sarasate , Henri Vieuxtemps , Felix Mendelssohn-Bartholdy , entuziasmand presa ?i publicul, de?i avea doar 12 ani.

Dup? absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, i?i continu? studiile la Conservatorul din Paris , intre anii 1895 ?i 1899 , sub indrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioar?), Andre Gedalge ( contrapunct ), Jules Massenet ?i Gabriel Faure (compozi?ie). La data de 6 februarie 1898 are debutul in calitate de compozitor in cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonic? Poema Roman? .

In acela?i an, incepe s? dea lec?ii de vioar? la Bucure?ti ?i s? dea recitaluri de vioar?. Admirat de Regina Elisabeta a Romaniei (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva ) era deseori invitat s? execute piese pentru vioar? in Castelul Pele? din Sinaia .

Enescu a pus pe muzic? cateva dintre poemele reginei Carmen Sylva , dand na?tere mai multor lieduri in limba german?. Prin?esa Martha Bibescu ?i-l disputa pe marele compozitor cu regina, dar se pare c? aceasta din urm? a reu?it s? inving?, George Enescu fiind un invitat permanent la palatul regal, unde lua parte la seratele muzicale organizate de regin?.

Inceputul secolului al XX-lea. Lucr?ri semnificative

Din primii ani ai secolului XX dateaz? compozi?iile sale mai cunoscute, cum sunt cele dou? Rapsodii Romane ( 1901 - 1902 ), Suita Nr. 1 pentru orchestr? ( 1903 ), prima sa Simfonie ( 1905 ), ?apte cantece pe versuri de Clement Marot ( 1908 ).

Activitatea sa muzical? alterneaz? intre Bucure?ti ?i Paris, intreprinde turnee in mai multe ??ri europene, avand parteneri prestigio?i ca Alfredo Casella sau Louis Fournier .

In anii Primului r?zboi mondial r?mane in Bucure?ti. Dirijeaz? Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven (pentru prima dat? in audi?ie integral? in Romania), compozi?ii de Claude Debussy , precum ?i crea?iile proprii: Simfonia Nr. 2 ( 1913 ), Suita pentru orchestr? Nr. 2 ( 1915 ). In acela?i an are loc prima edi?ie a concursului de compozi?ie George Enescu , in cadrul c?ruia compozitorul oferea ca?tig?torilor, din veniturile sale proprii, sume de bani generoase, precum ?i ?ansa interpret?rii acestor piese in concerte.

Perioada interbelic?

Dup? r?zboi i?i continu? activitatea imp?r?it? intre Romania ?i Fran?a . De neuitat au r?mas interpret?rile sale ale Poemului pentru vioar? ?i quartet de corzi de Ernest Chausson ?i ale Sonatelor ?i Partitelor pentru vioar? solo de Johann Sebastian Bach . Face mai multe c?l?torii in Statele Unite ale Americii , unde a dirijat orchestrele din Philadelphia ( 1923 ) ?i New York ( 1938 ).

Activitatea sa pedagogic? cap?t? de asemenea o importan?? considerabil?. Printre elevii s?i se num?r? violoni?tii Christian Ferras , Ivry Gitlis , Arthur Grumiaux ?i Yehudi Menuhin . Acesta din urm?, virtuoz cu o profund? cultur? umanist?, a p?strat un adev?rat cult ?i o profund? afec?iune pentru Enescu, considerandu-l p?rintele s?u spiritual.

Pentru mine, Enescu va r?mane una din veritabilele minuni ale lumii. (...) R?d?cinile puternice ?i noble?ea sufletului s?u sunt provenite din propria lui ?ar?, o ?ar? de inegalat? frumuse?e.

— Yehudi Menuhin

In anul 1932 devine membru titular al Academiei Romane . ^[13]

Opera Oedip

In anii 1921-1931 lucra la opera Oedip , monumental? crea?ie dramatic? ?i muzical?, care abia in ultimii ani a inceput s? se impun? pe scenele teatrelor de oper? din lume. O dedic? Mariei Tescanu Rosetti (fost? Cantacuzino ), cu care se va c?s?tori in 1937. Aceasta fusese una din doamnele de onoare ale Reginei Maria ?i, dup? o c?s?torie cu prin?ul Cantacuzino ?i o pasiune pentru filozoful Nae Ionescu , ?i-a turnat acid pe fa??. La auzul ve?tii, Enescu s-a intors de la Paris imediat la Bucure?ti ?i a vegheat la c?p?taiul doamnei de care era indr?gostit. In urma acestui episod, Maruca Rosetti-Cantacuzino va r?mane desfigurat? toat? via?a ?i va ap?rea in fotografii cu un voal negru pe fa??. Pe 4 decembrie 1937 Enescu se va c?s?tori cu ea. Opera Oedip a fost terminat? la conacul Maruc?i din Tescani , intr-un pavilion de var? ridicat pe o colin? artificial? din p?mant, chiar in mijlocul p?durii. Premiera operei Oedip a avut loc la Paris pe 13 martie 1936 ?i s-a bucurat de un succes imediat. Primul bariton care l-a interpretat pe Oedip pe scena operei din Paris a fost Andre Piernet . Opera se inspir? din cele doua piese p?strate din ciclul de tragedii tebane ale lui Sofocle , Oedip la Colonos ?i Oedip rege . Libretistul operei a fost Edmond Fleg . Cariera interna?ional? a operei a fost ins? intrerupt? de declan?area celui de- al Doilea R?zboi Mondial , cand, in 1940 , Paris -ul a fost ocupat de armata german?.

Opera ?i-a p?strat ins? popularitatea in Romania, fiind de mai multe ori montat? in timpul Festivalului Interna?ional George Enescu din Bucure?ti , premiera romaneasc? datand din 1958, cand in rolul titular a evoluat David Ohanesian , regia apar?inand lui Jean Ranzescu , iar dirijor fiind Constantin Silvestri . O spectaculoas? punere in scen? s-a f?cut in regia lui Andrei ?erban (1995), care a provocat numeroase controverse.

In ultimii 20 de ani se observ? un puternic reviriment al operei, prin mont?ri in mai multe ??ri ale lumii, printre care Italia , Germania , Austria , Marea Britanie , Statele Unite ale Americii , Portugalia .

Al doilea r?zboi mondial. Opere de maturitate

In noiembrie 1939, Enescu a donat pre?edintelui Consiliului de Mini?tri al Romaniei de la acea vreme 100.000 de lei, pentru ap?rarea ??rii. ^[14]

In timpul celui de Al doilea r?zboi mondial , r?mas in Bucure?ti , a avut o activitate dirijoral? bogat?, incurajand ?i crea?iile unor muzicieni romani ca Mihail Jora , Constantin Silvestri , Ionel Perlea , Nicolae Branzeu , Sabin Dr?goi . Dup? r?zboi a dat concerte impreun? cu David Oistrach , Lev Oborin , Emil Gilels ?i Yehudi Menuhin , care l-a vizitat la Bucure?ti ?i la Sinaia .

In 1942, atunci cand Romania a inceput s? pun? in practic? programul de epurare etnic? , s-a dus sa vorbeasc? cu Prim-Ministrul Ion Antonescu intervenind ca muzican?ii romi s? nu fie deporta?i, afirmand c? ? pleac? ?i el in caz de-i duce muzican?ii la Bug " ^[15] .

Ultimii ani. Exilul

In ultimii ani ai vie?ii a compus Cvartetul de coarde Nr. 2, Simfonia de Camer? pentru dou?sprezece instrumente soliste, a des?var?it Poemul simfonic Vox Maris pentru sopran? , tenor , cor ?i orchestr? , schi?at inc? din 1929 , Simfoniile Nr. 4 ?i 5 r?mase neterminate (au fost orchestrate mai tarziu de compozitorul Pascal Bentoiu ).

Odat? instaurat? dictatura comunist? , s-a exilat definitiv la Paris. Pan? in 1949, de?i aflat in str?in?tate, a de?inut inc? func?ia de pre?edinte al Societ??ii Compozitorilor din Romania. La 22-23 octombrie 1949 Societatea a fost inlocuit? de Uniunea Compozitorilor , in care Enescu nu mai figura nici ca membru. S-a stins din via?? la Paris in noaptea dintre 3 ?i 4 mai 1955 . A fost inmormantat in cimitirul Pere-Lachaise din Paris, intr-un cavou de marmur? alb?, aflat la pozi?ia 68 ^[16] .

Interpretul

Violonist

Pute?i imbun?t??i aceast? sec?iune extinzand-o. Mai multe informa?ii ar putea fi g?site pe pagina de discu?ii sau la cereri de extindere .

Pianist

De?i este cunoscut in principal ca un virtuoz al viorii, George Enescu era ?i un pianist rafinat, apreciind posibilit??ile polifonice pe care i le d?dea pianul, in compara?ie cu vioara.

Dirijor

Intr-un articol prilejuit de debutul recent al sezonului muzical bucure?tean din 1936, in care George Enescu avea programate 10 recitaluri, patru concerte simfonice ?i ?ase camerale, cronicarul Mihail Sebastian scria:

?George Enescu impune respectul artei, o inalt? con?tiin?? a valorilor, o mare disciplin? a muncii. [...] Extraordinar artist, Enescu este, deopotriv?, un excep?ional educator. Voca?ia sa dirijoral? se vede c? r?spunde nu numai necesit??ii de exprimare personal?, dar ?i unei nevoi de a transmite celorlal?i o tehnic? de lucru, de a le insufla consecven?? artistic?. Dirijorul este un profesor. Rolul lui este de a comunica inv???turi. Cind George Enescu ia bagheta, ai certitudinea c? te afli in fa?a unui magistru.” ^[17]

In cronica elogioas?, in care contrasta viguroasa m?iestrie a lui Enescu cu orchestra ?inegal?, ezitant?” care era Filarmonica la acel moment, Sebastian descria complementaritatea dintre art? ?i iscusin?? tehnic? la dirijor, scriind:

?Enescu este un tulbur?tor poet al baghetei ?i un des?vir?it tehnician. Ne ajut? s? sim?im din plin muzica (pentru c? o tr?ie?te el insu?i), ceea ce nu-l impiedic? s? controleze extrem de riguros toate detaliile orchestrei, fiecare instrument, fiecare executant. Insufle?irea lui e egal? cu vigilen?a sa, lirismul egal cu precizia. A lucra sub o asemenea indrumare ar fi o onoare ?i o ?ans? pentru oricare orchestr? din lume, oricit de impozant?, oricit de reputat? ar fi ea. Dar cind astfel de noroc d? peste o orchestr? inegal?, ezitant?, cum e Filarmonica noastr? ? bagheta lui George Enescu ia aspectul unei extraordinare func?ii educative.” ^[17]

Creatorul

Compozitor

Despre activitatea sa muzical?, George Enescu spunea: ?In lumea muzicii eu sunt cinci intr-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist ?i profesor. Cel mai mult pre?uiesc darul de a compune muzica ?i nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare…”, opinie imp?rt??it? ?i de Andrei Tudor, care scria c? ?[d]in multipla sa activitate, in care s-a afirmat cu egal? str?lucire, opera componistic? reprezint? latura cea mai esen?ial? ?i, desigur, cea mai trainic? a complexei sale personalit??i artistice.” ^[18]

Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, osciland intre stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (in Simfonia Nr. 1 ), influen?ele muzicii franceze (de exemplu, in Cantecele pe versuri de Clement Marot ), tendin?ele neo- baroce (in Suita orchestral? Nr. 2 ) ?i exprimarea modern? cu totul personal? din muzica de camer?, opera Oedip sau Simfonia de Camer? . Nu trebuie uitat? influen?a folclorului romanesc, evident? in cele dou? Rapsodii Romane , Sonata pentru vioar? cu caracter popular romanesc, Suita orchestral? Nr. 3 , s?teasc?.

Celebritatea interna?ional? a lui George Enescu - de care era el insu?i intrigat - se datoreaz? in special Rapsodiei Romane Nr. 1 , popularizat? mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia , uitandu-se marile sale crea?ii. Prin Festivalurile Interna?ionale ?George Enescu” , care au loc cu regularitate in Bucure?ti cu participarea unor muzicieni de faim? mondial?, opera muzical? enescian? este pus? in valoare.

Crea?ia

Opere

• Oedip - tragedie liric? in patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)

Simfonii

• Simfonia nr. 1 in Mi bemol major , Op. 13 (1905)
• Simfonia nr. 2 in La major , Op. 17 (1912-1914)
• Simfonia nr. 3 in Do major pentru orchestr? ?i cor, Op. 21 (1916-1918)

Alte lucr?ri orchestrale

• Poema roman? , suit? simfonic? pentru orchestr?, Op. 1 (1897)
• Rapsodia roman? nr. 1 in La major , Op. 11 (1901)
• Rapsodia roman? nr. 2 in Re major , Op. 11 (1901)
• Suita orchestral? nr. 1 in Do major , Op. 9 (1903)
• Suita orchestral? nr. 2 in Do major , Op. 20 (1915)
• Suita orchestral? nr. 3 in Re major "S?teasca", Op. 27 (1937-1938)

Muzic? de camer?

Cvartete pentru coarde

• Cvartet pentru coarde nr. 1 in Mi bemol major , Op. 22, Nr. 1 (1920)
• Cvartet pentru coarde nr. 2 in Sol major , Op. 22, Nr. 2 (1950-1952)

Sonate

• Sonata pentru vioar? nr. 1 in Re major , Op. 2 (1897)
• Sonata pentru vioar? nr. 2 in Fa minor , Op. 6 (1899)
• Sonata pentru vioar? nr. 3 in La minor "in caracter popular romanesc", Op. 25 (1926)
• Sonata pentru violoncel nr. 1 in Fa minor , Op. 26, Nr. 1 (1898)
• Sonata pentru violoncel nr. 2 in Do major , Op. 26, Nr. 2 (1935)

Alte lucr?ri de camer?

• Octet pentru coarde in Do major , Op. 7 (1900)
• Cantabile ?i presto pentru flaut ?i pian (1904)
• Dixtuor in Re major pentru sufl?tori, Op. 14 (1906)
• Concertstuck pentru viol? ?i pian (1906)
• Legende pentru trompet? ?i pian (1906)
• Cvartet pentru pian nr. 1 in Re major , Op. 16 (1909)
• Impressions d'Enfance (Impresii din copil?rie) pentru vioar? ?i pian, Op. 28 (1940)
• Cvintet pentru pian in La minor , Op. 29 (1940)
• Cvartet pentru pian nr. 2 in Re minor, Op. 30 (1943-1944)
• Simfonia de camer? pentru 12 instrumente, Op. 33 (1954)

Muzic? pentru pian

• Suita pentru pian nr. 1 in Sol minor "in stil vechi", Op. 3 (1897)
• Suita pentru pian nr. 2 in Re major , Op. 10 (1901-1903)
• Suita pentru pian nr. 3 (Pieces impromptues) , Op. 13 (1913-1916)
• Sonata pentru pian nr. 1 in Fa diez minor , Op. 24, Nr. 1 (1924)
• Sonata pentru pian nr. 3 in Re major , Op. 24, Nr. 3 (1933-1935)

Casele Enescu

In Bucure?ti se g?se?te Muzeul Na?ional ?George Enescu" , g?zduit in trei camere din Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei . In anexa din spatele palatului, deschis? publicului, au locuit Maruca ?i Enescu. ^[19]

Lang? Moine?ti se g?se?te conacul de la Tescani, donat de so?ia lui Enescu statului roman cu condi?ia ca acesta s? construiasc? aici un centru de cultur? pentru arti?ti. La Liveni se g?se?te casa in care a copil?rit compozitorul. In Dorohoi se afl? Muzeul Memorial ?George Enescu” din Dorohoi in casa tat?lui compozitorului, Costache Enescu. Exist? o Cas? memorial? ?George Enescu” in Sinaia (Vila Lumini?, cartier Cump?tul, ^[20] pe aleea Yehudi Menuhin). In conacul din Tescani, Bac?u (?Centrul Cultural Rosetti-Tescanu”), statul roman a deschis in anii '80 un centru de crea?ie, aici au fost compuse opere literare ( Jurnalul de la Tescani , de Andrei Ple?u ) ?i au loc in fiecare an tabere de pictur? ?i de filosofie .

Casa din Mih?ileni a bunicului matern, in care Enescu a petrecut o parte din copil?rie, a ajuns pan? in 2014 intr-o stare avansat? de deteriorare. A fost salvat? in august 2014 de la demolare de o echip? de arhitec?i voluntari. ^[21]

Note

Bibliografie

• Alain Cophignon: George Enescu , traducere de Anca Domnica Ilea, Editura Institutului Cultural Roman, Bucure?ti, 2009, ISBN 978-973-577-578-0
• fr Alain Cophignon: Georges Enesco , Fayard, Paris, 2006, ISBN 978-2-213-62321-4
• George B?lan, Enescu , Editura Tineretului, 1963
• Mircea Voicana, coord.: George Enescu. Monografie , Editura Academiei RSR, Bucure?ti, 1971
• Clemansa Liliana Firca: Catalogul tematic al crea?iei lui George Enescu , vol. 1, Editura Muzical?, Bucure?ti, 198
• Clemansa Liliana Firca: Noul catalog tematic al crea?iei lui George Enescu. Vol. 1, Muzica de camer? , Editura Muzical?, Bucure?ti, 2010
• Clemansa Liliana Firca: Modernitate ?i avangard? in muzica ante- ?i interbelic? a secolului XX (1900-1940): datul european, dimensiuni romane?ti ale modernit??ii , Editura Funda?iei Culturale Romane, 2002
• Clemansa Liliana Firca: Enescu. Relevan?a ?secundarului” , Editura Institutului Cultural Roman, Bucure?ti, 2005
• Viorel Cosma: George Enescu in memoria timpului - evoc?ri, amintiri, insemn?ri memorialistice , Editura Casa Radio, Bucure?ti, 2003, ISBN 973-7902-13-0
• en Mihai Cosma: George Enescu - destinul unui geniu/ George Enescu - the destiny of a genius , Editura Coresi, Bucure?ti, 2005
• Pascal Bentoiu: Capodopere enesciene , Editura Muzical?, Bucure?ti, 1984
• Pascal Bentoiu: Breviar enescian , Editura Universit??ii Na?ionale de Muzic?, Bucure?ti, 2005, ISBN 973-7857-23-2
• Zoe Dumitrescu-Bu?ulenga: Portrete 2002 , Editura Elion, 2002, ISBN 973-8362-08-3
• Constan?a Cristescu (2011), Izvoare bizantine in metamorfoze enesciene , Editura Mu?atinii, Suceava
• Prin?esa Maria Cantacuzino-Enescu: Amintirile unei prin?ese moldave , ed. a II-a revizuit?, Editura Aristarc, 2005, ISBN 973-99774-7-2
• Colette Axente, Ileana Ra?iu: George Enescu - Biografie documentar? ; Tinere?ea ?i afirmarea (1901-1920) , Editura Muzical? a Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din Romania, Bucure?ti, 1998, ISBN 973-42-0200-6
• Vasile Tomescu: George Enescu - un geniu al artei sunetelor , Institutul Cultural Roman, Bucure?ti, 2005, ISBN 973-577-468-2
• Tudor Ciortea: Permanen?ele muzicii , Editura Muzical? a UCMR, Bucure?ti, 1998, ISBN 973-42-0201-4
• Gavoty, Bernard, Amintirile lui George Enescu , Editura Muzical?, Bucure?ti, 1982
• Romeo Ghircoia?iu, Studii enesciene , Editura Muzical?, Bucure?ti, 1981
• Manolache, Laura, editor, George Enescu. Interviuri din presa romaneasc? , 2 volume, [1898-1936; 1936-1946], Editura Muzical?, Bucure?ti, 1988; 1991
• George Sbarcea: Povestea vie?ii lui George Enescu , Editura Ion Creang?, Bucure?ti, 1982
• de Titu I. B?janescu: Die Liebe ist eine ernste und endgultige Sache : das Leben des Tonkunstlers George Enescu , Henschel, Berlin, 2006, ISBN 978-3-89487-569-5 , ISBN 3-89487-569-0
• de Dieter Nowka: George Enescu und die Entwicklung der rumanischen Musik , Pro-Universitate-Verl., Sinzheim, 1998, ISBN 3-932490-33-9
• en Malcolm, Noel. 1990. George Enescu: His Life and Music , with a preface by Sir Yehudi Menuhin. London: Toccata Press. ISBN 0-907689-32-9 ISBN 0-907689-33-7
• hu Pinter Lajos: George Enescu Erdelyi hangversenyei: Magyar sajtovisshangok , Editura Kriterion Konyvkiado, Bucure?ti, 1981
• Valeriu Rapeanu, Enescu , Editura Fundatiei PRO, 2003 [1] Arhivat in 1 februarie 2014 , la Wayback Machine .
• Dumitru Vitcu, "George Enescu in spa?iul artistic american", Cuvant inainte de Mircea Voicana, Editura Omnia, Ia?i, 1994, ISBN 973-96452-2-4 (edi?ie nou? la Editura Junimea, Ia?i, 2009, ISBN 978-973-37-1241-1 )
• Vania Atudorei - ''Marturii despre aspecte putin cunoscute ale vietii marelui compozitor George Enescu'' - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/02/09/marturii-despre-aspecte-putin-cunoscute-ale-vietii-marelui-compozitor-george-enescu/ , Arhivele Muzeului Judetean Botosani - ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS
• Vania Atudorei - '' Remus Tzincoca - dirijorul lui George Enescu din Laval, Quebec, Canada'' - http://ziarulzigzag.ca/2015/06/12/remus-tzincoca-dirijorul-lui-enescu-din-laval/
• Tudor, Andrei ( 1959 ), George Enescu. Via?a in imagini , Bucure?ti: Editura Muzical? a Uniunii Compozitorilor din R.P.R  

Leg?turi externe

• Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent ? E
• International Enescu Society
• Orchestra Na?ional? Radio Arhivat in 28 mai 2010 , la Wayback Machine .
• Filarmonica George Enescu - George Enescu Philharmonic
• George Enescu: biografie, articole, anun?uri concerte
• Festivalul Interna?ional George Enescu
• Muzeul Na?ional "George Enescu"
• Emisiune numismatic?: '50 de ani de la trecerea in eternitate a lui George Enescu' , 26 septembrie 2005, Amos News
• George Enescu: primul text pe care l-a scris in presa romaneasc? , 26 septembrie 2013, Corina Vladov, Ziarul Metropolis
• Creatorul unei opere unice care exprim? idealul s?u de via?? Arhivat in 12 august 2014 , la Wayback Machine ., festivalenescu.ro

Interviuri

• Cum a scandalizat George Enescu Romania, acum 100 de ani: ?Doina romaneasc? este o mixtur? de ritmuri orientale, ungure?ti ?i ruse?ti” , 3 noiembrie 2014, Cosmin Zamfirache, Adev?rul

Articole biografice

• O minune pe nume George Enescu , 4 septembrie 2011, Monica Andronescu, Adev?rul
• VIDEO Geniu ucis de dragoste: George Enescu a sfar?it ca rob al unei prin?ese extravagante , 4 mai 2012, Ionu? Cristian Ungureanu, Adev?rul
• Valori ale culturii na?ionale: George Enescu: 128 ani de la na?tere , 19 august 2009, Amos News
• George Enescu, in interviuri publicate in presa romaneasc? , 31 august 2013, Corina Vladov, Ziarul Metropolis
• Enescu se bucura cand se serveau crenvur?tii , 6 septembrie 2013, Adev?rul - articol Historia Arhivat in 8 noiembrie 2013 , la Wayback Machine .
• GEORGE ENESCU - Simfonia iubirii ? interviu cu Viorel Cosma , Dia Radu, Formula AS - anul 2011, num?rul 982
• Copil?ria unui geniu: George Enescu ? interviu cu Viorel Cosma , Dia Radu, Formula AS - anul 2012, num?rul 1004
• Academicianul George Enescu , Vasile Vasile, Actualitatea Muzical? , Bucure?ti, Nr. 9, septembrie 2017, p. 4-5.

v   ?   d   ?   m Compozitori de muzic? cult? Evul Mediu (500-1400) Leonin   · Perotin   · G. de Machaut Rena?tere (1400-1600) G. Dufay   · J. des Pres   · G. P. da Palestrina   · O. di Lasso Baroc (1600-1760) C. Monteverdi   · J.-B. Lully   · D. Buxtehude   · J. Pachelbel   · H. Purcell   · A. Scarlatti   · A. Corelli   · A. Vivaldi   · J.-P. Rameau   · J. S. Bach   · D. Scarlatti   · G. F. Handel Perioada clasic? (1730-1820) J. Haydn   · W. A. Mozart   · L. van Beethoven Perioada romantic? (1815-1910) L. van Beethoven   · H. Berlioz   · J. Brahms   · A. Bruckner   · P. I. Ceaikovski   · F. Chopin   · G. Faure   · E. Grieg   · F. Liszt   · G. Mahler   · S. Mokranjac   · O. Respighi   · C. Saint-Saens   · F. Schubert   · R. Schumann   · J. Strauss (fiul)   · R. Strauss   · G. Verdi   · R. Wagner   · Secolul XX Secolul XXI J. C. Adams   · M. Andricu   · B. Arni?   · B. Bartok   · P. Bentoiu   · A. Berg   · C. W. Berger   · L. Bernstein   · H. Brian   · M. Ciobanu   · T. Ciortea   · C. Debussy   · F. Donceanu   · G. Enescu   · L. Einaudi   · M. Fishman   · L. Gar?ta   · G. Gershwin   · P. Hindemith   · B. Leato?inski   · M. Lisenko   · W. Lutosławski   · M. Mihalovici   · E. Morricone   · ?. Nakas   · S. Natra   · I. N. Ottescu   · I. Od?gescu   · C. Orff   · K. Penderecki   · S. Prokofiev   · G. Puccini   · I. W. Radenmacher   · S. Rahmaninov   · M. Ravel   · O. Respighi   · J. Rufer   · A. Schonberg   · J. Sibelius   · L. M. ?kerjanc   · M. Skorik   · R. Strauss   · I. Stravinski   · R. ?cedrin   · D. ?ostakovici   · R. Vlad   · A. Webern   · F. Zappa   · ?. Zorzor   ·