| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Georg Friedrich Handel
(scris uneori ?i
Haendel
, iar in
engl.
George Frideric Handel
, n.
,
Halle (Saale)
,
Sfantul Imperiu Roman
? d.
,
Westminster
?(
d
)
,
Regatul Marii Britanii
) a fost un compozitor german. A tr?it cea mai mare parte a vie?ii in
Anglia
. Impreun? cu contemporanul s?u
Johann Sebastian Bach
, este unul din cei mai importan?i reprezentan?i in
muzic?
ai stilului
baroc
din perioada tarzie.
Handel s-a n?scut la
23 februarie
1685
in ora?ul
Halle
(
Germania
), unde a luat ?i primele lec?ii de
muzic?
de la
Friedrich Wilhelm Zachow
. La varsta de 17 ani, in
1702
, este deja organist in
Halle
, un an mai tarziu este angajat ca violonist ?i "Maestro al Cembalo" in orchestra Operei din
Hamburg
condus? de
Reinhard Keiser
. Aici realizeaz? in
1705
prima sa oper?,
"Almira"
pe un
libret
de
Feustking
, cu care atrage aten?ia publicului. In prim?vara anului
1707
pleac? in
Italia
?i r?mane timp de doi ani in
Floren?a
?i
Roma
, studiind cu compozitorii italieni
Arcangelo Corelli
,
Alessandro
?i
Domenico Scarlatti
?i cu
Agostino Steffani
. In
Italia
compune opere, oratorii ?i un mare num?r de cantate religioase, insu?indu-?i stilul ?i mijloacele muzicii italiene . In
1709
are loc cu mult succes premiera operei sale
"Agrippina"
(pe un text de
Vincenzo Grimani
) la
Vene?ia
. Alternan?a parodiei ironice cu st?ri de emo?ie profund?, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispozi?ie, sunt transpuse cu deosebit? m?iestrie in spiritul operei vene?iene.
In prim?vara anului
1710
Handel a revenit in
Germania
pentru a prelua postul de
Kapellmeister
la curtea
prin?ului de Hanovra
, dar deja c?tre sfar?itul anului pleac? la
Londra
, unde ob?ine succes cu opera feeric?
"Rinaldo"
la
Haymarket Theatre
. R?mane definitiv in
Anglia
in calitate de compozitor ?i muzician al cur?ii regale. Din anul
1713
prime?te o pensie anual? din partea casei regale britanice, iar in
1727
Haendel devine cet??ean britanic. Este propriul s?u impresar la concuren?? cu al?i compozitori de oper? din
Anglia
, ca
Giovanni Bononcini
?i
Nicola Porpora
. Pe lang? activitatea sa operistic?, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul
"Esther"
?i unsprezece
motete
pentru soli?ti, cor ?i orchestr? (
1717
-
1720
). In
1719
prime?te ins?rcinarea s? pun? bazele unui teatru de oper? la
Londra
,
"The Royal Academy of Music"
, pentru care compune nu mai pu?in de 14 opere. Aici inregistreaz? ?i marile sale succese cu operele
"Radamisto"
(1720),
"Giulio Cesare in Egitto"
(
1724
),
"Tamerlano"
(
1724
) ?i
"Rodelinda"
(
1725
), care il fac celebru in toat?
Europa
.
Intre timp, interesul publicului londonez pentru opera in stil italian incepe s? scad?, opera regal? inregistreaz? pierderi financiare ?i este nevoit? s?-?i inchid? por?ile. Haendel incearc? s?-?i reprezinte noile compozi?ii (
"Ezio"
-
1732
,
"Ariodante"
-
1735
?i
"Alcina"
-
1735
) intr-un teatru mai mic, dar se imboln?ve?te ?i proiectul e?ueaz?.
Haendel se orienteaz? spre compozi?ia de oratorii pe teme laice ?i spre muzica instrumental?, in tradi?ia muzicii engleze a lui
Henry Purcell
. Astfel d? la iveal? oratoriile
"Athalia"
(
1733
) ?i
"Saul"
(
1739
) ?i compune concerte pentru
org?
?i orchestr? (
1736
), precum ?i cele 12
Concerti grossi
opus 6 (
1739
). In
1742
realizeaz? celebrul oratoriu
"Messiah"
, executat in premier? la
Dublin
, r?mas exemplar in acest gen pan? ast?zi (
Halleluja
din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute ?i mai des executate buc??i muzicale). Alte oratorii din aceast? perioad? sunt:
"Israel in Egipt"
(
1739
),
"Samson"
(
1743
),
"Iuda Maccabeul"
(
1747
) ?i
"Solomon"
(
1749
). Cu ocazia incheierii tratatului de pace din
Aachen
in
1748
, Haendel compune bucata "Foc de artificii" care, impreun? cu "Muzica apelor" compus? mai inainte (
1717
) cu ocazia urc?rii pe tron a regelui George I, a c?p?tat o mare popularitate. In timp ce lucra la compozi?ia oratoriului
"Jephta"
(
1751
), Haendel i?i pierde vederea. Moare la
Londra
pe
14 aprilie
1759
, fiind inmormantat cu deosebite onoruri in "Col?ul Poe?ilor" din
Westminster Abbey
.
Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezint?, impreun? cu crea?iile lui
Johann Sebastian Bach
, punctele culminante ale
muzicii baroce
. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor conven?ionale la tratarea dramatic? a
recitativelor
,
ariilor
?i p?r?ilor
corale
. Marile sale opere se caracterizeaz? printr-o magistral? imbinare a patosului, scenelor dramatice ?i
interludiilor
orchestrale, prin folosirea modula?iilor armonice, instrumentaliz?rii colorate, ritmului pregnant ?i interven?iei soli?tilor instrumentali sau vocali. El a influen?at genera?iile urm?toare de compozitori, ca
Joseph Haydn
,
Ludwig van Beethoven
sau
Felix Mendelsohn Bartholdy
.
- ^
a
b
http://geboren.am/person/Georg_Friedrich_Haendel
- ^
a
b
c
d
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
c
Archivio Storico Ricordi
, accesat in
- ^
a
b
The Fine Art Archive
, accesat in
- ^
?Georg Friedrich Handel”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Гендель Георг Фридрих
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
Archivio Storico Ricordi
- ^
a
b
?Georg Friedrich Handel”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
a
b
George Frideric Handel
,
Encyclopædia Britannica Online
, accesat in
- ^
a
b
George Frideric Handel
, SNAC
, accesat in
- ^
a
b
Oxford Dictionary of National Biography
- ^
Genealogics
- ^
a
b
c
d
e
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
Compozitori de muzic? cult?
|
|
Evul Mediu (500-1400)
|
|
|
Rena?tere (1400-1600)
|
|
|
Baroc (1600-1760)
|
|
|
Perioada clasic? (1730-1820)
|
|
|
Perioada romantic? (1815-1910)
|
|
|
Secolul XX
Secolul XXI
|
|
|