| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Ora?e ?i rauri din Luxemburg
Luxemburg
este un
stat f?r? ie?ire la mare
din vestul
Europei
, vecin cu
Belgia
,
Fran?a
?i
Germania
. Are dou? regiuni principale:
Oesling
in nord, situat? in
masivul Ardeni
, ?i
Gutland
in sud. Luxemburg are o popula?ie de peste o jum?tate de milion de locuitori intr-un teritoriu de aproximativ 2.586 kilometri p?tra?i, fiind din acest punct de vedere una dintre cele mai mici ??ri din
Europa
. In vest se m?rgine?te cu provincia belgian? Luxembourg, care (la 4.443 km²) are aproape o suprafa?? dubl? fa?? de cea a ??rii. Grani?a estic? a Luxemburgului e format? de raurile
Mosela
,
Sauer
?i
Our
.
Nordul ??rii face parte din
Mun?ii Ardeni
, e format din dealuri ?i mun?i jo?i, cel mai inalt punct fiind
Kneiff
, de 560 m. Restul ??rii este de asemenea deluros. P?durile de stejar ?i fag reprezint? 55% din teritoriu. Clima este temperat? de tranzi?ie intre cea oceanic? ?i cea semicontinental?. Altitudinea maxim? este de doar 300 m in
Gutland
/
Bon Pays
.
Localizarea:
Europa de Vest, intre Fran?a ?i Germania
Map of Luxembourg
Relief
Coordonate geografice
:
49°45′N 6°10′E
(
{{PAGENAME}}
)
/
49.750°N 6.167°E
Referin?e pe hart?:
Suprafa?a:
- total?: 2,586 km²
- p?mant: 2,586 km²
- ap?: 0 km²
Grani?e terestre:
- total: 359 km
- ??ri limitrofe: Belgia 148 km, Fran?a 73 km, Germania 138 km
Coast?:
0 km (f?r? acces la mare)
Teritoriu maritim:
0 (f?r? acces la mare)
Clima:
continental temperat? cu ierni blande, veri r?coroase
Relief:
In mare parte, dealuri cu pant? lun? ?i v?i largi ?i pu?in adanci; dealuri inalte in Nord; pant? abrupt? pan? la campia
Moselei
in Sud-Est.
Altitudini limit?:
Resurse naturale:
Minereu de fier (nu mai e exploatat), p?mant arabil
Folosirea terenului:
- P?mant arabil: 24%
- Culturi permanente: 1%
- P??uni permanente: 20%
- P?duri: 21%
- Altele: 34%
P?mant irigat:
10 km² (inclusiv Belgia) (estimare 1993)
Hazarduri naturale:
-
Probleme actuale de mediu:
poluarea aerului ?i a apei in zone urbane
Tratate interna?ionale de mediu:
Poluarea Aerului, Poluarea Aerului ? Oxizi de azot, Poluarea Aerului ? Sulf 85, Poluarea Aerului ? Sulf 94, Poluarea Aerului ? Compu?i organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea climatic?, De?ertificare, Specii in pericol, De?euri periculoase, Dumping marin, Interdic?ia testelor nucleare, Protec?ia stratului de ozon, Poluarea navelor, Lemn tropical 83, Lemn tropical 94, Mla?tini
- Semnat, dar nu ratificat:
Poluarea aerului - Poluan?i organici persisten?i, Schimbarea climatic? ? Protocolul Kyoto, Modificarea mediului, Legea m?rii
Geografie -- not?:
f?r? acces la mare
In ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o a?ezare variat?, cu dou? caracteristici principale. Partea nordic? a ??rii este format? dintr-o parte a platoului
Ardeni
, unde in?l?imile muntoase variaz? de la 460 la 610 m. Restul ??rii este format dintr-un peisaj de coline cu v?i largi. Capitala,
Ora?ul Luxemburg
, este localizat? in partea de Sud a ??rii.
Cea mai important? form? de relief, platoul inalt al Ardenilor in Nord, s-a format in milioane de ani. In cel mai inalt punct, atinge o in?l?ime de 559m. Cunoscut ca Oesling, regiunea Ardenilor acoper? 842 kmp, aproape 32% din intreaga ?ar?. Relieful accidentat predomin? deoarece eroziunea raurilor a creat de-a lungul timpului un peisaj variat, de munte pu?in inalt, acoperit de o vegeta?ie dens?, uneori cu varia?ii considerabile de altitudine. Aceste diferen?e de relief, impreun? cu intinderi de ap? amestecate cu p?duri, campuri ?i p??uni sunt principalele caracteristici care fac peisajul atat de special. Tipic acestei zone inalte este solul nefertil ?i drenajul slab care d? na?tere la numeroase turb?rii exploatate candva. Ace?ti factori, combina?i cu ploi abundente ?i cu inghe?, au f?cut ca mediul s? fie inospitalier pentru primii locuitori.
Chiar ?i ast?zi, condi?iile de trai intr-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totu?i, in jur de 7800 de locuitori tr?iesc din p?durit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece solul este atat de dificil de cultivat, marea parte a p?mantului este folosit? pentru p??unat. Regiunea Ardenilor include ?i
Parcul Na?ional Upper Sure
, o important? zon? de conservare .
La sud de
Sure Riverd
, regiunea este cunoscut? sub numele de
Gutland
. Ea acoper? pu?in peste dou? treimi din ?ar?.
Terenul urc? ?i coboar? lin cu o in?l?ime medie de 213 m. Principala activitate este agricultura, termenul Gutland venind de la solul fertil ?i de la verile calde ?i uscate din aceast? parte a Ducatului, in compara?ie cu regiunea Oesling.
In consecin??, se cultiv? in mari cantit??i fructe ?i legume, cum sunt c?p?unile, merele, prunele ?i cire?ele. Eroziunea raurilor din aceast? zon? a creat v?i inguste ?i profunde ?i pe?teri, dand na?tere la peisaje spectaculoase.
In sudul extrem al ??rii se afl? ≪ t?ramul rocilor ro?ii ≫ - o referin?? la depozitele de minerale care se afl? acolo. Bogate in fier inc? de pe timpul Romanilor, dac? nu chiar de mai inainte, districtul este o regiune minier? ?i de industrie grea care se intinde pe mai mult de 20 km. Co?urile inalte ale fabricilor de fier ?i o?el sunt simboluri tipice ale sudului industrial. La est se afl? valea
Moselei
unde se cultiv? struguri. Numeroase sate se afl? in v?ile adanci ?i in preajma podgoriilor de-a lungul raurilor. Fiecare sat are cel pu?in o cav? de vin. Tot in est se afl? ?i
≪ Mica Elve?ie ≫
, caracterizat? prin v?i stramte imp?durite ?i ravene cu forma?iuni pietroase neobi?nuite.
Luxemburg are cateva rauri minore, ca
Eisch
,
Alzette
, ?i
Petrusse
, dar raul principal este
Mosela
cu afluen?ii s?i -
Sure
?i
Our
. Impreun?, cursurile lor servesc ca grani?? intre Luxemburg ?i
Germania
. De-a lungul malurilor se afl? multe din castelele medievale ale ??rii.
Mosela izvor??te in nord-estul
Fran?ei
?i curge c?tre nord prin Luxemburg pe 30.6 km c?tre
Rin
, cu care conflueaz? la
Koblenz, Germania
. Moselle are 514 km lungime ?i este navigabil, datorit? canaliz?rii, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se afl? de o parte ?i de alta a raului.
Izvorand in Belgia,
raul Sure
curge 172 km spre est prin Luxemburg pentru a se v?rsa in
raul Mosela
. Cursul s?u sinuos str?bate Luxemburg de la est la vest. Raul Our, de-a lungul grani?ei de nord-est, este un tributar lui Sure. Valea sa este inconjurat? de peisaje naturale intacte.
Lacul Haute-Sure este cea mai mare intindere de ap? din Marele Ducat. Inconjurat de vegeta?ie luxuriant? ?i de izvoare lini?tite, lacul este un centru de sporturi acvatice: canotaj, caiac-canoe.
Asemenea activit??i de aer liber, datorit? c?rora este un punct de atrac?ie pentru turi?ti, au dus la dezvoltarea unei industrii manufacturiere locale.
Ora?ul
Esch-sur-Sure
se afl? la un cap?t al lacului. Imediat in amonte de el, raul formeaz? un rezervor hidroelectric extins pe circa 10 km in susul v?ii. Digul Upper Sure a fost construit in anii ’60 pentru a r?spunde cererii de ap? potabil?.
Luxemburg face parte din regiunea de clim? continental? vest european? ?i are o clim? temperat? f?r? extreme. Iernile sunt blande, verile r?coroase ?i ploile abundente.
Starea vremii este diferit? intr-o oarecare m?sur? intre regiunile din nord ?i sud. In nord, exist? o influen?? considerabil? a sistemului Atlantic, in care depresiunile frecvente dau na?tere unor condi?ii meteorologice instabile. Aceasta d? na?tere la cer innorat ?i la mult? burni?? ?i ploaie iarna.
Ploaia uneori atinge 1.2m pe an in unele zone. Vara, c?ldura excesiv? este rar? ?i temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile sc?zute ?i umiditatea dau na?tere la ceea ce locuitorii numesc “o clim? revigorant?”.
In sud, de?i c?derile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse ? in jur de 32 inch ? ?i iernile nu sunt mai pl?cute, principala diferen?? const? in temperaturile mai ridicate vara, in special in Valea Moselei. Culturile, in special podgoriile, au bune condi?ii aici. Cu o temperatur? medie anual? de 10 °C, cele mai insorite luni sunt din mai in august. Prim?vara, natura se dezl?n?uie.
Flora Luxemburgului este caracterizat? prin a?ezarea ??rii la grani?a dintre zonele climatice
Atlantic-European?
?i
Central-European?
. In nord, se intalnesc mul?i fagi ?i stejari. Stejarii pot cre?te pan? la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantit??i mari de lemn dur.
De-a lungul malurilor raurilor, se intalnesc specii ca arinul negru ?i salcia. Lemnul de arin este galben pal c?tre maro-ro?cat, de textur? fin? ?i rezistent chiar ?i sub ap?. Este un lemn important pentru tampl?rit in primul rand datorit? rezisten?ei sale la boli. S?lciile pot ajunge la o in?l?ime de 20 m ?i sunt valoroase in scop ornamental.
V?ile inguste, adanci, din nord sunt un habitat pentru plante ?i animale rare, in special lutria, o specie protejat?. In sudul industrial, printre cariere ?i mine abandonate, natura ?i-a declarat dreptul ?i sunt flori peste tot..