한국   대만   중국   일본 
Gali?ia - Wikipedia Sari la con?inut

Gali?ia

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Nu confunda?i cu Galicia .
Gali?ia
Галичина
—   regiune istoric? ?i regiune istoric? a Ucrainei [*] ​   —

Stemă
Stem?
Map
Gali?ia (Ucraina)
Pozi?ia geografic? in Ucraina
Coordonate: 49°49′48″N 24°00′51″E  ( {{PAGENAME}} )  /  49.83°N 24.01416666667°E
?ar? Ucraina
Prezen?? online
Poziția localității Galiția
Pozi?ia localit??ii Gali?ia
Pozi?ia localit??ii Gali?ia
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Gali?ia (in ucrainean? Галичина , pronun?at [??l?t??n??] ; in polonez? Galicja ; in idi? ???????? ) este o regiune istoric? ?i geografic? ce se intinde pe ceea ce este ast?zi sud-estul Poloniei ?i vestul Ucrainei , ?i care mult? vreme a f?cut parte din Uniunea Polono-Lituanian? . [1] [2] [3] Acoper? o mare parte din celelalte regiuni istorice din Rutenia Ro?ie (cu centrul in Lviv ) ?i Polonia Mic? (cu centrul in Cracovia ).

Numele regiunii deriv? de la ora?ul medieval Halici , [4] [5] [6] ?i a fost men?ionat pentru prima dat? in cronicile istorice ungare in anul 1206 cu numele Galiciæ . [7] [8] Partea de est a regiunii era controlat? de regatul medieval al Gali?iei ?i Voliniei . In 1253, cneazul Daniel al Gali?iei ?( d ) a fost incoronat rege al Rusiei (in latin? Rex Rusiae ) sau Regele Ruteniei ?( d ) in urma invaziei mongole a Rusiei Kievene . In 1352, Regatul Poloniei a anexat Regatul Gali?iei ?i Voliniei ?i l-a organizat ca Voievodatul Ruteniei ?( d ) (in latin? Palatinatus Russiae ). In timpul imp?r?irilor Poloniei , a fost incorporat? intr-un ?inut al coroanei Imperiului Austriac  — Regatul Gali?iei ?i Lodomeriei .

Nucleul Gali?iei istorice se afl? in regiunile moderne din vestul Ucrainei : regiunile Lviv , Ternopil ?i Ivano-Frankivsk, lang? Halici. [9] In secolul al XVIII-lea, teritoriile care mai tarziu au devenit parte din regiunile poloneze moderne ale Voievodatului Poloniei Mici , Voievodatului Subcarpatia ?i Voievodatului Silezia au fost ad?ugate Gali?iei dup? pr?bu?irea Uniunii Polono-Lituaniene .

Gali?ia de Est ?( d ) a devenit teritoriu disputat intre Polonia ?i Rutenia in epoca medieval? ?i a fost teren de lupt? intre Austro-Ungaria ?i Rusia in timpul Primului R?zboi Mondial ?i apoi intre Polonia ?i Ucraina in secolul al XX-lea. In secolul al X-lea, acolo au fost fondate mai multe ora?e, cum ar fi Volodimir ?i Jarosław , ale c?ror nume marcheaz? leg?turile lor cu marii cneji ai Kievului ?( d ) . Exist? o suprapunere considerabil? intre Gali?ia ?i Podolia (la est), precum ?i intre Gali?ia ?i sud-vestul Ruteniei , in special intr-o regiune transfrontalier? (centrat? in Rutenia Carpatic? ) locuit? de diferite na?ionalit??i ?i comunit??i religioase.

Originile ?i varia?iile numelui [ modificare | modificare surs? ]

Harta Cnezatului de Halici in secolul al XIII-lea, care a format nucleul a ceea ce mai tarziu a devenit Gali?ia
Anexarea Regatului Ruteniei de c?tre Regatul Poloniei ca parte a r?zboaielor Gali?iei-Voliniei ?( d )
Tabelul istoriei ora?elor Cerven, Ruteniei Haliciului ?i Ruteniei Ro?ii

Numele ucrainean Halici ( Галич cu scriere chirilic?; Halicz in polonez? , Галич in rus? , Galic in latin?) provine de la khwalisi  sau kalizi ?( d ) , care au ocupat zona pe vremea maghiarilor . Erau numi?i ?i khalisioi  in greac? ?i hvalis ( Хвал?с ) in ucrainean?. Unii istorici [a] au speculat c? numele avea de-a face cu un grup de oameni de origine tracic? (adic? ge?i ) [10] care in epoca fierului ?( d ) s-au mutat in zon? dup? cucerirea roman? a Daciei in 106 e.n. ?i este posibil s? fi format cultura Lipi?ea amestecandu-se cu venedii ?( d ) care s-au mutat in regiune la sfar?itul perioadei La Tene . [10] Se presupune c? cultura Lipi?ea a inlocuit culturile tracice Hallstatt ?i Viso?ke existente. [10] O conexiune cu popoarele celtice ar explica rela?ia dintre numele ?Gali?ia” ?i multe nume de locuri similare g?site in Europa ?i Asia Mic? , cum ar fi Gallia antic? sau Galia (Fran?a modern?, Belgia ?i nordul Italiei), Gala?ia (in Asia Mic? ), Galicia din Peninsula Iberic? ?i ora?ul romanesc Gala?i . [10]   Ca?iva al?i savan?i afirm? c? numele Halici are origini slave — de la hali?a , insemnand ?un deal gol (neimp?durit)”, sau de la halka , care inseamn? ? st?ncu?? ”. [11] (Aceast? pas?re a ap?rut ca element in stema ora?ului [12] ?i mai tarziu ?i in stema Gali?iei-Lodomeriei. [13] Numele, ins?, precede stema, care poate fi doar o reprezentare sonor? ?( d ) sau pur ?i simplu etimologie popular? ). De?i rutenii i-au alungat pe maghiari din Halici-Volinia pan? in 1221, regii Ungariei au continuat s? adauge Galicia et Lodomeria la titlurile lor oficiale.

In 1349, in cursul r?zboaielor Gali?iei ?i Voliniei ?( d ) , regele Cazimir al III-lea cel Mare al Poloniei a cucerit cea mai mare parte a Gali?iei ?i a pus cap?t independen?ei acestui teritoriu. La cucerire, Cazimir a adoptat urm?torul titlu:

Cazimir prin harul lui Dumnezeu rege al Poloniei ?i Rusiei (Ruteniei), domn ?i mo?tenitor al ??rilor ?i ducatelor Cracoviei, Sandomiriei, Sieradiei, Lanci?iei, Cuiaviei ?i Pomeraniei. In latin? Kazimirus, Dei gratia rex Polonie et Rusie, nec non-Cracovie, Sandomirie, Siradie, Lancicie, Cuiavie, et Pomeranieque Terrarum et Ducatuum Dominus et Heres .

Sub dinastia Jagiełłon? (regi ai Poloniei din 1386 pan? in 1572), Regatul Poloniei a reinviat ?i ?i-a reconstituit teritoriile. In locul Gali?iei istorice a ap?rut Voievodatul Rutean ?( d ) .

In 1526, dup? moartea lui Ludovic al II-lea al Ungariei , Habsburgii au mo?tenit preten?iile maghiare asupra titlurilor de rege al Gali?iei ?i Lodomeriei, impreun? cu coroana maghiar?. In 1772, imp?r?teasa habsburgic? Maria Terezia , arhiduces? a Austriei ?i regin? a Ungariei, a folosit aceste preten?ii istorice pentru a-?i justifica participarea la Prima Imp?r?ire a Poloniei . De fapt, teritoriile dobandite de Austria nu corespundeau exact cu cele ale fostei Gali?ii ?i Volinii ? Imperiul Rus a preluat controlul asupra Voliniei dinspre nord-est, inclusiv ora?ul Volodimir-Volinskii ( Włodzimierz Woły?ski ) — de la care i?i tr?gea numele Lodomeria . Pe de alt? parte, o mare parte din Polonia Mic? ? Nowy S?cz ?i Przemy?l (1772?1918), Zamo?? (1772?1809), Lublin (1795?1809) ?i Cracovia (1846?1918) ? a devenit parte a Gali?iei Austriece . Mai mult, in ciuda faptului c? preten?iile Austriei derivau din coroana istoric? a Ungariei, ?Gali?ia ?i Lodomeria” nu au fost atribuite oficial Ungariei, iar dup? Ausgleich din 1867, teritoriul s-a aflat in Cisleithania , sau partea administrat? de Austria a Austro-Ungariei .

Numele oficial complet al noului teritoriu austriac a fost Regatul Gali?iei ?i Lodomeriei cu Ducatele Auschwitz ?( d ) ?i Zator ?( d ) . Dup? incorporarea ora?ului liber Cracovia in 1846, a fost extins la Regatul Gali?iei ?i Lodomeria ?i Marele Ducat al Cracoviei cu Ducatele Auschwitz ?i Zator (in german? Konigreich Galizien und Lodomerien mit dem Großherzogtum Krakau und den Herzogtumern Auschwitz und Zator ).

Fiecare dintre aceste entit??i era separat? formal; erau enumerate ca atare titlurile imp?ratului austriac , fiecare avand stema ?i drapelul s?u distinct. In scopuri administrative, ele au format ins? o singur? provincie. Ducatele Auschwitz ( O?wi?cim ) ?i Zator erau mici principate istorice aflate la vest de Cracovia, la granita cu Silezia Prusac? . Lodomeria , sub numele de Volinia, a r?mas sub st?panirea Imperiului Rus ? vezi Gubernia Volinia ?( d ) .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Dieta legislativ? a Gali?iei ?i Lodomeriei ?( d ) i?i avea sediul in capitala Lemberg .

In epoca roman? , regiunea era populat? de diferite triburi celto-germanice amestecate, precum ?i de triburi cu baz? celtic? , lugi ?( d ) , cotini , vandali ?i go?i (culturile Przeworsk ?i Puchov ?( d ) ). In timpul perioadei migra?iilor , o varietate de grupuri de nomazi au invadat zona. [14] [15] Triburile slave r?s?ritene ale croa?ilor albi ?( d ) ?i tiver?ilor au dominat zona din secolul al VI-lea pan? cand a fost anexat? Rusiei Kievene in secolul al X-lea. [16]

In secolul al XII-lea, s-a format un Principat rurikid al Gali?iei (Halicz, Halics, Galich, Galic), care a fuzionat la sfar?itul secolului cu Volinia vecin? in Regatul Ruteniei . Gali?ia ?i Volinia fuseser? ini?ial dou? principate rurikide separate, atribuite prin rota?ie membrilor mai tineri ai dinastiei Kievene. Linia cneazului Roman cel Mare de Volodimir de?inea principatul Voliniei ?( d ) , in timp ce linia lui Iaroslav Osmomisl ?( d ) de?inea principatul Gali?iei . Gali?ia?Volinia a fost creat? in urma mor?ii in 1198 [17] sau 1199 [18] (?i f?r? un mo?tenitor recunoscut pe linie patern?) a ultimului principe al Gali?iei, Vladimir al II-lea Iaroslavici ?( d ) ; Roman a dobandit Principatul Gali?iei ?i ?i-a unit teritoriile intr-un singur stat. Succesorii lui Roman aveau s? foloseasc? in mare parte Gali?ia ca denumire a regatului lor combinat. Pe vremea lui Roman, principalele ora?e ale Gali?iei-Voliniei erau Halici ?i Volodimir. In 1204, Roman a cucerit Kievul in alian?? cu Polonia , a semnat un tratat de pace cu Regatul Ungariei ?i a stabilit rela?ii diplomatice cu Imperiul Bizantin . [19]

Reconstituirea grani?ei istorice (1772?1918) dintre Gali?ia austriac? ?i Silezia austriac? in Bielsko-Biała .

In 1205, Roman s-a intors impotriva alia?ilor s?i polonezi, ducand la un conflict cu Leszek cel Alb ?i cu Konrad al Mazoviei . Roman a fost ucis in b?t?lia de la Zawichost ?( d ) (1205), iar Gali?ia-Volinia a intrat intr-o perioad? de rebeliune ?i haos, devenind scena rivalit??ii dintre Polonia ?i Ungaria. Regele Andrei al II-lea al Ungariei s-a autointitulat rex Galiciæ et Lodomeriæ , denumire latin? care inseamn? ?regele Gali?iei ?i Vladimirului [din-Volinia]”, titlu care mai tarziu a fost adoptat de Casa de Habsburg . Intr-un acord de compromis incheiat in 1214 intre Ungaria ?i Polonia, tronul Gali?iei-Voliniei a fost dat fiului lui Andrei, Coloman al Lodomeriei ?( d ) .

In 1352, cand principatul a fost imp?r?it intre Polonia ?i Marele Ducat al Lituaniei , teritoriul a devenit supus Coroanei Poloneze ?( d ) . Odat? cu Unirea de la Lublin ?( d ) din 1569, Polonia ?i Lituania s-au unit pentru a forma Uniunea Polono-Lituanian? , care a durat 200 de ani pan? cand a fost cucerit? ?i divizat? de Rusia, Prusia ?i Austria prin imp?r?irea Uniunii Polono-Lituaniene in 1772. Partea de sud-est a fostei Uniuni Polono-Lituaniene a fost atribuit? imp?r?tesei habsburgice Maria Terezia , ai c?rei birocra?i au numit-o Regatul Gali?iei ?i Lodomeriei , dup? unul dintre titlurile princiare ale regilor Ungariei, de?i grani?ele acestui teritoriu coincideau doar aproximativ cu cele ale fostului principat medieval. [20] Cunoscut? informal sub numele de Gali?ia, a devenit cea mai mare, cea mai populat? ?i cea mai nordic? provincie a Imperiului Austriac . Dup? 1867, a f?cut parte din jum?tatea austriac? a Austro-Ungariei , pan? la dizolvarea monarhiei la sfar?itul Primului R?zboi Mondial in 1918.

Asediul Przemy?lului in 1915

In timpul Primului R?zboi Mondial , Gali?ia a cunoscut lupte grele intre for?ele Imperiului Rus ?i Puterile Centrale , pe Frontul de Est al Primului R?zboi Mondial . For?ele ruse au invadat cea mai mare parte a regiunii in 1914, dup? ce au invins armata austro-ungar? intr-o b?t?lie haotic? la frontier? in primele luni ale r?zboiului. [21] Ru?ii au fost la randul lor impin?i inapoi in prim?vara ?i vara anului 1915 de o ofensiv? combinat? german?/austro-ungar?.

In 1918, Gali?ia de Vest ?( d ) a devenit parte a Republicii Polone restaurate, care a absorbit Republica Lemko-Rutean? ?( d ) . Popula?ia local? ucrainean? a declarat independen?a Gali?iei de Est ?( d ) sub numele de Republica Popular? a Ucrainei Occidentale care ins? a avut o existen?? efemer?. In timpul R?zboiului Polono-Sovietic , sovieticii au incercat s? infiin?eze statul-marionet? numit RSS Gali?ian? in Gali?ia de Est, dar teritoriul a fost apoi cucerit de polonezi.

Pacea de la Riga din 1921 a confirmat statutul Gali?iei ca parte a celei de a Doua Republici Poloneze . De?i nu a fost niciodat? acceptat ca legitim de unii na?ionali?ti ucraineni , acest lucru a fost ratificat de Conferin?a Ambasadorilor la [22] [23] ?i recunoscut interna?ional la . [24]

Ucrainenii din Gali?ia de Est ?i din provincia vecin? Volinia reprezentau aproximativ 12% din popula?ia Republicii Polone ?i erau cea mai mare minoritate a acesteia. Pe m?sur? ce politicile guvernamentale poloneze au devenit discriminatorii fa?? de minorit??i, tensiunile dintre guvernul polonez ?i popula?ia ucrainean? au crescut, dand in cele din urm? na?tere organiza?iei clandestine militante a na?ionali?tilor ucraineni .

Popula?ia [ modificare | modificare surs? ]

??rani ?i evrei din Gali?ia, c. 1886

In 1773, Gali?ia avea aproximativ 2,6 milioane de locuitori in 280 de ora?e ?i targuri ?i aproximativ 5.500 de sate. Erau aproape 19.000 de familii nobiliare, cu 95.000 de membri (aproximativ 3% din popula?ie). Iobagii reprezentau 1,86 milioane, peste 70% din popula?ie. Un num?r mic erau ??rani liberi, dar, de departe, cei mai mul?i (84%) aveau doar mici exploata?ii sau nicio proprietate

Gali?ia avea, probabil, cea mai divers? popula?ie etnic? dintre toate ??rile monarhiei austriece, constand in principal din polonezi ?i ? ruteni ”; [25] popoarele cunoscute mai tarziu ca ucraineni ?i rusini , precum ?i etnici evrei , germani , armeni , cehi , slovaci , maghiari , romi ?i al?ii. In ansamblu, popula?ia Gali?iei la 1910 era estimat? a fi 45,4% polonezi, 42,9% ruteni, 10,9% evrei ?i 0,8% germani. [26] Aceast? popula?ie nu era distribuit? uniform. Polonezii tr?iau in principal in vest, rutenii predominand in regiunea de est (?Rutenia”). La inceputul secolului al XX-lea, polonezii constituiau 88% din intreaga popula?ie a Gali?iei de Vest, iar evreii 7,5%. Datele respective pentru Gali?ia de Est arat? urm?toarele cifre: ruteni 64,5%, polonezi 22,0%, evrei 12%. [27] [28] Din cele 44 de diviziuni administrative ale Gali?iei de Est austriece, Lemberg (in polonez? Lwow , in ucrainean? Льв?в , transliterat: Lviv ) era singurul in care polonezii reprezentau o majoritate a popula?iei. [29] Antropologul Marianna Du?ar ?( d ) a afirmat c? aceast? diversitate a condus la dezvoltarea unei culturi alimentare aparte a regiunii. [30]

Istoric, limba polonez? era predominant? in toat? Gali?ia. Conform recens?mantului din 1910, 58,6% din gali?ieni vorbeau poloneza ca limb? matern?, fa?? de 40,2% care vorbeau o limb? rutean?. [31] Este posibil ca num?rul vorbitorilor de polonez? s? fi fost exagerat deoarece evreilor nu li s-a oferit op?iunea de a declara idi?ul ca limb? matern?. [32] Gali?ia de Est ?( d ) era cea mai divers? parte a regiunii ?i una dintre cele mai diverse zone din Europa acelei vremi. In 1910, Gali?ia de Est avea 5,3 milioane de locuitori, dintre care 39,8% erau polonezi ?i 58,9% ruteni. [33]

Evreii din Gali?ia ?( d ) au emigrat in Evul Mediu din Germania. Germanofonii erau mai mult identifica?i prin regiunea german? de unde i?i aveau originea (cum ar fi Saxonia sau Suabia ). Pentru cei care vorbeau alte limbi materne, cum ar fi polonezii ?i rutenii, identificarea era mai pu?in problematic?, iar multilingvismul larg r?spandit estompa diviziunile etnice.

Din punct de vedere religios, Gali?ia este predominant catolic?, iar catolicismul se practica in dou? rituri. Polonezii erau romano-catolici , in timp ce ucrainenii apar?ineau Bisericii Greco-Catolice . Al?i cre?tini apar?ineau uneia dintre Bisericile Ortodoxe Ucrainene ?( d ) . Pan? la Holocaust , iudaismul fusese larg r?spandit, iar Gali?ia era centrul hasidismului .

Economia [ modificare | modificare surs? ]

Noile grani?e de stat de dup? divizarea Poloniei au izolat Gali?ia de multe dintre rutele sale comerciale tradi?ionale ?i pie?ele din sfera polonez?, ducand la stagnarea vie?ii economice ?i la declinul ora?elor. Lviv ?i-a pierdut statutul de centru comercial important. Dup? o scurt? perioad? de investi?ii limitate, guvernul austriac a inceput exploatarea fiscal? a Gali?iei ?i a epuizat for?a de munc? a regiunii prin recrut?ri in armata imperial?. Austriecii au hot?rat ca Gali?ia s? nu se dezvolte industrial, ci s? r?man? o zon? agricol? care s? serveasc? drept furnizor de produse alimentare ?i materii prime altor provincii habsburgice. Au fost instituite noi impozite, investi?iile au fost descurajate, iar ora?ele ?i targurile au fost neglijate. [34] [35] [36] Rezultatul a fost s?r?cirea Gali?iei austriece ?( d ) . [36] [37] Gali?ia era cea mai s?rac? provincie din Austro-Ungaria, [38] [39] ?i, potrivit lui Norman Davies , putea fi considerat? ?cea mai s?rac? provincie din Europa”. [37]

Industria petrolului ?i gazelor naturale [ modificare | modificare surs? ]

C?ile ferate din Gali?ia inainte de 1897

Lang? Drohobici ?i Borislav din Gali?ia, au fost descoperite ?i rezerve importante de petrol, care au fost exploatate intre mijlocul secolului al XIX-lea ?i inceputul secolului al XX-lea. [40] [41] Prima incercare european? de foraj pentru petrol a fost in Bobrka ?( d ) , in Gali?ia de Vest, in 1854. [40] [41] Pan? in 1867, un pu? de la Kleczany, in Gali?ia de Vest, a fost forat cu abur pan? la aproximativ 200 de metri. [40] [41] La , a fost deschis? o linie de cale ferat? ?( d ) care leag? Borysław (ast?zi Borislav, Ucraina) de ora?ul din apropiere Drohobycz (ast?zi Drohobici). Inginerul britanic John Simeon Bergheim ?i canadianul William Henry McGarvey ?( d ) au venit in Gali?ia in 1882. [42] [b] In 1883, compania lor a efectuat foraje de la 700 pan? la 1.000 de metri ?i a g?sit z?c?minte mari de petrol. [40] In 1885, intreprinderea de dezvoltare a petrolului a primit numele de Compania petrolier? gali?iano-carpatic? (in german? Galizisch-Karpathische Petroleum Aktien-Gesellschaft ), cu sediul in Viena, cu McGarvey ca administrator ?ef ?i Bergheim ca inginer de teren, [c] ?i a construit o rafin?rie uria?? la Maryampole lang? Gorlice , la sud de Tarnow. [42] Considerat? cea mai mare ?i mai eficient? intreprindere din Austro-Ungaria, Maryampole a fost construit? in ?ase luni ?i a angajat 1.000 de oameni. [42] [d] Ulterior, investitorii din Regatul Unit, Belgia ?i Germania au infiin?at companii pentru a dezvolta industria petrolului ?i a gazelor naturale in Gali?ia. [40] Acest aflux de capital a f?cut ca num?rul intreprinderilor petroliere s? scad? de la 900 la 484 pan? in 1884 ?i la 285 de companii cu 3.700 de angaja?i pan? in 1890. [40] Cu toate acestea, num?rul rafin?riilor de petrol a crescut de la treizeci ?i unu in 1880 la cincizeci ?i patru in 1904. [40] Pan? in 1904, in Borysław existau treizeci de foraje de peste 1.000 de metri. [40] Produc?ia a crescut cu 50% intre 1905 ?i 1906 ?i apoi s-a triplat intre 1906 ?i 1909 din cauza unor noi ?i nea?teptate descoperiri ale unor vaste rezerve de petrol din care in multe locuri ?a?nea din p?mant. [43] Pan? in 1909, produc?ia a atins apogeul la 2.076.000 de tone sau 4% din produc?ia mondial?. [40] [41] Adesea numite ?Baku al Poloniei”, campurile petroliere din Borysław ?i din apropiere de Tustanowice reprezentau peste 90% din produc?ia na?ional? de petrol a Imperiului Austro-Ungar. [40] [43] [44] De la 500 de locuitori in anii 1860, Borysław se umflase la 12.000 pan? in 1898. [43] La inceputul secolului, Gali?ia era al patrulea produc?tor de petrol din lume. [40] [e] Aceast? cre?tere semnificativ? a produc?iei de petrol a provocat ?i o sc?dere a pre?urilor petrolului. [43] Sc?derea foarte rapid? a produc?iei de petrol in Gali?ia a avut loc chiar inainte de r?zboaiele balcanice din 1912?1913.

Gali?ia a fost singura surs? intern? major? de petrol a Puterilor Centrale in timpul Marelui R?zboi . [43]

Grupuri etnice [ modificare | modificare surs? ]

Note de completare [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Encyclopediaofukraine.com: Volodimir Kubiovici ?( d ) , Iaroslav Pasternak, Ilia Vitanovici, Arkadi Jukovski. [10]
  2. ^ William McGarvey a ajutat la dezvoltarea unei schele in anii 1860 sau 70 care i-a f?cut celebri in toat? lumea pe sondorii Canadieni ?i tehnologia lor de foraj. John Simon Bergheim ?i William Henry McGarvey nu reu?iser? s? g?seasc? petrol in Germania sub egida Companiei Continentale de Petrol al c?rei director era McGarvey. Ei au plecat din Germania ?i au inceput s? foreze in Gali?ia in 1882 sub firma McGarvey ?i Bergheim . [42]
  3. ^ Pu?in dup? sfar?itul secolului, Bergheim a murit intr-un accident de taxi in Londra, l?sandu-l pe McGarvey s? continue singur. [42]
  4. ^ Mai tarziu, Bergheim ?i McGarvey au cump?rat mai multe opera?iuni de rafinare ?i extrac?ie a petrolului, ?i au achizi?ionat Compania de Petrol Apollo din Budapesta . [42]
  5. ^ In 1909, pe locul intai la produc?ia de petrol erau Statele Unite cu 183.171.000 de barili, Imperiul Rus era pe locul doi cu 65.970.000 de barili, ?i Imperiul Austro-Ungar era al treilea cu 14.933.000 de barili pe an datorit? importantelor rezerve de petrol descoperite intre 1905 ?i 1909. [43] [45]

Note bibliografice [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ See also: Eleonora Narvselius ( ). ?Narratives about (Be)longing, Ambiguity, and Cultural Colonization” . Ukrainian Intelligentsia in Post-Soviet L?viv: Narratives, Identity, and Power . Lexington Books. p. 293. ISBN   978-0-7391-6468-6 . Accesat in . ... the 'Austro-Hungarian "pedigree" of Galicia becomes the passport to genuine, non-Eastern Europe.' ... Otto von Habsburg ... expressed clearly that all of Ukraine belongs to Central Europe, which is the ideological construction differing from Russia-dominated Eastern Europe.  
  2. ^ Larry Wolff ( ). ?Mythology and Nostalgia: A Matter of Simple Relativity” . The Idea of Galicia: History and Fantasy in Habsburg Political Culture . Stanford University Press. p. 411. ISBN   978-0-8047-7429-1 . Accesat in .  
  3. ^ Paul Robert Magocsi ( ). ?Jews and Armenians in Central Europe, ca. 1900” . Historical Atlas of Central Europe . University of Toronto Press. p. 124. ISBN   978-0-8020-8486-6 . Accesat in .  
  4. ^ ?European Kingdoms ? Eastern Europe ? Galicia” . The History Files . Kessler Associates . Accesat in .  
  5. ^ Zakharii, Roman. ?History of Galicia” . Toronto Ukrainian Genealogy Group . Accesat in .  
  6. ^ ?Historical Glossary: Galicia (Halychyna)” . Ukrainians in the United Kingdom . . Accesat in .  
  7. ^ "Rex+Galiciae+et+Lodomeriae"&pg=PA165 Die Oesterreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild, Volume 19 (in german?). Austria: K.k. Hof- und Staatsdruckerei. . p. 165 . Accesat in . Um welchen Preis er dies that, wird nicht uberliefert, aber seit dieser Zeit, das ist seit dem Jahre 1206 findet sich in seinen Urkunden der Titel: 'Rex Galiciae et Lodomeriae'  
  8. ^ Martin Dimnik ( ). The Dynasty of Chernigov, 1146?1246 . Cambridge University Press. p. 266. ISBN   978-1-139-43684-7 . Accesat in .  
  9. ^ Wilson, Andrew ( ). Ukraine's Orange Revolution . Andrew Wilson (historian): Yale University Press. p. 34. ISBN   0-300-11290-4 .  
  10. ^ a b c d e Galicia and Lodomeria at the Encyclopedia of Ukraine ?( d )
  11. ^ Max Vasmer points to Russian galitsa , an adjectival form meaning "jackdaw" ? see Galich in Russisches Etymologisches Worterbuch (1950?1958).
  12. ^ Halych coat of arms: 14th century
  13. ^ Coat of arms of Galicia-Lodomeria
  14. ^ Tadeusz Sulimirski, The Sarmatians , vol. 73 in series "Ancient People and Places", London: Thames & Hudson, 1970.
  15. ^ Dr. Samar Abbas, Bhubaneshwar, India. ?Samar Abbas, Common Origin of Croats, Serbs and Jats , The symposium proceedings "Old Iranian Origins of Croats", Zagreb, 1998” . Iranchamber.com . Accesat in .  
  16. ^ ?са?вич Я.Д. ( ). ГАЛИЧИНА . Encyclopedia of Ukrainian History (in ucrainean?). 2 . Naukova Dumka ?( d ) , NASU Institute of History of Ukraine ?( d ) . ISBN   966-00-0632-2 . У 6?9 ст. ц? земл? входили до ареалу розселення сх.-слов'ян. племен б?лих хорват?в, ? тиверц?в, в?д 10 ст. (ймов?рно, з серед. ст.) вони ? у склад? Ки?всько? Рус?. 981 до Ки?в.  
  17. ^ Dimnik, Martin ( ). The Dynasty of Chernigov ? 1146?1246 . Cambridge: Cambridge University Press. pp. (Chronological table of events) xxviii. ISBN   978-0-521-03981-9 .  
  18. ^ Charles Cawley ( ). ?Russia, Rurikids ? Chapter 3: Princes of Galich B. Princes of Galich 1144-1199” . Medieval Lands . Foundation of Medieval Genealogy . Accesat in .  
  19. ^ Roman Mstyslavych ? Encyclopaedia of Ukraine
  20. ^ Larry Wolff, The Idea of Galicia: History and Fantasy in Habsburg Political Culture (Sanford University Press, 2012), p. 1
  21. ^ Buttar, Prit. Collision of Empires: The War on the Eastern Front in 1914 . Oxford, UK; New York, NY: Osprey Publishing, 2016. ISBN: 9781782006480
  22. ^ "Language legislation", in Encyclopedia of Ukraine (University of Toronto Press, 1993)
  23. ^ "Chronicle: A Political Chronicle of Poland", in The Slavonic Review , Volume 2 (University of London, 1923-24) p. 169
  24. ^ French: Les Allies reconnaissent a la Pologne la possession de la Galicie , Chronologie des civilisations, Jean Delorme, Paris, 1956.
  25. ^ Magocsi, Paul R. ( ). The Roots of Ukrainian Nationalism: Galicia as Ukraine's Piedmont . Toronto: University of Toronto Press. p. 57.  
  26. ^ Paul Robert Magocsi. (1996). A History of Ukraine. Toronto: University ofToronto Press. Pg. 424.
  27. ^ Piotr Eberhardt. Ethnic groups and population changes in twentieth-century Central-Eastern Europe: history, data, analysis . M.E. Sharpe, 2003. pp.92?93. ISBN: 978-0-7656-0665-5
  28. ^ Timothy Snyder. (2003). The Reconstruction of Nations . New Haven: Yale University Press, p. 123
  29. ^ Timothy Snyder. (2003). The Reconstruction of Nations . New Haven: Yale University Press, p. 134
  30. ^ Plakhta, Dmytro ( ). ? " Food is a little universal anchor and a way of identification " ” .  
  31. ^ Anstalt G. Freytag & Berndt (1911). Geographischer Atlas zur Vaterlandskunde an der osterreichischen Mittelschulen. Vienna: K. u. k. Hof-Kartographische. "Census December 31st 1910"
  32. ^ Timothy Snyder . (2003).The Reconstruction of Nations. New Haven: Yale University Press, pg. 134
  33. ^ Hołub, Beata ( ). ?Studium historyczno-geograficzne narodowo?ci w Galicji Wschodniej w ?wietle spisow ludno?ci w latach 1890?1910” [Historical-geographical study of the nationalities in Eastern Galicia in the light of the population censuses in the years 1890?1910]. Annales Universitatis Mariae Curie-Sklodowska (in polonez?): 27. doi : 10.2478/umcsgeo-2013-0002 . Accesat in .  
  34. ^ P. R. Magocsi. (1983). Galicia: A Historical Survey and Bibliographic Guide. Canadian Institute of Ukrainian Studies, Harvard Ukrainian Research Institute. p. 99
  35. ^ P. Wandycz. (1974). The lands of partitioned Poland, 1795?1918. A History of East Central Europe . University of Washington Press. p. 12
  36. ^ a b Stauter-Halsted, Keely ( ). The nation in the village : the genesis of peasant national identity in Austrian Poland, 1848-1914 . Ithaca [N.Y.] ISBN   978-1-5017-0224-2 . OCLC   992798076 .  
  37. ^ a b Norman Davies ( ). Heart of Europe:The Past in Poland's Present . Oxford University Press. p. 331. ISBN   978-0-19-164713-0 . Accesat in .  
  38. ^ Richard Sylla, Gianni Toniolo. (2002). Patterns of European Industrialisation: The Nineteenth Century. pg. 230. Conversion from 1970 to 2010 dollars here
  39. ^ Israel Bartal; Antony Polonsky ( ). Focusing on Galicia: Jews, Poles, and Ukrainians, 1772?1918 . Littman Library of Jewish Civilization. p. 19. ISBN   978-1-874774-40-2 . Galician poverty became proverbial in the second half of the nineteenth century  
  40. ^ a b c d e f g h i j k Schatzker, Valerie; Erdheim, Claudia; Sharontitle, Alexander. ?Petroleum in Galicia” . Drohobycz Administrative District: History. Arhivat din original la . Accesat in .  
  41. ^ a b c d Golonka, Jan; Picha, Frank J. ( ). The Carpathians and Their Foreland: Geology and Hydrocarbon Resources . American Association of Petroleum Geologists (AAPG). ISBN   978-0-89181-365-1 .  
  42. ^ a b c d e f Creswell, Sarah; Flint, Tom. ?William H. McGarvey (1843?1914)” . Professional Engineers Ontario. Arhivat din original la . Accesat in .  
  43. ^ a b c d e f Frank, Allison ( ). ?Galician California, Galician Hell: The Peril and Promise of Oil Production in Austria-Hungary” . Washington, D.C.: Office of Science and Technology Austria (OSTA). Arhivat din original la . Accesat in .  
  44. ^ Thompson, Arthur Beeby ( ). Oil-field Development and Petroleum Mining . Van Nostrand.  
  45. ^ Schwarz, Robert ( ). Petroleum-Vademecum: International Petroleum Tables (ed. VII). Berlin and Vienna: Verlag fur Fachliteratur. pp. 4?5.  
  46. ^ SGKP tom II. str. 459

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

  • Dohrn, Verena. Journey to Galicia, (S. Fischer, 1991), ISBN: 3-10-015310-3
  • Frank, Alison Fleig. Oil Empire: Visions of Prosperity in Austrian Galicia (Harvard University Press, 2005). O nou? monografie despre istoria industriei petroliere gali?iene in context austriac ?i european.
  • Christopher Hann ?( d ) and Paul Robert Magocsi ?( d ) , eds., Galicia: A Multicultured Land (Toronto: University of Toronto Press, 2005). Colec?ie de articole de John Paul Himka, Yaroslav Hrytsak, Stanislaw Stepien, ?i al?ii.
  • Paul Robert Magocsi ?( d ) , Galicia: A Historical Survey and Bibliographic Guide (Toronto: University of Toronto Press, 1983). Se concentreaz? pe Gali?ia de Est (cea istoric?).
  • Andrei S. Markovits and Frank E. Sysyn, eds., Nationbuilding and the Politics of Nationalism: Essays on Austrian Galicia ( Cambridge , Massachusetts: Harvard University Press , 1982). Con?ine un articol important de Piotr Wandycz ?( d ) despre polonezi, ?i nul la fel de important de Ivan L. Rudnytsky ?( d ) despre ucraineni.
  • A.J.P. Taylor ?( d ) , The Habsburg Monarchy 1809?1918 , 1941, discut? politica habsburgic? fa?? de minorit??ile etnice.
  • Wolff, Larry. The Idea of Galicia: History and Fantasy in Habsburg Political Culture (Stanford University Press; 2010) 504 pagini. Examineaz? rolul jucat in istoria ?i imagina?ia cultural? a unei provincii create prin divizarea in 1772 a Poloniei, care ulterior a disp?rut in termeni oficiali in 1918.
  • Grzegorz Hryciuk ( ). Liczba i skład etniczny ludno?ci tzw. Galicji Wschodniej w latach 1931?1959 [ Num?rul ?i compozi?ia etnic? a popula?iei din a?a-numita Gali?ie de Est 1931?1959 ] (in polonez?). Lublin.  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gali?ia&oldid=15895224