GUAM este o ini?iativ? regional? din patru state, denumirea ei provine de la ini?ialele statelor fondatoare: Georgia , Ucraina , Republica Azerbaidjan ?i Republica Moldova . Ini?ial, erau cinci state (Uzbekistan), iar aceast? organiza?ie se numea GUUAM .

Crearea forumului consultativ din 4 state (Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan ?i Republica Moldova) a avut loc la 10 octombrie 1997 in Strasbourg, in timpul Summit-ului Consiliului Europei, unde a fost adoptat Comunicatul Comun al intrevederii celor patru Pre?edin?i. In acest document Pre?edin?ii au remarcat necesitatea dezvolt?rii cooper?rii cvadrilaterale pentru int?rirea stabilit??ii ?i securit??ii in Europa bazandu-se pe urm?toarele principii:

• respectarea suveranit??ii;
• integritatea teritorial?;
• inviolabilitatea hotarelor statului;
• democra?iei;
• suprema?iei legii ?i respect?rii drepturilor omului.

Comunicatul de la Strasbourg prevede in mod formal apropierea politic? crescand? ?i intensificarea practic? a cooper?rii intre aceste state in mai multe domenii atat pe arena interna?ional? cat ?i in rela?iile bilaterale. La 24 aprilie 1999 , in cadrul Intrunirii la nivel inalt a Consiliului Parteneriatului Euroatlantic la Washington a avut loc intalnirea Pre?edin?ilor statelor GUAM ?i Uzbekistan. La intalnirea Pre?edin?ilor GUAM a fost aprobat? Declara?ia de la Washington. Formatul forumului a fost schimbat in GUUAM.

La 6 noiembrie 2002 , Pre?edin?ii statelor GUUAM s-au intrunit intr-o nou? componen??. Memorandumul de la New York a dat un impuls intensific?rii cooper?rii in cadrul GUUAM, asigurand un caracter multidimensional al Organiza?iei. Mai mult decat atat, a fost luat? decizia de organizarea a Summit-lor ?efilor de stat ?i a intrunirilor Mini?trilor Afacerilor Externe GUUAM in mod regulat. In acela?i timp Comitetul Coordonatorilor Na?ionali a primit func?ia de coordonare a ac?iunilor. Crearea condi?iilor pentru contactele interramurale ?i leg?turilor directe intre organele statale corespunz?toare ?i organele statelor GUUAM a constituit baza cooper?rii. Func?ionarea eficient? a coridoarelor de transport Europa ? Caucaz ? Asia ?i dezvoltarea infrastructurii sale au fost declarate ca priorit??ile de baz?.

Prima intalnire la varf a ?efilor de stat GUUAM a avut loc pe 7 iunie 2001 , care a devenit cel mai important eveniment in crearea ?i institu?ionalizarea acestui grup regional in calitate de organiza?ie regional?. Carta GUUAM de la Ialta care a fost semnat? de c?tre Pre?edin?i in timpul Summit-ului stabile?te scopurile, principiile ?i sferele de colaborare a Statelor membre. Principiile structurii organiza?ionale stabilite de Cart? au ini?iat func?ionarea practica a mecanismului de cooperare intre statele participante ?i a reu?it deja s?-?i demonstreze eficien?a. Conform Cartei de la Ialta ??rile de?in pre?edin?ia in cadrul Organiza?iei in ordinea alfabetic?.

A doua intalnire la varf a GUUAM a avut loc pe 20 iulie 2002.

Structura organiza?ional?: [ modificare | modificare surs? ]

Organul Suprem al GUUAM este Reuniunea anual? a Pre?edin?ilor statelor membre GUUAM;

Organul Executiv al GUUAM il reprezint? Consiliul Mini?trilor Afacerilor Externe, care are loc de regul? de dou? ori pe an;

Organul de Lucru GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Na?ionali in componen?a c?ruia intr? Coordonatori Na?ionali desemna?i de c?tre Mini?trii Afacerilor Externe, cate unul din partea fiec?rui stat membru;

Oficiul informa?ional in or. Kiev (Ucraina) exercit? func?ia secretariatului ?i de asemenea este Centrul Informa?ional GUUAM;

Coordonarea cooper?rii intre statele GUUAM la nivel ramural este exercitat? de 8 Grupuri de Lucru in urm?toarele domenii:

1. energetic?;
2. transport;
3. economie ?i comer?;
4. informatic? ?i telecomunica?ii;
5. cultur? ?i educa?ie;
6. turism;
7. lupta impotriva terorismului;
8. crima organizat? ?i traficul de droguri;

La 6 decembrie 2002, in or. Porto a avut loc cea de-a doua ?edin?? a Consiliului Mini?trilor Afacerilor Externe (CMAE) GUUAM. CMAE a examinat intrebarea despre determinarea statelor-coordonatoare ale Grupurilor de lucru ramurale ale GUUAM pe principalele direc?ii de colaborare ?i a aprobat in calitate de stat-coordonator al Grupurilor de lucru:

• pentru combaterea terorismului, crimei organizate ?i traficului ilicit de droguri - Republica Azerbaidjan;
• pe problemele culturii - Georgia;
• pe problemele ?tiin?ei ?i inv???mantului - Georgia;
• pe problemele informaticii ?i telecomunica?iilor- Republica Moldova;
• pe problemele economiei ?i comer?ului ? Ucraina.

Priorit??ile cooper?rii [ modificare | modificare surs? ]

Priorit??ile cooper?rii in cadrul GUUAM au fost stabilite in Carta de la Ialta: ? int?rirea ?i extinderea rela?iilor comercial-economice; ? dezvoltarea infrastructurii coridoarelor de transport, prin armonizarea bazei legislative ?i institu?ionale in acest domeniu ?i racordarea termenilor tarifari ?i vamali, pentru ca acestea s? corespund? cu standardele interna?ionale; ? securitatea interna?ional?; ? lupta cu terorismul interna?ional, crima organizata, migrarea ilegal? ?i traficul de droguri;

Cooperarea in cadrul organiza?iilor interna?ionale [ modificare | modificare surs? ]

Cooperarea delega?iilor ??rilor GUUAM in cadrul organiza?iilor interna?ionale, in mod special in cadrul ONU se realizeaz? in mod sistematic, care include consult?ri sistematice cu scopul discut?rii problemelor actuale care vizeaz? interesele ??rilor GUUAM, precum ?i elaborarea pozi?iilor comune pe aceste probleme. A fost stabilit un mecanism de pre?edin?ie a delega?iilor na?ionale ale ??rilor GUUAM in organiza?iile interna?ionale. Intensificarea ?i aprofundarea acestei forme de cooperare a statelor GUUAM contribuie la o coordonare mai eficient? a pozi?iilor ?i eforturilor fiec?ruia dintre state, realizandu-?i interesele na?ionale in activitatea organiza?iilor interna?ionale.

Cooperarea pe sfere dintre statele GUUAM [ modificare | modificare surs? ]

? economic?: in prim-planul cooper?rii economice se afl? resursele energetice ?i proiectele de infrastructur?. O aten?ie deosebit? se va acorda eforturilor de armonizare a standardelor in materie de transport ?i tranzitare, pentru a se facilita circuitul resurselor energetice ?i al m?rfurilor pe teritoriul acestor state. Chiar dac? aceast? m?sur? a fost preconizat? pentru 2001, este improbabil c? se va lua o decizie privind instituirea unei zone de liber schimb GUUAM. Realizarea unor compromisuri in leg?tur? cu armonizarea prevederilor din domeniul economic va fi dificil? din cauza diferen?elor considerabile dintre state. Un alt impediment const? in faptul c? numai Georgia ?i Moldova sunt membri in Organiza?ia Mondial? a Comer?ului, pe cand celelalte trei state GUUAM nu vor adera in anul 2002 la OMC.

? politic?: nu se poate vorbi despre constituirea unei organiza?ii interna?ionale veritabile, nici a unui mecanism de consulta?ii sau de integrare. GUUAM nu este o structur? care ar putea servi, pe termen lung, interesele pur politice ale statelor membre. Priorit??ile politice ale statelor GUUAM sunt prea diferite. Statele vor prefera rezolvarea intereselor lor in afara structurii regionale GUUAM. Moldova ?i Ucraina, care i?i declar? dorin?a de a se integra in structurile europene, vor prefera s? poarte un dialog bilateral cu UE (Moldova mai are posibilitatea sa o fac? ?i in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est). Acela?i lucru il putem afirma ?i in privin?a rela?iilor dintre statele-membre GUUAM ?i Federa?ia Rus?. Acestea vor fi mai curand bilaterale sau multilaterale in cadrul CSI, decat ni?te rela?ii GUUAM-Rusia.

? militar? ?i de securitate: nu se vor dezvolta rela?ii militare multilaterale in cadrul GUUAM. Republica Moldova, stat neutru, se va opune oric?ror incerc?ri de a se lansa o dimensiune militar? sau de securitate in GUUAM, cum ar fi crearea unor trupe de pacificare sau constituirea unui centru antitero GUUAM (ambele probleme au fost abordate anterior). In schimb rela?iile militare pe axa Ucraina-Georgia-Uzbekistan se vor dezvolta. Se va observa o cooperare militar? dintre statele GUUAM in cadrul programului NATO ? Parteneriat pentru Pace. Un alt factor demn de luat in seam? este dialogul in probleme de securitate dintre UE ?i Ucraina, ?i participarea eventual? a Kievului la For?a de Reac?ie Rapid?, realizat? in cadrul Politicii Europene de Securitate ?i Ap?rare, declarat? operabil? la summit-ul UE de la Laeken in decembrie 2001. Nu este exclus? o apropiere in sfera militar? ?i de securitate dintre statele GUUAM ?i Acordul privind Securitatea Colectiv? CSI (Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kargazstan ?i Tadjikistan). Totu?i este necesar s? men?ion?m c? realizarea obiectivelor economice ale GUUAM nu se poate imagina f?r? o cooperare in problemele de securitate dintre statele membre - fie bilateral?, fie in cadrul GUUAM, fie in cadrul unor foruri europene sau euro-atlantice. Existen?a unor coridoare de transport strategice necesit? in mod obligatoriu ni?te mecanisme viabile de men?inere a securit??ii acestora, in special dac? este vorba de ??ri care nu i?i controleaz? integral teritoriul. Prin urmare, teza invocat? cu obstina?ie de c?tre autorit??ile de la Chi?in?u, c? Moldova particip? numai la proiectele economice ale GUUAM ?i nu va admite apari?ia unei dimensiuni de securitate in GUUAM, nu face decat s? reduc? din credibilitatea RM. Men?ion?m c? cooperarea in sfera securit??ii (nu a ap?r?rii) nu afecteaz? statutul de neutralitate al republicii; cu atat mai mult cu cat aceast? cooperare poate fi realizat? ?i in cadrul unor organisme mai largi, la care particip? Moldova - OSCE, Parteneriatul pentru Pace, CSI etc.

? umanitar?: este destul de interesant faptul ca GUUAM cap?t? ?i o anumit? dimensiune umanitar?. Aceast? sfer? este aproape inexistent? pe agenda guvernelor, ins? anumite ini?iative de dialog intre structuri ale societ??ii civile ar putea fi sus?inute de c?tre Occident. In anii 2000-2001 au avut loc o serie de astfel de intrevederi intre ONG-uri. Totu?i acest domeniu nu va cunoa?te o dezvoltare notabil?. Cooperarea cu alte ??ri ?i organiza?ii interna?ionale Statele membre GUUAM sunt cointeresate in dezvoltarea multidimensional? cu alte state ?i organiza?ii interna?ionale care i?i pronun?? interesul pentru activitatea GUUAM ?i imp?rt??esc principiile ?i scopurile stabilite in Carta GUUAM de la Ialta. In aceste scopuri in cadrul GUUAM se formeaz? institutul observatorilor pentru ??rile ?i organiza?iile cointeresate. In mod special GUUAM are rela?ii stranse de cooperare cu SUA ?i in prezent incearc? intensificarea cooper?rii cu Uniunea European?. Lupta cu terorismul interna?ional Lupta cu terorismul interna?ional, crima organizat? ?i traficul de droguri au fost stabilite ca scopuri cheie in colaborarea din cadrul GUUAM. Incepand cu noiembrie 1999 (Sesiunea 54 a Asambleei Generale ONU) a fost introdus? practica r?spandirii declara?iilor comune asupra problemelor de lupt? contra terorismul din partea statelor GUUAM in cadrul celui de-al 6-lea Comitet a Asambleei Generale ONU ?i a altor structuri ONU. Evenimentele care au avut loc pe 11 septembrie in SUA au demonstrat in mod clar necesitatea intreprinderii de c?tre comunitatea interna?ional? a unor m?suri comune in scopul luptei cu terorismul interna?ional. Statele GUUAM au sus?inut ac?iunile coali?iei interna?ionale antiteroriste semnand o declara?ie comun? prin care au condamnat actele teroriste indreptate spre subminarea stabilit??ii ?i securit??ii interna?ionale. Pe parcursul intrunirilor Mini?trilor Afacerilor Externe care au avut loc pe 14 noiembrie 2001 in New York in contextul GUUAM ?i GUUAM-SUA au fost aprobate un ?ir de decizii politice, care vizeaz? problemele dezvolt?rii in continuare a cooper?rii multilaterale a statelor GUUAM in particular referitor la activizarea eforturilor pentru realizarea m?surilor in cadrul strategiei complexe a ac?iunilor comune a statelor GUUAM in lupta cu terorismul.

Astfel, GUUAM cooperareaz? cu NATO. Aceast? cooperare a inceput s? se accelereze din decembrie 2002 cu un program de dezvoltare a pie?ei ?i a controlului vamal in combaterea crimei organizate ?i a traficului de droguri. In mai 2003 este adoptat un proiect intre aceste dou? p?r?i. Ca rezultat SUA a acordat 46 milioane de dolari in sus?inerea de baz? a proiectului. Unele din punctele forte ale acestuia au fost:

1. Antrenarea unit??ilor mobile anti-teroriste in ap?rarea ?i combaterea terorismului;

2. Dezvoltarea centrelor de schimburi de informa?ie desemnate cu scopul combaterii terorismului, crimei organizate ?i a traficului de droguri;

3. Crearea unei Adun?ri Parlamentare GUAM.

De asemenea ??rile care fac parte din GUUAM au o a?ezare strategic? in Bazinul Caspic ?i Marea Neagra, aceasta a fost o zon? de intens interes geopolitic in competi?ia dintre Washington ?i Moscova (interes energetic, transporturilor). A?adar, scopul prezent a SUA este de a men?ine GUUAM ca pe o structura activ? ?i in func?iune. Dintre statele GUUAM, Ucraina este in vizorul principal de interes a SUA.

Interesul SUA ?i UE pentru GUUAM [ modificare | modificare surs? ]

Nu incape indoial?, capacitatea GUUAM de a supravie?ui ?i de a se dezvolta este direct propor?ional? cu interesul SUA ?i UE in regiunea respectiv?. De aceea, acest interes ar trebui s? fie sus?inut de ??rile membre GUUAM. Ini?ial, interesul respectiv se baza pe posibilitatea dezvolt?rii a?a-zisului “Coridor de transport Europa-Caucaz-Marea Caspic?” , o eventual? restaura?ie a “Drumului M?t?sii”, care deschidea accesul spre regiunile bogate cu hidrocarburi ale Asiei Mijlocii. Incapacitatea anterioar? a statelor membre GUUAM de a atinge scopurile declarate ?i deci de a men?ine interesul SUA ?i UE pentru aceast? organiza?ie regional? se incearc? acum a fi dep??it? prin imprimarea unor noi valen?e acesteia.

Invitarea la intanirea la v?rf a GUUAM de la Chi?in?u a reprezentan?ilor Bulgariei, Romaniei, Ungariei, Poloniei, ??rilor Baltice etc. deschide perspective pentru dep??irea cooper?rii in cadrul GUUAM prin atragerea interesului fa?? de proiecte geopolitice mult mai ample, precum bazinul M?rii Negre ?i cooperarea Marea Baltic? - Marea Neagr?, arealuri care reprezinte verigi de conexiune a Occidentului cu Asia Mijlocie. Anume fa?? de aceste perspective ar putea exista un interes sporit al SUA ?i UE.

Chiar dac? interesele economice ale SUA ?i UE in regiune ?in de o perspectiv? mai indep?rtat?, totu?i interesul pentru stabilitate politic? ?i securitate ar trebui s? fie unul extrem de profilat, dat fiind faptul c? traficul ?i migra?ia ilegale in regiune reprezint? o amenin?are comun?.

Percep?ia ?i interesul Rusiei de a se opune dezvolt?rii GUUAM [ modificare | modificare surs? ]

Autorit??ile ?i exper?ii din Rusia au avut de la bun inceput o atitudine negativ? fa?? de GUUAM, v?zand in aceast? organiza?ie regional? o amenin?are la interesele sale politice, economice ?i de securitate din spa?iul post-sovietic. Tocmai de aceea Rusia a intreprins cele mai variate m?suri, soldate cu succes, pentru a demonstra lipsa de viabilitate a GUUAM din punct de vedere economic. Recenta implicare in alegerile din Ucraina ?i R. Moldova a demonstrat c? Rusia ?i-a dorit foarte mult ?i men?inerea controlului politic in regiune prin metode foarte specifice. Totu?i, cea mai mare ingrijorare a trezit-o eventuala creare a unui sistem de securitate colectiv? in regiunea GUUAM. Aceste suspiciuni au fost alimentate de faptul c? Ucraina ?i RM nu au aderat vreodat? la Acordul de Securitate Colectiv? a CSI, iar Georgia, Azerbaidjan ?i Uzbekistan au p?r?sit aceast? structur? de securitate. Indeosebi, exper?ii ru?i sunt ingrijora?i de inten?iile declarate ale Ucrainei ?i Georgiei de a deveni in perspectiv? membri NATO. De?i nimeni nu-?i face iluzii in privin?a preg?tirii ?i eventualelor termene de aderare a acestor ??ri la NATO, totu?i posibilitatea unei cooper?ri intermediare dintre un eventual sistem colectiv de securitate GUUAM cu structurile euroatlantice nu este exclus?. Cu atat mai mult acest gen de eventual? cooperare nu este dorit? de Rusia. Acesta mai cu seam? c?, a?a cum s-a men?ionat, GUUAM este singura structur? regional? din spa?iul CSI din care Rusia nu face parte, iar inten?ia anun?at? a GUUAM de a coopera pentru asigurarea stabilit??ii in bazinul M?rii Negre ?i in regiunea Marea Neagr? - Marea Baltic?, regiuni in care s-a extins recent NATO ?i UE, doar alimenteaz? suspiciunile Rusiei c? noii membri ai NATO ?i UE ar putea deveni avoca?i puternici ai intereselor ??rilor GUUAM in raporturile cu Washington ?i Bruxelles.

Reac?iile de r?spuns ale Rusiei s-au remarcat deja. Este vorba despre sus?inerea inten?iei “interna?ionalei separatiste” constituite din Transnistria, Abhazia ?i Osetia de Sud de a constitui o alian?? militar? pentru a contracara eventualele efecte integra?ioniste din GUUAM. De asemenea, Rusia recurge la aplicarea indirect? (recentul caz al R. Moldova) a “sanc?iunilor economice” prin interzicerea importului de produse agricole sau alimentare din motive de securitate veterinar? sau fitosanitare. Ins? experien?a anterioar? a demonstrat c? sus?inerea separatismului ?i aplicarea “sanc?iunilor economice” pot avea efecte contradictorii ?i provoca efecte contrare intereselor Rusiei.

v   ?   d   ?   m GUAM State membre Azerbaidjan   · Georgia   · Republica Moldova   · Ucraina Foste membre Uzbekistan