Frederic al III-lea
(
danez?
Frederik III
;
18 martie
1609
?
9 februarie
1670
[4]
) a fost rege al Danemarcei ?i al Norvegiei din 1648 pan? la moartea sa. A instituit in Danemarca
monarhia absolut?
in 1660.
Frederic al III-lea al Danemarcei
Frederic s-a n?scut la
Haderslev
in
Slesvig
, ca fiu al regelui
Christian al IV-lea al Danemarcei
?i al primei sale so?ii,
Anne Catherine de Brandenburg
. In tinere?ea ?i maturitatea timpurie, nu a existat perspectiva urc?rii sale pe tronul danez, fratele s?u mai mare, Christian, fiind
mo?tenitorul aparent
.
Frederic a fost educat la Academia Sorø ?i a studiat in
Olanda
?i
Fran?a
. ?i-a ar?tat interesul pentru
teologie
,
?tiin?e naturale
?i istoria Scandinaviei.
[5]
A fost un prin? rezervat ?i enigmatic, care radea rareori, vorbea pu?in ?i scria ?i mai pu?in in contrast izbitor cu tat?l s?u. Frederic poseda virtu?i compensatoare de odera?ie ?i de autocontrol.
La data de
1 octombrie
1643
, Frederic s-a c?s?torit cu
Sophie Amalie de Braunschweig-Luneburg
, fiica lui
George, Duce de Brunswick-Luneburg
. So?ia lui era energic? ?i ambi?ioas?.
[6]
El era un colec?ionar entuziast de c?r?i ?i colec?ia sa a fost cea care a fondat Biblioteca Regal? din Copenhaga.
[5]
In tinere?e a fost un instrument in politica tat?lui s?u de expansiune in Germania. A devenit prin? arhiepiscop de Bremen (1635?45) ?i prin? episcop de Verden (1623?29 ?i din nou in 1634?44). La varsta de 18 ani a devenit comandant ?ef al fort?re?ei de la Stade. Inc? de la o varst? fraged? a acumulat experien?? ca administrator. A avut intotdeauna un gust foarte pronun?at pentru studii literare ?i ?tiin?ifice.
[6]
In timpul R?zboiului Torstenson din 1643?45, Frederic a pierdut controlul posesiunilor sale in cadrul imperiului.
[5]
Tat?l s?u l-a numit comandant al ducatului
Schleswig-Holstein
. Comanda sa nu a avut succes in special din cauza certurilor cu mare?alul Anders Bille, care comanda for?ele daneze. Aceasta a fost prima coliziune cu nobilimea danez?, care ulterior l-a privit cu mare neincredere.
[6]
Moartea fratelui s?u mai mare in iunie 1647 i-a deschis perspectiva de a deveni mo?tenitor al tronului danez. Totu?i, acest subiect era inc? nesolu?ionat atunci cand Christian al IV-lea a murit la 28 februarie 1648. Dup? lungi deliber?ri, a fost acceptat ca regele Frederic al III-lea al Danemarcei. La 6 iulie, Frederic a primit omagiul supu?ilor s?i ?i a fost incoronat la 23 noiembrie.
In primii s?i ani de domnie,
Rigsraadet
(consiliul regal) a fost principalul centru de putere al politicii daneze. Totu?i, Frederic de?inea mai mult? putere decat cea instituit? de c?tre
Haandfæstning
?i in cele din urm? a reu?it s? indep?rteze din
Rigsraadet
doi dintre cei mai influen?i membri in 1651: cumnatul s?u Corfitz Ulfeldt ?i guvernatorul Hannibal Sehested.
[5]
Ulfeldt a plecat in exil in Suedia unde a devenit
tr?d?tor
iar Sehested a reintrat in gra?ii in 1660.
Frederic a privit ascensiunea lui
Carol al X-lea al Suediei
de la 6 iunie 1654 ca o surs? de pericol pentru Danemarca. Dup? ce Carol al X-lea a invadat Polonia, Frederic considerand aceasta o ocazie convenabil? a rupt rela?iile cu Suedia. Cand
Rigsdagen
s-a intrunit la 23 aprilie 1657 a acordat subven?ii pentru mobilizare ?i alte cheltuieli militare. La 23 aprilie el a primit avizul majorit??ii
Rigsraadet
pentru a ataca dominioanele suedeze din Germania. La 1 iunie Frederic a semnat manifestul care justifica r?zboiul, un r?zboi care nu a fost niciodat? in mod oficial declarat.
[6]
In cele din urm?, convins de mini?tri englezi ?i francezi, Carol al X-lea al Suediei a acceptat mutilarea Danemarcei decat anihilarea monarhiei daneze. Tratatul de la Taastrup a fost semnat la 18 februarie iar Tratatul de la Roskilde la 26 februarie 1658. Prin acest ultim tratat, Danemarca a abandonat Suediei provinciile sale din sudul peninsulei scandinave (
Skane
,
Blekinge
,
Halland
,
Bohuslan
).
Incheierea p?cii a fost urmat? de un episod surprinz?tor. Frederic ?i-a exprimat dorin?a de a face cuno?tin?? cu cuceritorul s?u iar Carol al X-lea a fost de acord s?-i fie oaspete timp de trei zile la
Palatul Frederiksborg
. Splendidele banchete care au durat pan? tarziu in noapte ?i conversa?iile private intre suveranii care abiau au ie?it dintr-o lupt? pe via?? ?i pe moarte au dus la o rela?ie de pace ?i prietenie in viitor.
[6]
Cu toate aceste, in ciuda tuturor legilor interna?ionale in vigoare la acea dat?, la 17 iulie 1658, Carol al X-lea a debarcat cu armata suedez? la
Korsør
in insula
Zealand
.
Dar Charles X Gustav al Suediei ?i cucerire insatiabila suspecte de Danemarca, invadeaz? f?r? un motiv rezonabil ?i f?r? declara?ie de r?zboi, in ciuda tuturor legilor interna?ionale in vigoare la acea dat?. El a aterizat in Korsør ?i pe insula din Noua Zeeland? 17 iulie 1658. Nimeni nu a prev?zut posibilitatea de a acestui atac brusc ?i brutal, toat? lumea ?tia c?, in Danemarca, capitala danez? a fost slab alcoolizat ?i a avut o garnizoan? mic?. Nimeni nu a prev?zut posibilitatea acestui atac brusc ?i brutal. In timpul r?zboiului, Frederic a c?p?tat o mare popularitate. "Voi muri in cuibul meu" au fost cuvintele memorabile cu care Frederic ?i-a mustrat consilierii care i-au recomandat securitate.
[5]
R?zboiul s-a incheiat prin Tratatul de la Copenhaga din mai 1660 care a confirmat pierderea provinciilor din sud (prin Tratatul de la Roskilde) ins?
Insula Bornholm
?i p?r?i din
Schleswig
au revenit Danemarcei.
Cu so?ia sa
Sophie Amalie de Braunschweig-Luneburg
a avut urm?torii copii:
- Christian al V-lea al Danemarcei
(15 aprilie 1646 ? 26 august 1699).
- Prin?esa Ana Sofia
(1 septembrie 1647 ? 1 iulie 1717), s-a c?s?torit la 9 octombrie 1666 cu
Johann Georg al III-lea, Elector de Saxonia
?i a fost mama regelui
August al II-lea al Poloniei
- Prin?esa Frederica Amalia
(11 aprilie 1649 ? 30 octombrie 1704), s-a c?s?torit cu Ducele
Christian Albrecht de Holstein-Gottorp
.
- Prin?esa Wilhelmina Ernestina
(21 iunie 1650 ? 22 aprilie 1706), s-a c?s?torit la 20 septembrie 1671 cu
Carol al II-lea, Elector Palatin
. Nu au avut copii.
- Frederic (11 octombrie 1651 ? 14 martie 1652).
- Prin?ul George, Duce de Cumberland
(2 aprilie 1653 ? 28 octombrie 1708), s-a c?s?torit la 28 iulie 1683 cu regina
Anna a Marii Britanii
. To?ii copiii lor au murit la varste fragede.
- Ulrika Eleonora
(11 septembrie 1656 ? 26 iulie 1693), s-a c?s?torit la 6 mai 1680 cu regele
Carol al XI-lea al Suediei
.
- Dorothea (16 noiembrie 1657 ? 15 mai 1658).
De asemenea, cu Margarethe Pape a avut un fiu nelegitim, Ulrik Frederik Gyldenløve (20 iulie 1638 ? 1704).
Commons