Francois, Duce de Anjou
Francois, Duce de Anjou Chateau-Thierry Berry Touraine
Francois, Duce de Anjou ?i Alencon, portret de Francois Clouet
Date personale
Nume la na?tere	Hercule Francois
N?scut	18 martie 1555 Fontainebleau
Decedat	10 iunie 1584 (29 de ani) Chateau-Thierry
Inmormantat	bazilica Saint-Denis
Cauza decesului	cauze naturale ( tuberculoz? )
P?rin?i	Henric al II-lea al Fran?ei Caterina de' Medici
Fra?i ?i surori	Elisabeta de Valois Joan of Valois [*] [[ Joan of Valois (French princess)|​]] Claude de Valois Diane de France Victoire de Valois [*] [[ Victoire de Valois (French princess)|​]] Francisc al II-lea al Fran?ei Luis al Fran?ei [*] ​ Carol al IX-lea al Fran?ei Henri d'Angouleme [*] [[ Henri d'Angouleme (Governor of Provence)|​]] Henric al III-lea al Fran?ei Margareta de Valois
Religie	catolic
Ocupa?ie	aristocrat
Limbi vorbite	limba francez? [1]
Activitate
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	Counts and Dukes of Alencon [*] [[ Counts and Dukes of Alencon (articol-list? in cadrul unui proiect Wikimedia)|​]] Duc d'Anjou duce
Familie nobiliar?	Valois-Angouleme
Domnie
Modific? date / text

Hercule Francois, Duce de Anjou ?i de Alencon , adesea numit simplu ?Ducele de Alencon”, ( 18 martie 1555 ? 10 iunie 1584 ) a fost cel mai mic fiu al regelui Henric al II-lea al Fran?ei ?i al Caterinei de Medici . La conducerea partidului Malcontents ^{⁠( fr ) [ traduce?i ]} (?Nemul?umi?ii”) a avut un rol politic important in Fran?a in 1570 . A provocat probleme la curtea fratelui s?u Henric al III-lea ?i a participat la al ?aselea ?i al ?aptelea r?zboi religios. A participat la r?zboiul pentru independen?? al Flandrei impotriva Spaniei, fiind solicitat s? devin? noul rege al ??rilor de Jos . A fost unul din pretenden?ii la mana Elisabetei I a Angliei , din 1572 pan? la moartea sa. Dup? ce Ducele de Alencon a murit, Henric de Navarra a devenit succesor la tronul Fran?ei. Perspectiva unui rege hughenot pe tronul Fran?ei a favorizat relansarea radicalismului catolic (cea de-a doua Lig? Catolic? ), care a sfar?it prin declan?area celui de-al optulea r?zboi religios.

Biografia [ modificare | modificare surs? ]

Copil?ria [ modificare | modificare surs? ]

N?scut la Castelul de la Fontainebleau in 18 martie 1555 , suferea de o form? u?oar? de nanism. Este botezat Hercule Francois ?i na?ii s?i sunt cardinalul Louis de Lorraine ?i conetabilul Fran?ei Anne de Montmorency , iar ducesa de Ferrara, Anna d'Este ii este na??. Se debaraseaz? de prenumele Hercule, la moartea fratelui s?u Francisc al II-lea in 1560 . Francisc Hercule a r?mas orfan de tat? la doar patru ani. De?i Caterina se ocup? de educa?ia fiilor, Francisc ?i fra?ii s?i Carol ?i Henric, lipsi?i de o figur? patern? sunt fascina?i de b?rba?ii de mare cultur? de la curte. Cel mai perspicace ?i influent este Gaspard II de Coligny , care ?tia bine c? influen?a sa asupra eventualilor viitori suverani valora mai mult decat orice complot. Insemna s?-i aib? in pumn pentru totdeauna. Cand cei trei fra?i erau la un pas de a se converti la religia protestant?, Caterina a mirosit pericolul ?i a sim?it c? orice mijloc pentru a-l indep?rta pe Coligny era legitim ^[2] . ^[3] Cu un caracter cert?re?, taciturn ?i ambi?ios, era gelos pe fratele s?u Henric la umbra c?ruia a crescut. Supersti?ioas? ?i iubitoare de ocultism, dup? moartea lui Francisc al II-lea, Caterina de' Medici ii cere lui Nostradamus s?-i prezic? viitorul fiilor r?ma?i. Printre altele, astrologul ar fi prezis c? Francisc nu va deveni niciodat? rege.

Tr?darea [ modificare | modificare surs? ]

In copil?rie suferise de variol?, iar fa?a i-a fost distrus? ?i dup? Henri de la Tour "era unul din cei mai ura?i b?rba?i ce s-au v?zut". Este total opus lui Henric ca aspect ?i caracter. Francisc ?tie c? ori din cauza aspectului, ori pentru pu?ina inteligen??, ori pentru varsta fraged?, nu prea este luat in considerare de familie ?i curteni. Toate acestea l-au f?cut s? devin? gelos ?i i-au trezit dorin?a de a-?i lua revan?a. Du?manii protestan?i ai Caterinei au profitat de avantaj ?i l-au f?cut s? cread? c? este urma?ul defunctului Coligny; astfel Francisc complota in umbr? cu scopul de a-?i infrange fra?ii. Cu ocazia asediului ora?ului protestant La Rochelle , de c?tre trupele regelui conduse de Henric, 22 de ani, Francisc, 18 ani, fiind sub ordinele lui, comploteaz? din umbr? pentru invingerea trupelor regale. La Rochelle intarzia s? cedeze asediului. Francisc pleac? la Paris ?i ii cere Caterinei s?-l numeasc? locotenent al armatei, deoarece fratele s?u Henric este un incapabil. Caterina nu cedeaz? cerin?elor sale, fiind la curent cu perfidia fiului s?u mai mic. In afar? de protestan?i, Francisc este manipulat ?i de sora sa Margareta , care nu vrea ca fratele s?u Henric, cu care nu are raporturi bune, s? urce pe tron, dat fiind c? tuberculoza amenin?a via?a lui Carol al IX-lea. Francisc o adora pe Margareta ?i urma toate sfaturile ei. Cand Henric este ales rege al Poloniei , Francisc, Margareta, Henric de Navarra ?i fac?iunea hughenot? decid s? se organizeze, astfel incat dup? moartea lui Carol al IX-lea , s? urce pe tron micul prin?. Conspiratorii (Conjuration des Malcontents - Conspira?ia Nemul?umi?ilor) pun la cale un atentat pentru a-i inl?tura pe Caterina ?i Henric. Francisc care trebuia s? fie la conducerea trupelor conspiratoare, este cuprins de panic? ?i fuge la Caterina plangand, ii poveste?te tot ?i ii cere iertare. Plange disperat, s?rut? picioarele lui Carol al IX-lea ?i ii d? mamei sale numele tuturor conspiratorilor, numai s? nu fie judecat pentru inalt? tr?dare. La moartea lui Carol al IX-lea, sf?tuit de Caterina, Francois joac? aceea?i comedie: se c?ie?te in fa?a noului rege, Henric al III-lea ?i ii jur? fidelitate. Henric il iart?, dar decide c? este mai sigur s?-i ?in? sub observa?ie pe Francisc ?i cumnatul s?u Henric de Navarra. Margareta, care ob?inu-se mai mult? libertate de la Caterina care dorea imp?carea celor doi fra?i, il ajut? pe Francisc s? evadeze ?i acesta se refugiaz? la Dreux . Fuga lui Francisc il infurie pe Henric al III-lea, care o acuz? pe Caterina c? l-ar fi ajutat. In luna septembrie, sose?te ?i Henric de Navarra, care reu?ise la randul lui s? fug?. R?zboiul care izbucne?te, este promi??tor pentru Francisc. Henric al III-lea este nevoit s? cedeze, iar in 6 mai 1576 este proclamat Edictul de la Beaulieu numit ?i La paix du Monsieur , edict care permite libertatea de cult a protestan?ilor pe tot teritoriul Fran?ei. In cele din urm?, victimele masacrului din Noaptea Sfantului Bartolomeu sunt reabilitate. Francisc prime?te Anjou ?i o compensa?ie substan?ial?. Se impac? cu regele ?i i?i reia triumf?tor pozi?ia la curte cu titlul de Monsieur .

Prin?ul ??rilor de Jos [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ruptura cu Filip al II-lea al Spaniei , proviincile ??rilor de Jos (cu excep?ia Olandei ?i Zeelandei ), sunt in c?utarea unui nou suveran. Privirile lor cad asupra lui Francisc de Anjou. In 1579 este invitat de Wilhelm de Orania s? devin? suveranul ??rilor de Jos. In 29 septembrie 1580 este semnat tratatul de la Plessis-les-Tour , prin care Francisc ia titlul de protector al libert??ii ??rilor de Jos. In 1581 continu? negocierile pentru c?s?toria lui Francisc cu regina Elisabeta I a Angliei , incepute in 1572 . El are dou?zeci ?i ?ase de ani, ea patruzeci ?i ?apte. Elisabeta il nume?te broscu?a ei. Intalnirea lor este de bun augur, dar nimeni nu ?tie ce pl?nuie?te in realitate regina. Poporul englez este contrar acestei c?s?torii, Francisc este un prin? francez ?i catolic pe deasupra. Francisc se intoarce in ??rile de Jos, este incoronat oficial ?i prime?te titlul de duce de Brabant . Dar ia decizia gre?it? s? ia Anvers cu for?a, iar in 18 ianuarie 1583 trupele franceze sunt respinse. Este furia francez? din Anvers . E?ecul nu-l impiedic? s? reia negocierile cu provinciile ??rilor de Jos, dar moare de tuberculoz? in iunie 1584.

Literatur? [ modificare | modificare surs? ]

• Alexandre Dumas tat?l in romanele Regina Margot (1845), Doamna de Monsoreau (1846), Cei patruzeci?icinci (1848).

Filme [ modificare | modificare surs? ]

• Doamna de Monsoreau ,(1971) serial tv. de Yannick Andrei cu Gerard Berner
• Regina Margot , film din 1994 de Patrice Chereau cu Julien Rassam
• Elisabeta I , film tv. din 2005 de Tom Hooper , cu Jeremiah Covillaut.
• Doamna de Monsoreau , film tv. din 2007 de Michel Hassan.

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• R. J. Knecht, The Rise and Fall of Rennaisance France, 1483-1610 , Oxford:Blackwell, 2001 ISBN 0*631-22729-6
• R. J. Knecht, Caterine de' Medici , London and New York:Longman, 1998 ISBN 0-582-08241-2
• M. K. Holt, The French War of Religion 1562-1629 , CambridgeCambridge University Press 2005, ISBN 0-521-54750-4
• Ivan Cloulas, " La diplomatie pontificale mediatrice entre la France e l'Espagne. La mission de l'archeveque de Nazareth aupres de Francois d'Anjou(1578)", in Melanges de la Casa de Velazquez, t. V, 1969,p. 451-459, cite?te online]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Francois, Duce de Anjou

• Iconographie de Francois d'Anjou