Hercule Francois, Duce de Anjou ?i de Alencon
, adesea numit simplu ?Ducele de Alencon”, (
18 martie
1555
?
10 iunie
1584
) a fost cel mai mic fiu al regelui
Henric al II-lea al Fran?ei
?i al
Caterinei de Medici
. La conducerea partidului
Malcontents
(
fr
)
[
traduce?i
]
(?Nemul?umi?ii”) a avut un rol politic important in Fran?a in
1570
. A provocat probleme la curtea fratelui s?u
Henric al III-lea
?i a participat la al ?aselea ?i al ?aptelea r?zboi religios. A participat la r?zboiul pentru independen?? al
Flandrei
impotriva Spaniei, fiind solicitat s? devin? noul rege al
??rilor de Jos
. A fost unul din pretenden?ii la mana
Elisabetei I a Angliei
, din
1572
pan? la moartea sa. Dup? ce Ducele de Alencon a murit,
Henric de Navarra
a devenit succesor la tronul Fran?ei. Perspectiva unui rege hughenot pe tronul Fran?ei a favorizat relansarea radicalismului catolic (cea de-a doua
Lig? Catolic?
), care a sfar?it prin declan?area celui de-al optulea r?zboi religios.
Caterina ?i fiii s?i: Carol al IX-lea, Margareta, Henric ?i Francisc.
N?scut la
Castelul de la Fontainebleau
in 18 martie
1555
, suferea de o form? u?oar? de nanism. Este botezat Hercule Francois ?i na?ii s?i sunt cardinalul Louis de Lorraine ?i conetabilul Fran?ei
Anne de Montmorency
, iar ducesa de Ferrara,
Anna d'Este
ii este na??. Se debaraseaz? de prenumele Hercule, la moartea fratelui s?u
Francisc al II-lea
in
1560
. Francisc Hercule a r?mas orfan de tat? la doar patru ani. De?i Caterina se ocup? de educa?ia fiilor, Francisc ?i fra?ii s?i Carol ?i Henric, lipsi?i de o figur? patern? sunt fascina?i de b?rba?ii de mare cultur? de la curte. Cel mai perspicace ?i influent este
Gaspard II de Coligny
, care ?tia bine c? influen?a sa asupra eventualilor viitori suverani valora mai mult decat orice complot. Insemna s?-i aib? in pumn pentru totdeauna. Cand cei trei fra?i erau la un pas de a se converti la religia protestant?, Caterina a mirosit pericolul ?i a sim?it c? orice mijloc pentru a-l indep?rta pe Coligny era legitim
[2]
.
[3]
Cu un caracter cert?re?, taciturn ?i ambi?ios, era gelos pe fratele s?u Henric la umbra c?ruia a crescut. Supersti?ioas? ?i iubitoare de ocultism, dup? moartea lui Francisc al II-lea,
Caterina de' Medici
ii cere lui
Nostradamus
s?-i prezic? viitorul fiilor r?ma?i. Printre altele, astrologul ar fi prezis c? Francisc nu va deveni niciodat? rege.
Margareta cu Francisc (in dreapta)
In copil?rie suferise de variol?, iar fa?a i-a fost distrus? ?i dup? Henri de la Tour "era unul din cei mai ura?i b?rba?i ce s-au v?zut". Este total opus lui Henric ca aspect ?i caracter. Francisc ?tie c? ori din cauza aspectului, ori pentru pu?ina inteligen??, ori pentru varsta fraged?, nu prea este luat in considerare de familie ?i curteni. Toate acestea l-au f?cut s? devin? gelos ?i i-au trezit dorin?a de a-?i lua revan?a. Du?manii protestan?i ai Caterinei au profitat de avantaj ?i l-au f?cut s? cread? c? este urma?ul defunctului Coligny; astfel Francisc complota in umbr? cu scopul de a-?i infrange fra?ii. Cu ocazia asediului ora?ului protestant
La Rochelle
, de c?tre trupele regelui conduse de Henric, 22 de ani, Francisc, 18 ani, fiind sub ordinele lui, comploteaz? din umbr? pentru invingerea trupelor regale. La Rochelle intarzia s? cedeze asediului. Francisc pleac? la Paris ?i ii cere Caterinei s?-l numeasc? locotenent al armatei, deoarece fratele s?u Henric este un incapabil. Caterina nu cedeaz? cerin?elor sale, fiind la curent cu perfidia fiului s?u mai mic. In afar? de protestan?i, Francisc este manipulat ?i de sora sa
Margareta
, care nu vrea ca fratele s?u Henric, cu care nu are raporturi bune, s? urce pe tron, dat fiind c? tuberculoza amenin?a via?a lui Carol al IX-lea. Francisc o adora pe Margareta ?i urma toate sfaturile ei. Cand
Henric
este ales rege al
Poloniei
, Francisc, Margareta,
Henric de Navarra
?i fac?iunea hughenot? decid s? se organizeze, astfel incat dup? moartea lui
Carol al IX-lea
, s? urce pe tron
micul
prin?. Conspiratorii (Conjuration des Malcontents - Conspira?ia Nemul?umi?ilor) pun la cale un atentat pentru a-i inl?tura pe Caterina ?i Henric. Francisc care trebuia s? fie la conducerea trupelor conspiratoare, este cuprins de panic? ?i fuge la Caterina plangand, ii poveste?te tot ?i ii cere iertare. Plange disperat, s?rut? picioarele lui Carol al IX-lea ?i ii d? mamei sale numele tuturor conspiratorilor, numai s? nu fie judecat pentru inalt? tr?dare. La moartea lui Carol al IX-lea, sf?tuit de Caterina, Francois joac? aceea?i comedie: se c?ie?te in fa?a noului rege, Henric al III-lea ?i ii jur? fidelitate. Henric il iart?, dar decide c? este mai sigur s?-i ?in? sub observa?ie pe Francisc ?i cumnatul s?u Henric de Navarra. Margareta, care ob?inu-se mai mult? libertate de la Caterina care dorea imp?carea celor doi
fra?i, il ajut? pe Francisc s? evadeze ?i acesta se refugiaz? la
Dreux
. Fuga lui Francisc il infurie pe Henric al III-lea, care o acuz? pe Caterina c? l-ar fi ajutat. In luna septembrie, sose?te ?i Henric de Navarra, care reu?ise la randul lui s? fug?. R?zboiul care izbucne?te, este promi??tor pentru Francisc. Henric al III-lea este nevoit s? cedeze, iar in 6 mai
1576
este proclamat
Edictul de la Beaulieu
numit ?i
La paix du Monsieur
, edict care permite libertatea de cult a protestan?ilor pe tot teritoriul Fran?ei. In cele din urm?, victimele masacrului din
Noaptea Sfantului Bartolomeu
sunt reabilitate. Francisc prime?te
Anjou
?i o compensa?ie substan?ial?. Se impac? cu regele ?i i?i reia triumf?tor pozi?ia la curte cu titlul de
Monsieur
.
Intrarea lui Francisc in Anvers
Dup? ruptura cu
Filip al II-lea al Spaniei
, proviincile
??rilor de Jos
(cu excep?ia
Olandei
?i
Zeelandei
), sunt in c?utarea unui nou suveran. Privirile lor cad asupra lui Francisc de Anjou. In
1579
este invitat de
Wilhelm de Orania
s? devin? suveranul ??rilor de Jos. In 29 septembrie
1580
este semnat tratatul de la
Plessis-les-Tour
, prin care Francisc ia titlul de protector al libert??ii ??rilor de Jos. In
1581
continu? negocierile pentru c?s?toria lui Francisc cu regina
Elisabeta I a Angliei
, incepute in
1572
. El are dou?zeci ?i ?ase de ani, ea patruzeci ?i ?apte. Elisabeta il nume?te broscu?a ei. Intalnirea lor este de bun augur, dar nimeni nu ?tie ce pl?nuie?te in realitate regina. Poporul englez este contrar acestei c?s?torii, Francisc este un prin? francez ?i catolic pe deasupra. Francisc se intoarce in ??rile de Jos, este incoronat oficial ?i prime?te titlul de duce de
Brabant
. Dar ia decizia gre?it? s? ia
Anvers
cu for?a, iar in
18 ianuarie
1583
trupele franceze sunt respinse. Este
furia francez? din Anvers
. E?ecul nu-l impiedic? s? reia negocierile cu provinciile ??rilor de Jos, dar moare de tuberculoz? in iunie 1584.
- Doamna de Monsoreau
,(1971) serial tv. de Yannick Andrei cu Gerard Berner
- Regina Margot
, film din 1994 de Patrice Chereau cu Julien Rassam
- Elisabeta I
, film tv. din
2005
de
Tom Hooper
, cu Jeremiah Covillaut.
- Doamna de Monsoreau
, film tv. din
2007
de Michel Hassan.
Arbore genealogic pentru Francois, Duce de Anjou
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 16.
Jean, Conte de Angouleme
|
|
|
|
|
|
|
| 8.
Charles, Conte de Angouleme
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 17. Marguerite de Rohan
|
|
|
|
|
|
|
| 4.
Francisc I al Fran?ei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 18.
Filip al II-lea, Duce de Savoia
|
|
|
|
|
|
|
| 9.
Louise de Savoia
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 19.
Margaret de Bourbon
|
|
|
|
|
|
|
| 2.
Henric al II-lea al Fran?ei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 20.
Carol I de Valois, Duce de Orleans
|
|
|
|
|
|
|
| 10.
Ludovic al XII-lea al Fran?ei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 21.
Marie de Cleves
|
|
|
|
|
|
|
| 5.
Claude de Fran?a
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 22.
Francisc al II-lea, Duce de Bretania
|
|
|
|
|
|
|
| 11.
Anne, Duces? de Bretania
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 23.
Margaret de Foix
|
|
|
|
|
|
|
| 1.
Francois, Duce de Anjou
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 24.
Lorenzo de' Medici
|
|
|
|
|
|
|
| 12.
Piero di Lorenzo de' Medici
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 25.
Clarissa Orsini
|
|
|
|
|
|
|
| 6.
Lorenzo al II-lea de Medici
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 26.
Roberto Orsini, Conte de Tagliacozzo
|
|
|
|
|
|
|
| 13.
Alfonsina Orsini
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 27.
Caterina Sanseverino
|
|
|
|
|
|
|
| 3.
Caterina de Medici
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 28.
Bertrand al VI-lea de Auvergne
|
|
|
|
|
|
|
| 14.
Jean al III-lea, Conte de Auvergne
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 29.
Louise de la Tremoille
|
|
|
|
|
|
|
| 7.
Madeleine de la Tour d'Auvergne
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 30.
Jean al VIII-lea, Conte de Vendome
|
|
|
|
|
|
|
| 15.
Jeanne de Bourbon-Vendome
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 31.
Isabelle de Beauveau
|
|
|
|
|
|
|
|
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Pentru o privire de ansamblu asupra diferitelor interpret?ri istorice a se vedea Holt 83-84.
- ^
Knecht, Caterina de Medici p.154-157
- R. J. Knecht,
The Rise and Fall of Rennaisance France, 1483-1610
, Oxford:Blackwell, 2001 ISBN 0*631-22729-6
- R. J. Knecht,
Caterine de' Medici
, London and New York:Longman, 1998
ISBN 0-582-08241-2
- M. K. Holt,
The French War of Religion 1562-1629
, CambridgeCambridge University Press 2005,
ISBN 0-521-54750-4
- Ivan Cloulas, " La diplomatie pontificale mediatrice entre la France e l'Espagne. La mission de l'archeveque de Nazareth aupres de Francois d'Anjou(1578)", in
Melanges de la Casa de Velazquez,
t. V, 1969,p. 451-459,
cite?te online]
Commons