한국   대만   중국   일본 
Filip al IV-lea al Spaniei - Wikipedia Sari la con?inut

Filip al IV-lea al Spaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Filip al IV-lea
Date personale
Porecl? el Rei Planeta , el Gran , el Rey Planeta Modificați la Wikidata
N?scut 8 aprilie 1605
Valladolid , Spania
Decedat (60 de ani)
Madrid , Spania
Inmormantat El Escorial
P?rin?i Filip al III-lea al Spaniei
Margareta de Austria
Fra?i ?i surori Fernando de Austria [*] [[ Fernando de Austria (Governor of the Habsburg Netherlands, Cardinal Infante, Archbishop of Toledo (1609-1641))|​]]
Carlos de Austria [*] ​
Ana de Austria [1]
Maria Anna a Spaniei
Alonso de Austria [*] [[ Alonso de Austria (Spanish prince of the XVIIth century dead in his childhood)|​]]
Margareta de Spania [*] ​
Maria de Austria (1603) [*] [[ Maria de Austria (1603) ((1603-1603); daughter of Philip III of Spain and Margaret of Austria)|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Elisabeta de Bourbon
Mariana de Austria
Copii Baltasar Carlos, Prin? de Asturia
Maria Theresa, regin? a Fran?ei
Margaret Theresa, Imp?r?teas? a Sfantului Imperiu Roman
Filip Prospero, Prin? de Asturia
Carol al II-lea al Spaniei
Ioan cel Tan?r al Austriei ( nelegitim )
Religie Biserica Catolic? Modificați la Wikidata
Ocupa?ie monarh
conduc?tor [*] ​
politician
colec?ionar de art? [*] ​ Modificați la Wikidata
Locul desf??ur?rii activit??ii Madrid ( ? ) [2] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba spaniol? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Rey de las Espanas [*] [[ Rey de las Espanas (1479-1710)|​]]
Rey de Aragon [*] [[ Rey de Aragon (title of nobility held by the head of state of Aragon, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rei de Portugal e dos Algarves [*] [[ Rei de Portugal e dos Algarves (portuguese noble title of the monarch of Portugal)|​]]
Lord of the Netherlands [*] [[ Lord of the Netherlands (Duke of Brabant and Lorraine, Limburg, Luxembourg and Gelderland, Count of Flanders, Artois, Hainaut, Holland, Zeeland, Namur and Zutphen, Margrave of the Holy Roman Empire, Lord of Frisia, Mechelen, and the cities of Utrecht,)|​]]
duce de Milano [*] ​
count of Holland
conte de Burgundia [*] ​
Duce de Brabant (pan? la )
Rey de Castilla [*] [[ Rey de Castilla (noble title of the reigning monarch of the kingdom of Castile and transmitted to the monarch of Spain)|​]]
conte de Barcelona [*] ​
Rey de Leon [*] [[ Rey de Leon (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Leon, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de Navarra [*] [[ Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de Galicia [*] [[ Rey de Galicia (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Galicia, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
rege al Granadei [*] ​
rege al Ierusalimului
king of Sardinia [*] [[ king of Sardinia (1300-1713 head of state of the Kingdom of Sardinia)|​]]
Familie nobiliar? Casa de Habsburg
Rege al Spaniei
Domnie 31 martie 1621 ? 17 septembrie 1665
Predecesor Filip al III-lea
Succesor Carol al II-lea
Rege al Portugaliei ?i Algarves
Domnie 31 martie 1621 ? 1 decembrie 1640
Predecesor Filip al II-lea
Succesor Ioan IV
Prin? de Piombino
Domnie 1628?1634
Predecesor Isabella Appiani
Succesor Nicholas I
Conte de Artois
Domnie 13 iulie 1621 ? 7 noiembrie 1659
Predecesor Isabella Clara Eugenia ?i Albert
Succesor Treatatul de la Pyrenees
Semn?tur?
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Filip al IV-lea al Spaniei ( spaniol? Felipe IV ; 8 aprilie 1605 ? 17 septembrie 1665) a fost rege al Spaniei (sub numele de Filip IV in Castilia ?i Filip III in Aragon) ?i rege al Portugaliei sub numele de Filip al III-lea ( portughez? Filipe III ). A urcat pe tron in 1621 ?i a domnit in Spania pan? la moartea sa ?i in Portugalia pan? in 1640. Filip a fost un patron al artelor, inclusiv al arti?tilor ca Diego Velazquez , ?i a domnit in Spania in timpul perioadei dificile din timpul R?zboiului de Treizeci de Ani .

In ajunul mor?ii sale, in 1665, Imperiul spaniol a ajuns la 12,2 milioane km 2 dar in alte privin?e a fost in declin, proces la care a contribuit incapacitatea lui Filip de a realiza reforma intern? ?i militar?.

Via?a personal? [ modificare | modificare surs? ]

Filip ?i sora lui mai mare, Ana de Austria , in 1612, de Bartolome Gonzalez y Serrano.

Filip al IV-lea, cel mai mare fiu al regelui Filip al III-lea ?i al Margaretei de Austria , s-a n?scut la Valladolid . In 1615, la varsta de 10 ani, Filip s-a c?s?torit cu Elisabeta a Fran?ei in varst? de 13 ani; rela?ia lor n-a fost foarte apropiat?. Unii chiar au sugerat c? mai tarziu, Olivares, ministrul s?u cheie, a incercat in mod deliberat s?-i p?streze pe cei doi indep?rta?i pentru a-?i men?ine influen?a, incurajandu-l pe Filip s?-?i ia amante. [3] Filip a avut ?apte copii cu Elisabeta dintre care un singur fiu, Baltasar Carlos , care a murit la varsta de 16 ani, in 1646. Decesul fiului s?u l-a ?ocat profund pe rege, care pare s? fi fost un tat? bun conform standardelor vremii. Elisabeta a conspirat cu al?i nobili spanioli pentru a-l indep?rta pe Olivares de la curte in 1643 ?i pentru o scurt? perioad? ea a avut o influen?? considerabil? asupra lui Filip.

Dup? decesul Elisabetei, Filip s-a rec?s?torit in 1646 cu Mariana de Austria , nepoata lui Filip ?i fiica imp?ratului Ferdinand . Alegerea a fost ghidat? de politic? ?i de dorin?a lui Filip de a consolida rela?ia cu Austria habsburgic?. [4] Mariana a n?scut cinci copii ins? numai doi au atins varsta adult?: o fiic?, Margarita Teresa n?scu?i in 1651, ?i viitorul Carol al II-lea in 1661, care ins? a fost boln?vicios ?i permanent in pericol de a muri, ceea ce a f?cut ca linia de succesiune s? fie nesigur?. [5]

In mod privat, Filip pare s? fi avut o personalitate mai pl?cut?. Cand era mai tan?r, s-a spus c? avea un sim? ascu?it al umorului ?i un "mare sentiment de distrac?ie". [6] De-a lungul domniei sale, el a participat la "academii" din Madrid - acestea erau saloane literare care aveau scopul de a analiza literatura contemporan? ?i poezia, cu un dram de umor. [7] A fost un pasionat al teatrului, uneori criticat de contemporani pentru dragostea sa pentru spectacole "frivole". [8] Al?ii au captat personalitatea sa privat? ca "bun, bland ?i amabil". [9] Cei apropia?i ai pretins c? era competent academic, cu o bun? st?panire a limbii latine , geografie , ?i c? putea vorbi bine limbile francez? , portughez? ?i italian? . [10] Ca mul?i dintre contemporanii s?i, inclusiv Olivares, a fost interesat de astrologie . [11] Traducerea lui de man? a textelor lui Francesco Guicciardini inc? exist?.

De?i interpret?rile asupra rolul lui Filip in guvern s-au imbun?t??it in ultimii ani, descrierea f?cut? de contemporanul Diego Velazquez asupra sl?biciunii lui Filip - c? "nu are incredere in el ?i ascult? de al?ii prea mult" - r?mane existent?. De?i convingerile catolice ale lui Filip nu mai atrag critici din partea scriitorilor de limba englez?, Filip este inc? perceput de a fi fost "pios in mod nejustificat" in via?a sa personal?. [10] In special, din 1640 incoace el a solicitat sfatul unei stare?e, Maria de Agreda, cu care a schimbat mai multe scrisori.

Acest lucru nu l-a oprit pe Filip de a avea numeroase aventuri, in special cu actri?e; [12] cea mai faimoas? dintre acestea a fost actri?a-amant? Maria Ines Calderon (La Calderona), [13] cu care a avut un fiu in 1629, Juan Jose, care a fost crescut ca un prin? regal. [5] Pe la sfar?itul domniei, ?i cu s?n?tatea ?ubred? a lui Carlos, a existat o posibilitate real? ca Juan Jose s? pretind? tronul.

Domnie [ modificare | modificare surs? ]

Prtret al tan?rului Filip al IV-lea in 1623 de Diego Velazquez .

In timpul domniei regelui Filip al III-lea , curtea regal? a fost dominat? de familia Sandoval, in mod special de ducele de Lerma, principalul favorit ?i primul ministru pentru aproape toat? domnia regelui. Cand Filip al IV-lea a venit la putere, influen?a familiei Sandoval a fost subminat? de o coali?ie a nobililor, condus? de Don Baltasar de Zuniga. De Zuniga a inceput s? dezvolte propria sa influen?? asupra viitorului rege, [14] apoi ?i-a introdus propriul nepot, Olivares, prin?ului, pe atunci in varst? de 10 ani. [15] De-a lungul unui an, rela?ia dintre Filip ?i Olivares a devenit foarte apropiat?, [16] cu toat? tendin?a lui Filip spre lipsa de incedere ?i timiditate contracarat? de hot?rarea ?i determinarea lui Olivares.

Rapid Olivares a devenit sf?tuitorul de incredere al lui Filip ?i atunci cand Filip a urcat pe tron, in 1621, la varsta de 16 ani, el ?i-a ar?tat increderea in Olivares ordonand ca toate documentele care necesitau semn?tura regal? s? fie mai intai trimise ducelui. Filip l-a p?strat pe Olivares drept confidentul ?i prim-ministru s?u pentru urm?torii dou?zeci de ani.

La inceputul domniei sale, Filip era trezit de Olivares diminea?a pentru a discuta despre treburile de stat zilnice [15] ?i se intalneau de mai mult de dou? ori pe zi; mai tarziu, acest? rutin? a sc?zut pan? la o scurt? intalnire cu privire la politic? in fiecare zi. [17] Cu toate acestea, Filip a intervenit de mai multe ori in politici in perioada 1641?1642 ?i s-a sugerat c? Filip a acordat mai mult? aten?ie in procesul de elaborare de politici decat a fost se acorda in mod tradi?ional; unele istorii recente merg atat de departe ca s?-l descrie ca fiind "con?tiincios" in elaborarea politicilor, [18] de?i este inc? criticat pentru e?ecul s?u de a nu lua decizii in timp util. [19]

Favoritul regelui Filip al IV-lea, Contele-Duce Olivares, de Diego Velazquez .

Rela?ia strans? dintre Filip ?i Olivares a fost demonstrat? de faptul c? portretele au fost amplasate unul lang? altul, la palatul Buen Retiro ? un act nemaiauzit in Europa acelor vremuri. [20] Totu?i, rela?ia celor doi nu a fost una simplist?. Pe parcursul rela?iei lor, ei s-au certat de cateva ori ca urmare a diferen?elor dintre personalit??i ?i a diferen?elor de opinie asupra politicilor lor. [21]

Sub influen?a lui Zuniga ?i Olivares, Filip a luat sub administra?ie propriet??ile Ducelui de Lerma - extinse considerabil in timpul perioadei cat a fost favorit al regelui - ?i l-a indep?rtat din func?ie pe Cristobal de Sandoval, Duce de Uceda, fiul lui Lerma, cel care l-a ajutat ini?ial pe Zuniga s?-l elimine pe tat?l s?u pentru a avansa el insu?i. [22] Comunic?rile ini?iale ale lui Filip au reflectat o inten?ie de a reforma monarhia pe o pozi?ie sobr?, moral? cum era sub bunicul s?u, inclusiv selectarea mini?trilor care au servit sub Filip al II-lea . [23]

In trecut Filip a fost considerat a fi fost "lipsit de imagina?ie" in politica lui, [12] dar istorii recente au subliniat elementele mai radicale ale primele sale dou? decenii la putere. La inceputul secolului al XVII-lea in Spania era o atmosfer? febril?, numero?i arbitrista oferind sfaturi de a rezolva problemele Spaniei; aceste sfaturi puteau fi date cu condi?ia ca scopul s? fie consolidarea coroanei. [24]

In urma c?derii de la putere a lui Olivares in mijlocul crizei din 1640-1643, victim? a politicilor e?uate ?i a geloziei nobililor exclu?i de la putere, Filip a anun?at ini?ial c? va conduce singur, devenind, de fapt, propriul s?u prim-ministru. Sistemul de guvernare junta a inceput s? fie dezmembrat in favoarea vechiului sistem. Cu toate acestea, domnia personal? s-a pronun?at printr-un favorit regal, ini?ial Luis de Haro, un nepot al lui Olivares ?i tovar?? de joac? din copil?rie a lui Filip. [25] De Haro nu a fost foarte apreciat de c?tre istorici; comentariul unuia a fost c? Haro a fost "intruchiparea mediocrit??ii", nu este atipic. [26] Dup? decesul lui Haro in 1661, ginerele lui Olivares, Ducele de Medina de las Torres, a devenit favorit regal. [27]

Politica extern? ?i R?zboiul de Treizeci de Ani [ modificare | modificare surs? ]

Filip al IV-lea in culmea succesului s?u, pictur? de Diego Velazquez , c.1631-2.

Filip a fost la domnie in cea mai mare parte a R?zboiului de Treizeci de Ani din Europa, o perioad? turbulent? de istorie militar?. In ultimii ani de domnie ai lui Filip al III-lea, Baltasar de Zuniga il convinsese s? intervin? militar in Boemia ?i Electoratul Palatinat de partea imp?ratului Ferdinand al II-lea . Dup? ce Filip a venit la putere, a fost convins de Zuniga ?i Olivares c? ar trebui s? angajeze Spania intr-o politic? extern? mai agresiv?, in alian?? cu Sfantul Imperiu Roman . Acest lucru a dus ca Filip s? reinnoiasc? ostilit??ile cu olandezii in 1621 intr-o incercare de a aduce provinciile la masa de negocieri cu scopul de a realiza un tratat de pace favorabil intereselor globale spaniole. In ciuda acestei schimb?ri de politic?, Filip nu pare s? fi fost deosebit de belicos; de timpuriu el a men?ionat c? mo?tenind un imperiu a?a de mare, un r?zboi undeva in teritoriile sale era o condi?ie inevitabil?, [28] ?i a p?rut cu adev?rat sup?rat atunci cand a venit la putere ?i a v?zut cat de mul?i oamenii din Castilia au pl?tit "in sange", pentru a sprijini r?zboaiele predecesorilor s?i regali. [29]

Anii 1620 au fost ani buni pentru politica extern? spaniol?: r?zboiul cu olandezii a mers bine, chiar dac? cu o mare cheltuial?, culminand cu recucerirea ora?ului cheie din Breda in 1624. Totu?i, pan? la sfar?itul deceniului, guvernul lui Filip a fost confruntat cu intrebarea dac? s? acorde prioritate r?zboiul din Flandra sau rela?iei Spaniei cu Fran?a , in timpul R?zboiului de Succesiune Mantuan (1628-1631). Sf?tuitorii lui Filip au recomandat prioritizarea r?zboiul din Flandra, luarea de m?suri pentru a proteja drumul spaniol in ??rile de Jos, dar cu costul antagoniz?rii lui Ludovic al XIII-lea . [30] Aceast? strategie s-a dovedit a fi un dezastru. In ciuda proaspetelor succese spaniole de la mijlocul anilor 1630 - in special, triumful guvernului lui Filip in ridicarea unei armate spaniole noi, cu care a mers in Germania pentru a invinge for?ele protestante conduse de suedezi in B?t?lia de la Nordlingen in 1634 ? tensiunile crescand cu Fran?a au dus la un r?zboi inevitabil intre cele dou? state catolice. Olivares l-a informat pe Filip c? r?zboiul care se apropia cu Fran?a ar fi totul sau nimic, Spania va ca?tiga sau va dec?dea. [31]

R?zboiul spaniolo-francez care a urmat din 1635 incoace, nu a avut un sfar?it previzibil. Succese spaniole timpurii au amenin?at Parisul ?i chiar ?i dup? infrangerea spaniol? la Rocroi, Spania a r?mas un adversar puternic. Dar, incepand cu 1640, o perioad? care a v?zut revolte pe scar? larg? in toate teritoriile spaniole in semn de protest fa?? de costurile in cre?tere ale conflictului, Spania a constatat c? ii este greu s? sus?in? r?zboiul. Filip a reac?ionat la amenin?area francez? ?i in cele din urm? a abandonat strategia sa "mai intai ??rile de Jos"; resursele pentru armata din Flandra au fost t?iate cu s?lb?ticie ?i lupta impotriva rebelilor care sprijineau Fran?a a avut prima prioritate. [32]

La scurt timp dup? Rocroi, Filip - care acum trebuia s?-?i resping? favoritul, Olivares - a emis instruc?iuni c?tre ambasadorii s?i s? caute un tratat de pace. Pacea de la Westfalia l-a inlocuit pe Olivares cu Luis de Haro, a rezolvat R?zboiul de Optzeci de ani din ??rile de Jos ?i r?zboaiele din Germania dar nu ?i conflictul cu Fran?a. Filip a r?spuns la sl?biciunea perceput? de Fran?a in timpul r?scoalelor Frondei din 1648 de a continua lupta; personal a luat responsabilitatea pentru decizia de a incepe o nou? ofensiv? impotriva francezilor in Catalonia in 1651. [33] Victoria asupra Fran?ei nu a ap?rut ins?, ?i prin 1658, dup? pierderea Dunkerque in fa?a for?elor anglo-franceze, Filip era in favoarea p?cii. [34] Tratatul de la Pyrenees din 1659 ?i c?s?toria fiicei lui Filip, Maria Tereza , cu tan?rul rege Ludovic al XIV-lea [35] a pus cap?t in cele din urm? lungilor r?zboaie europene.

Familie [ modificare | modificare surs? ]

Fra?i [ modificare | modificare surs? ]

  • Ana de Austria , Regina Consoart? a Fran?ei ?i a Navarei (n. 22 septembrie 1601 ? d. 20 ianuarie 1666); A fost c?s?torit? cu Ludovic al XIII-lea al Fran?ei cu care a avut 2 fii.
  • Maria (1 Februarie 1603 ? 2 Martie 1603); A murit la o lun? dup? na?tere.
  • Maria Ana a Spaniei , Imp?r?teas? Consoart? a Sfantului Imperiu Roman (8 august 1606 ? d. 13 mai 16346); S-a c?s?torit cu Ferdinand al III-lea, Imp?rat al Sfantului Imperiu Roman cu care a avut 6 copii
  • Prin?ul Carlos al Spaniei (15 Septembrie 1607 ? 30 Iulie 1632); A murit la varsta de 24 de ani f?r? mo?tenitori.
  • Prin?ul Ferdinand al Austriei (Mai 1609/1610 ? 9 Novembrie 1641); Cardinal ?i Comandant militar
  • Princess Margareta a Spaniei (24 Mai 1610 ? 11 Martie 1617); A murit in copil?rie.
  • Prin?ul Alonso al Spaniei (22 Septembrie 1611 ? 16 Septembrie 1612); Dup? o luna de la na?terea sa, mama lui, Regina Consoart? Margareta s-a stins din via??

Copii [ modificare | modificare surs? ]

Cu Elisabeta de Bourbon , fiica lui Henric al IV-lea al Fran?ei ? c?s?torit in   1615 la Burgosp

  • Maria Margareta a Austriei, Prin?es? a Spaniei (14 August 1621 ? 15 August 1621)
  • Margareta Maria Catherina a Austria, Prin?es? a Spaniei (25 Noiembrie 1623 ? 22 Decembrie 1623)
  • Maria Eugenia a Austrie, Prin?es? a Spaniei (26 Noiembrie 1625? 21 Decembrie 1627)
  • Isabella Maria Theresaa Austriei, Prin?es? a Spaniei (31 Octombrie 1627 ? 1 Noiembrie 1627)
  • Baltasar Carlos, Prin? de Asturia (17 octombrie 1629 - 9 octombrie 1646). A murit de variol?.
  • Francis Ferdinand a Austria, Prin? al Spaniei (n.12 Martie 1634)
  • Maria Anna Mariana Antonia a Austriei, Prin?es? a Spaniei ( 17 Ianuarie 1636 ? 5 Decemberie 1636)
  • Maria Theresa a Spaniei, Regin? Consoart? a Spaniei (n. 10 septembrie 1638 ? d. 30 iulie 1683); S-a c?s?torit cu Ludovic al XIV-lea, Rege al Fran?ei , ?i au avut 6 copii, ins? doar unul a supravie?uit pan? dup? adolescen??.

Cu nepoata sa, Arhiducesa Mariana Ana a Austria , Fiica lui Ferdinand al III-lea ?i al surori sale, Maria Ana a Spaniei, Imp?r?teas? Consoart? a Sfantului Imperiu Roman ? in 1649

Cu amanta sa, Actri??, Maria Calderon:

  • Juan Joseph (cel Tanar) al Austriei, care a devenit prim ministru al Spaniei ( 1629 ? 1679 )

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Kindred Britain  
  2. ^ RKDartists , accesat in  
  3. ^ Stevenson, p. 12.
  4. ^ Wedgwood, p. 495.
  5. ^ a b Kamen, p. 217.
  6. ^ Stradling, p. 84.
  7. ^ Robbins, p. 31.
  8. ^ Robbins, p. 28.
  9. ^ Stevenson, p. 7.
  10. ^ a b Kamen, p. 213-214.
  11. ^ Aercke, p. 139.
  12. ^ a b Wedgwood, p. 144.
  13. ^ Aercke, p. 160.
  14. ^ Munck, p. 52.
  15. ^ a b Parker, Europe in Crisis , p. 232.
  16. ^ Stradling, p. 8.
  17. ^ Elliot, The Revolt of the Catalans , p. 194.
  18. ^ Elliot, Richelieu and Olivares , p. 47.
  19. ^ Elliot, The Revolt of the Catalans , p. 526.
  20. ^ Elliot, Richelieu and Olivares , p. 32.
  21. ^ Stradling, p. 83.
  22. ^ Williams, p. 248.
  23. ^ Parker, Europe in Crisis , p. 234.
  24. ^ Corteguera, p. 134.
  25. ^ Parker, Europe in Crisis , p. 264.
  26. ^ Polisensky, p. 224.
  27. ^ Kamen, p. 228.
  28. ^ Kamen, Vicissitudes of a World Power , p. 156.
  29. ^ Fernandez-Armesto, p. 144.
  30. ^ Mackay, p. 5.
  31. ^ Corteguera, p. 143.
  32. ^ Parker, The Army of Flanders and the Spanish Road , p. 221.
  33. ^ Elliot, The Revolt of the Catalans , p. 539.
  34. ^ Kamen, p. 222.
  35. ^ Ishikawa, p. 77.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Filip al IV-lea al Spaniei
Na?tere: 8 aprilie 1605 Deces: 17 septembrie 1665
Titluri regale
Predecesor:
Filip al III-lea al Spaniei 		Rege al Portugaliei
31 martie 1621 ? 1 decembrie 1640 		Succesor:
Ioan IV
Rege al Spaniei
31 martie 1621 ? 17 septembrie 1665 		Succesor:
Carol al II-lea
Predecesor:
Albert ?i
Isabella Clara Eugenia 		Duce de Milano, Lothier,
Brabant, Limburg ?i Luxembourg;
Conte Palatin de Burgundia;
Conte de Flandra, Hainaut ?i Namur
13 iulie 1621 ? 17 septembrie 1665
Conte de Artois
13 iulie 1621 ? 7 noiembrie 1659 		Pierdut in favoarea Fran?ei
Tratatul de la Pyrenees
Predecesor:
Isabella 		Prin? de Piombino
1628?1634 		Succesor:
Niccolo I
Titluri regale
Predecesor:
Filip 		Prin? de Asturia
1605?1621 		Succesor:
Baltasar Carlos
Predecesor:
Anna 		Prin? de Portugalia
1605?1621


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filip_al_IV-lea_al_Spaniei&oldid=15535390