Filip al III-lea al Spaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Filip al III-lea
Rege al Spaniei ?i al Portugaliei
Date personale
Porecl? el Pietos Modificați la Wikidata
N?scut [1] [2] [3] Modificați la Wikidata
Madrid , Madrid ?( d ) , Spania [2] Modificați la Wikidata
Decedat (42 de ani) [1] [2] [4] [5] Modificați la Wikidata
Madrid , Madrid ?( d ) , Spania [6] Modificați la Wikidata
Inmormantat Cripta Real del Monasterio de El Escorial [*] [[ Cripta Real del Monasterio de El Escorial (Pantheon of the Kings (Monastery of San Lorenzo de El Escorial) Spain)|​]]
M?n?stirea El Escorial Modificați la Wikidata
P?rin?i Filip al II-lea al Spaniei [7]
Ana de Austria [7] Modificați la Wikidata
Fra?i ?i surori Isabella Clara Eugenia a Spaniei
Catalina Micaela de Austria
Carlos, Prin? de Asturia
Fernando de Austria y Austria [*] [[ Fernando de Austria y Austria (Spanish prince)|​]]
Diego de Austria [*] [[ Diego de Austria (Spanish prince of the XVIth century, heir of the Spanish Monarchy (1578-1582))|​]]
Maria de Austria (1580-1583) [*] [[ Maria de Austria (1580-1583) ((1580-1583); daughter of Philip II of Spain and Anna of Austria)|​]]
Carlos Lorenzo de Austria [*] [[ Carlos Lorenzo de Austria (Spanish prince of the XVIth century, dead in his childhood)|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Margareta de Austria (din ) [7] Modificați la Wikidata
Copii Ana de Austria [7]
Filip al IV-lea al Spaniei [7]
Maria Anna a Spaniei
Carlos de Austria [*] ​
Fernando de Austria [*] [[ Fernando de Austria (Governor of the Habsburg Netherlands, Cardinal Infante, Archbishop of Toledo (1609-1641))|​]]
Alonso de Austria [*] [[ Alonso de Austria (Spanish prince of the XVIIth century dead in his childhood)|​]]
Margareta de Spania [*] ​ [8]
Maria de Austria (1603) [*] [[ Maria de Austria (1603) ((1603-1603); daughter of Philip III of Spain and Margaret of Austria)|​]] [8] Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? Modificați la Wikidata
Ocupa?ie conduc?tor [*] ​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba spaniol? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Rey de las Espanas [*] [[ Rey de las Espanas (1479-1710)|​]]
Rey de Aragon [*] [[ Rey de Aragon (title of nobility held by the head of state of Aragon, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rei de Portugal e dos Algarves [*] [[ Rei de Portugal e dos Algarves (portuguese noble title of the monarch of Portugal)|​]]
duce de Milano [*] ​
conte de Burgundia [*] ​
conte de Barcelona [*] ​
Rey de Castilla [*] [[ Rey de Castilla (noble title of the reigning monarch of the kingdom of Castile and transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de Leon [*] [[ Rey de Leon (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Leon, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de Navarra [*] [[ Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de Galicia [*] [[ Rey de Galicia (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Galicia, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
rege al Granadei [*] ​
rege al Ierusalimului
king of Sardinia [*] [[ king of Sardinia (1300-1713 head of state of the Kingdom of Sardinia)|​]]
King of the East and West Indies and of the Islands and Mainland of the Ocean Sea [*] [[ King of the East and West Indies and of the Islands and Mainland of the Ocean Sea (title of the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliar? Casa de Habsburgo en Espana [*] [[ Casa de Habsburgo en Espana (Former Royal House of Spain)|​]]
Casa de Habsburg
Rege al Spaniei ?i al Portugaliei
Domnie 14 aprilie 1598?31 martie 1621
Predecesor Filip II
Succesor Filip IV
Semn?tur?
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Filip al III-lea al Spaniei , supranumit Cel Pios (in spaniol? : Felipe III de Espana ; 14 aprilie 1578 ? 31 martie 1621 ) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea in Castilia ?i Filip al II-lea in Aragon) ?i rege al Portugaliei ( portughez? Filipe II ) din anul 1598 pan? la moartea sa.

Membru al Casei de Habsburg , Filip al III-lea s-a n?scut la Madrid ca fiu al regelui Filip al II-lea al Spaniei ?i al celei de-a patra so?ii, Anna de Austria , fiica imp?ratului romano-german Maximilian al II-lea ?i a imp?r?tesei Maria a Spaniei . Mai tarziu Filip al III-lea s-a c?s?torit cu Margareta de Austria , sora imp?ratului romano-german Ferdinand al II-lea . De?i a fost cunoscut in Spania ca Filip cel Pios , [9] reputa?ia politicii lui Filip in str?in?tate a fost in mare parte negativ? - un ?om mediocru ?i nesemnificativ”, un ?monarh mizerabil”, pentru a cita istoricii C.V. Wedgwood, R. Stradling ?i J. Elliot. [10]

Dependen?a lui Filip de ministrul s?u corupt, ducele de Lerma, a atras multe critici ale contemporanilor s?i dar ?i ulterior. Pentru mul?i, declinul Spaniei poate fi cauzat de dificult??ile economice din primii ani ai domniei lui Filip. De?i in calitate de conduc?tor al Imperiului Spaniol ?i de rege care a realizat o pace temporar? cu olandezii (1609?1621) care a adus Spania in R?zboiul de Treizeci de Ani (1618?1648) printr-o campanie (ini?ial) de succes, domnia lui Filip r?mane o perioad? critic? in istoria Spaniei.


Primii ani [ modificare | modificare surs? ]

Portretul Prin?ului Filip

Dup? ce frate mai mare al lui Filip al III-lea, Don Carlos a murit nebun, regele Filip al II-lea, a ajuns la concluzia c? una dintre cauzele condi?iei lui Carlos a fost influen?a fac?iunii rivale de la curtea spaniol?. [11] El a crezut c? educa?ia lui Carlos ?i cre?terea lui au fost afectate profund de acest lucru, c?ruia i se datora nebunia ?i nesupunerea lui, ?i, in consecin??, a stabilit s? acorde o aten?ie mult mai mare fiilor s?i. [11] Filip al II-lea l-a numit pe Juan de Zuniga, pe atunci preceptorul prin?ului Diego, s? continue acest rol pentru Filip ?i l-a ales pe Garcia de Loaysa ca tutore. [11] Ei s-au al?turat lui Cristobal de Moura, un sus?in?tor apropiat al regelui Filip al II-lea. Regele a crezut c? acest? combina?ie va oferi o educa?ie coerent?, stabil? pentru Prin?ul Filip ?i va evita aceea?i soart? ca a lui Carlos. [12]

Educa?ia lui Filip a urmat modelul stabilit de p?rintele Juan de Mariana pentru prin?ii regali, concentrandu-se pe impunerea de restric?ii ?i incurajarea form?rii personalit??ii lor de la o varst? fraged?, in scopul de a deveni un rege ce nu era nici tiranic, nici excesiv sub influen?a curtenilor s?i. [12]

Prin?ul Filip pare s? fi fost, in general, pl?cut de contemporanii s?i; ?dinamic, blajin ?i serios”, pios, avand un ?corp plin de via?? ?i o dispozi?ie pa?nic?”, de?i cu o constitu?ie destul de slab?. [13] Compara?ia cu Carlos cel neascult?tor era pozitiv? pentru Filip, de?i unii au comentat c? prin?ul Filip p?rea mai pu?in inteligent ?i competent politic decat fratele s?u. [13] Intr-adev?r, de?i Filip a primit lec?ii de latin?, francez?, portughez? ?i astronomie ?i p?rea un lingvist competent, [12] recent istoricii au suspectat c? accentul pus de tutorii s?i pe respectul, pio?enia ?i talentul lingvistic al lui Filip era pentru a evita s? spun? c? de fapt el nu era deosebit de inteligent ?i nu era dotat academic. [14]

Filip l-a intalnit pe marchizul de Denia - viitorul Duce de Lerma - pe atunci un curtean adolescent al regelui. [14] Lerma ?i Filip au devenit prieteni apropia?i ins? Lerma a fost considerat de rege ?i tutorii lui Filip nepotrivit pentru Prin?. Lerma a fost trimis la Valencia ca vicerege in 1595 cu scopul de a-l scoate pe Filip de sub influen?a acestuia, [14] ins? dup? ce Lerma s-a plans de o s?n?tate precar? i s-a permis s? se intoarc? dup? doi ani. Regele Filip al II-lea, bolnav, a devenit preocupat de viitorul prin?ului ?i a incercat s?-l fac? pe Moura ca viitor sf?tuitor de incredere numindu-l arhiepiscop. [15] Anul urm?tor, Filip al II-lea a murit l?sand imperiul in mainile fiului s?u, regele Filip al III-lea.

Politica intern? [ modificare | modificare surs? ]

Filip a mo?tenit un imperiu considerabil extins de c?tre tat?l s?u. Filip al II-lea a cucerit Portugalia in 1580. In Europa, in ciuda revoltei olandeze in curs de desf??urare, posesiunile spaniole din Italia ?i de-a lungul ?Drumului Spaniol” au fost securizate. La nivel global, asocierea teritoriilor castiliene cu cele teritoriile portugheze coloniale au dat conduc?torului spaniol posibilitatea de a ajunge de la America la Filipine ?i dincolo prin India. [16]

Chiar ?i in cadrul peninsulei in sine, Filip va conduce regatele Castilia, Aragon, Valencia ?i Portugalia, provinciile autonome din Catalonia ?i Andaluzia - toate doar vag unite prin institu?ia monarhiei Castiliei ?i persoana lui Filip al III-lea. [17] Fiecare din ele a avut parte de un sistem diferit de impozitare, privilegii ?i aranjamentele militare; in practic?, nivelul de impozitare in multe dintre provinciile periferice a fost mai mic decat in ??Castilia, ins? nobilimea castilian? avea o pozi?ie privilegiat? la toate nivelurile superioare de func?ii.

Ducele de Lerma [ modificare | modificare surs? ]

Francisco Gomez de Sandoval y Rojas, Duce de Lerma, om de stat spaniol ?i favorit regal

La cateva ore dup? ce Filip a urcat pe tron, Lerma a fost numit consilier regal de noul rege ?i a devenit favorit regal. Filip a dat instruc?iuni ca toate afacerile de guvern s? ajung? la el prin intermediul Ducelui de Lerma. [18] Dezbaterile in consiliile regale incepe acum doar la dispozi?ia scris? a regelui, din nou, prin Lerma. [19] To?i membrii consiliilor regale aveau ordinul de a men?ine o transparen?? complet? cu Lerma ca reprezentant personal al regelui; [19] in 1612 consiliilor li s-a poruncit de c?tre Filip s? asculte de Lerma ca ?i cum el ar fi fost regele. [20]

Gradul in care Lerma a jucat un rol activ in guvern a fost contestat. Contemporanii au fost inclina?i s? vad? mana lui Lerma in fiecare ac?iune a guvernului; al?ii au crezut c? Lerma nu avea "nici temperamentul, nici energia" s? se impun? in mare m?sur? in ac?iunile guvernului; [21] iar al?ii au considerat c? Lerma a participat numai la acele consilii care au abordat probleme de mare importan?? pentru rege. [22]

Familie [ modificare | modificare surs? ]

In 1599, la un an dup? ce a devenit rege, Filip s-a c?s?torit cu veri?oara sa, Margareta de Austria , fiica regelui austriac Carol al II-lea. Margareta, sora viitorului imp?rat Ferdinand al II-lea , a devenit una dintre cele trei femei de la curtea lui Filip care au avut o influen?? considerabil? asupra regelui. [23] Margareta a fost considerat? de c?tre contemporani a fi extrem de pioas? - in unele cazuri, excesiv de pioas?, ?i prea influen?at? de Biseric? [24] - ?abil? ?i foarte priceput?” in rela?iile sale politice, [25] de?i ?melancolic?” ?i nefericit? din cauza influen?ei ducelui de Lerma asupra cur?ii so?ului ei. [24] Margareta a continuat s? lupte cu ducele Lerma pentru influen?? pan? la decesul ei in 1611. Filip a avut o ?rela?ie afectuoas? ?i strans?” cu Margareta, [26] ?i i-a acordat o aten?ie crescut? dup? ce ea a n?scut un fiu in 1605. [26]

Cas?toria a produs opt copii, dintre care trei au murit inainte de a ajunge la adolescen??:

  • Ana de Austria , regina consoart? a Fran?ei ?i a Navarei (n. 22 septembrie 1601 ? d. 20 ianuarie 1666) c?s?torit? cu Ludovic al XIII-lea al Fran?ei cu care a avut doi fii.
  • Maria (1 februarie 1603 ? 2 martie 1603); a murit la o lun? dup? na?tere;
  • Filip al IV-lea , rege al Spaniei (8 aprilie 1605 ? 17 septembrie 1665); a mo?tenit tronul spaniol, dup? moartea tat?lui s?u;
  • Maria Ana a Spaniei , imp?r?teas? consoart? a Sfantului Imperiu Roman (8 august 1606 ? d. 13 mai 1646) c?s?torit? cu Ferdinand al III-lea , imp?rat al Sfantului Imperiu Roman cu care a avut ?ase copii;
  • Carlos al Spaniei (15 septembrie 1607 ? 30 iulie 1632); a murit la varsta de 24 de ani f?r? a avea urma?i;
  • Ferdinand al Austriei (mai 1609/1610 ? 9 noiembrie 1641); a fost cardinal ?i comandant militar;
  • Margareta a Spaniei (24 mai 1610 ? 11 martie 1617); a murit in copil?rie;
  • Alfonso al Spaniei (22 septembrie 1611 ? 16 septembrie 1612); o luna dup? na?terea sa, mama lui, regina Consoart? Margareta s-a stins din via??.

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b RKDartists , accesat in  
  2. ^ a b c Felipe III , Diccionario biografico espanol , accesat in  
  3. ^ Habsburg, Philipp III. (BLKO) [*] [[ Habsburg, Philipp III. (BLKO) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 7, p. 120))|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  4. ^ King Felipe III , Find a Grave , accesat in  
  5. ^ Philip III , Encyclopædia Britannica Online , accesat in  
  6. ^ ?Filip al III-lea al Spaniei” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  7. ^ a b c d e Kindred Britain  
  8. ^ a b The Peerage  
  9. ^ Stradling, p. 9.
  10. ^ Wedgwood, p. 55; Stradling, p. 18; Elliot, 1963, pp. 300-301.
  11. ^ a b c Feros, p.16.
  12. ^ a b c Feros, p.17.
  13. ^ a b Feros, p.19.
  14. ^ a b c Williams, p.38.
  15. ^ Williams, p.39.
  16. ^ Parker, 1984, p.146.
  17. ^ Parker, 1984, p.61.
  18. ^ Feros, p.112.
  19. ^ a b Feros, p.113.
  20. ^ Williams, p.104.
  21. ^ Williams, p.105.
  22. ^ Feros, p.110.
  23. ^ Sanchez, p.91.
  24. ^ a b Sanchez, p.98.
  25. ^ Sanchez, p.99.
  26. ^ a b Sanchez, p.100.


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filip_al_III-lea_al_Spaniei&oldid=15535800