Ferenc Deak
Date personale
N?scut	17 octombrie 1803 [5] [6] [7] [8] Sojtor , Districtul Zalaegerszeg , Zala , Ungaria [9]
Decedat	28 ianuarie 1876 (72 de ani) [6] Budapesta , Austro-Ungaria [10] [9]
Inmormantat	Cimitirul Kerepesi
Cauza decesului	boli cardiovasculare
P?rin?i	Deak Ferenc [*] [[ Deak Ferenc (Kingdom of Hungary politician)|​]] Sibrik Erzsebet [*] [[ Sibrik Erzsebet (Ferenc Deak's mother)|​]]
Fra?i ?i surori	Deak Antal [*] [[ Deak Antal (Hungarian jurist and politician (1789-1842))|​]]
Cet??enie	Ungaria [11]
Ocupa?ie	politician
Locul desf??ur?rii activit??ii	Budapesta
Limbi vorbite	limba maghiar? [12] [13]
Deputat in Adunarea Na?ional? a Ungariei
In func?ie 30 august 1875  –  29 ianuarie 1876 [1]
Circumscrip?ia	pesti I. valasztokerulet [*] [[ pesti I. valasztokerulet (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatur?	1875?1878-as parlamenti ciklus [*] [[ 1875?1878-as parlamenti ciklus (1875-1878 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
In func?ie 3 septembrie 1872  –  24 mai 1875 [2]
Circumscrip?ia	pesti I. valasztokerulet [*] [[ pesti I. valasztokerulet (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatur?	1872?1875-os parlamenti ciklus [*] [[ 1872?1875-os parlamenti ciklus (1872-1875 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
In func?ie 14 decembrie 1865  –  15 aprilie 1872 [3]
Circumscrip?ia	pesti I. valasztokerulet [*] [[ pesti I. valasztokerulet (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatur?	1865?1869-es parlamenti ciklus [*] [[ 1865?1869-es parlamenti ciklus (1865-1869 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]] , 1869?1872-es parlamenti ciklus [*] [[ 1869?1872-es parlamenti ciklus (1869-1872 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
In func?ie 6 aprilie 1861  –  22 august 1861 [3]
Legislatur?	1861. evi parlamenti ciklus [*] [[ 1861. evi parlamenti ciklus (1861 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Primul ministru de justi?ie al Ungariei [*] ​
In func?ie 17 martie 1848  –  11 septembrie 1848 [4]
Guvern	Guvernul Batthyany
Succedat de	Lajos Batthyany
Partid politic	Ellenzeki Part [*] [[ Ellenzeki Part (19th century Hungarian political party)|​]] Deak-part [*] [[ Deak-part (political party)|​]] Felirati Part [*] [[ Felirati Part (political party in Hungary)|​]] Partidul Liberal
Alma mater	Gy?ri Kiralyi Jogakademia [*] [[ Gy?ri Kiralyi Jogakademia |​]] ( 1821 )
Semn?tur?
Modific? date / text

Ferenc Deak de Kehida ^[14] (in croat? Franjo Deak; n. 17 octombrie 1803 , Sojtor , Districtul Zalaegerszeg , Zala , Ungaria  ? d. 28 ianuarie 1876 , Budapesta , Austro-Ungaria ) a fost un jurist ?i om politic maghiar, care a indeplinit func?ia de ministru de justi?ie al Ungariei in prima parte a Revolu?iei Maghiare din 1848-1849 . El a fost cunoscut drept ?In?eleptul na?iunii”.

Primii ani de via?? ?i carier? juridic? [ modificare | modificare surs? ]

N?scut in satul Sojtor din comitatul Zala , aflat in sud-vestul Ungariei, Deak era descendent al unei vechi familii nobiliare. Tat?l lui era Ferenc Deak de Kehida (1761-1808), jurist, proprietar funciar ?i pretor ?ef ( f?szolgabiro ) al districtului Kapornak. Mama lui era Erzsebet Sibrik de Szarvaskend et Ovar (1768-1803), descendent? a unei familii nobiliare. Tan?rul Ferenc Deak a studiat dreptul ?i a devenit, succesiv, avocat ?i notar. A intrat in politic? in anul 1833, cand a participat la adunarea de la Pressburg (azi Bratislava) ca inlocuitor al fratelui s?u mai mare, incepand o carier? care-l va transforma intr-una dintre cele mai importante personalit??i a politicii maghiare ?i a mi?c?rii reformatoare din anii 1840. Numele lui a devenit cunoscut ca urmare a implic?rii sale in procesul lui Miklos Wesselenyi ?i a succesului ob?inut in proclamarea dreptului Adun?rii Maghiare de a elabora legi.

Inceputul activit??ii politice [ modificare | modificare surs? ]

In 1836 Deak a scris ?i distribuit un document despre cauzele politice pe care le-a sprijinit, f?r? a avea permisiunea cenzurii; in ciuda faptului c? a fost confiscat, documentul a fost r?spandit pe scar? larg? ?i i-a f?cut cunoscut numele in cercurile politice la nivel inalt. El a fost implicat in elaborarea legilor din 1839-1840 ?i a devenit membru de onoare al Academiei Ungare de ?tiin?e . Dup? moartea fratelui s?u in 1842, el ?i-a eliberat iobagii ?i a decis in mod voluntar s? pl?teasc? impozite pentru a ar?ta c? ideile sale reformiste erau sincere. Eliminarea scutirii nobililor de plata impozitelor ?i eliberarea iobagilor au fost unele dintre cele mai importante dolean?e ale mi?c?rii reformatoare din Ungaria. Cu toate acestea, el a refuzat s? participe la Dieta din 1843-1844, probabil din cauza controversei din jurul alegerilor.

Cariera politic? [ modificare | modificare surs? ]

In 1846, dup? sfar?itul sangeros al Revoltei poloneze din Gali?ia , reformatorii au dobandit popularitate ?i au lansat ?Ellenzeki nyilatkozat” (Manifestul opozi?iei), semnat de Deak, dar elaborat in realitate de Kossuth . In timpul Revolu?iei Maghiare din 1848-1849 impotriva Imperiului Habsburgic , Deak a pledat pentru o ac?iune pacifist? ?i s-a opus folosirii violen?ei ca instrument politic. El a acceptat postul de ministru al justi?iei in guvernul Batthyany , in principal pentru a-?i ar?ta sprijinul fa?? de Lajos Batthyany . ^[15]

In calitate de membru al guvernului revolu?ionar maghiar, Deak a f?cut mai multe c?l?torii la curtea din Viena , incercand s? ob?in? un compromis intre monarhia habsburgic? ?i na?ionali?tii liberali extremi?ti ai lui Kossuth. Atunci cand eforturile sale diplomatice au e?uat, el a demisionat din postul de ministru, dar a r?mas in continuare membru al Parlamentului, ap?rand legitimitatea constitu?ional? a Legilor din aprilie . S-a retras la mo?ia sa de la Kehida inainte de sfar?itul R?zboiului de Eliberare a Ungariei ?i nu a mai participat activ la evenimentele revolu?ionare. O curte mar?ial? austriac? l-a achitat dup? infrangerea Ungariei. ^[15]

Deak a petrecut majoritatea deceniului 1850 in semiretragere, sprijinind in mod tacit diverse cauze na?ionale f?r? a se angaja in politica activ?. Cu toate acestea, el a refuzat ob?inerea unui post sau a unei func?ii publice, devenind astfel un simbol al a?a-numitei rezisten?e pasive. ?i-a vandut averea lui Istvan Szechenyi ?i s-a mutat la Buda, unde a devenit liderul de facto al vie?ii politice maghiare. El a c?utat o cale de mijloc intre partizanii unei noi revolte antihabsburgice promovate de Kossuth ?i colabora?ioni?tii proaustrieci. Criza produs? de cel de- al Doilea R?zboi Italian de Independen?? in 1859, cu un puternic sprijin popular maghiar pentru cauza italian?, a determinat revenirea lui in via?a politic? activ?. S-a opus primelor propuneri de reform? a statului austriac din 1860. In 1861 a devenit liderul grupului politic care a trimis o peti?ie familiei imperiale austriece, in care era solicitat? incheierea unei in?elegeri. Ca r?spuns la solicitarea lui, imp?ratul Franz Joseph I a demis actuala administra?ie ?i a cerut alegerea unui nou parlament pentru a negocia in?elegerea. Deak a condus comitetul ins?rcinat cu elaborarea unei formule politice, colaborand cu Kalman Tisza ?i cu al?i politicieni contemporani. R?zboiul austro-prusac din 1866 a fost declan?at dup? ce comitetul ?i-a incheiat activitatea, dar Deak a rezistat presiunilor fac?iunii extremiste pentru reluarea negocierilor.

Treptat, Deak ?i-a moderat opiniile cu privire la independen?a Ungariei. De?i a sus?inut c? Legile din aprilie erau valabile, el a acceptat c? afacerile externe, ap?rarea ?i finan?ele erau probleme ?comune” pentru Austria ?i Ungaria, in baza Pragmaticii Sanc?iuni din 1713 . El credea c? putea fi elaborat un aranjament constitu?ional care s? incorporeze aceste idei, f?r? a inc?lca in acela?i timp independen?a intern? a Ungariei. El a sprijinit cu toat? t?ria ?Compromisul” ( Ausgleich sau Kiegyezes ) din 1867, care a incorporat aceste idei, ?i a condus delega?ia care a semnat acordul politic. De?i era alegerea evident? ca primul prim-ministru al jum?t??ii maghiare a noului stat Austro-Ungaria , Deak a renun?at in favoarea contelui Gyula Andrassy . Dup? 1867 starea lui de s?n?tate a devenit tot mai fragil?, iar atacurile declan?ate de politicienii maghiari radicali i-au consumat majoritatea energiei. Ideile sale reformiste au fost deseori respinse de Parlament.

A murit la 28 ianuarie 1876 ?i a fost inmormantat cu mare pomp?. Parlamentul Ungariei a elaborat o lege pentru conservarea memoriei marelui om politic maghiar ?i a dispus realizarea unei statui prin subscrip?ie na?ional?. Una dintre pie?ele centrale din Budapesta a fost numit? Pia?a Ferenc Deak, aici intersectandu-se trei dintre cele patru linii ale metroului din Budapesta .

In memoriam [ modificare | modificare surs? ]

• Liceul bilingv Deak Ferenc din Szeged a fost numit dup? el.
• Pia?a Deak Ferenc, un important centru rutier din Budapesta, a fost, de asemenea, numit? dup? el.
• Portretul lui este reprezentat pe bancnota de 20.000 de forin?i (bancnota maghiar? cu cea mai mare valoare nominal?).
• Po?ta Ungariei a emis pe 1 iulie 1932 un timbru po?tal dedicat lui. ^[16]

Imagini [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

• Acest articol con?ine text din Bain, Robert Nisbet ( 1911 ). ? Deak, Francis ”. In Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica . 7 (ed. 11). Cambridge University Press. pp. 895?896.   , o publica?ie apar?inand domeniului public .

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Kiraly, Bela K. Ferenc Deak . Twayne's world leaders series. Boston: Twayne Publishers, 1975.
• Arnold-Forster, Florence Mary. Francis Deak : Hungarian Statesman  : A Memoir. London: Macmillan, 1880. (versiune online disponibil? aici )

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• His picture on the biggest Hungarian denomination, the 20,000 forint banknote Arhivat in 7 mai 2005 , la Wayback Machine .

v   ?   d   ?   m Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849 Evenimente importante Proclama?ia din 15 martie 1848  • Elaborarea Legilor din Aprilie  • Adoptarea Declara?iei de Independen?? a Ungariei  • Capitularea de la ?iria  • Executarea celor 13 ofi?eri maghiari la Arad B?t?lii Pakozd  • Transilvania  • Schwechat  • Kassa  • Mor  • Kapolna  • Hatvan  • Tapiobicske  • Isaszeg  • Vac (1)  • Nagysallo  • Komarom (1)  • Buda  • Csorna  • Pered  • Gy?r  • Komarom (2)  • Komarom (3)  • Hegyes  • Albe?ti (Sighi?oara)  • Sz?reg  • Timi?oara (1)  • Timi?oara (2) Conduc?tori austrieci Ferdinand I al Austriei  • Franz Joseph I al Austriei  • Alois Alnoch von Edelstadt  • Eduard Clam-Gallas  • Franz de Paula Gundaccar al II-lea von Colloredo-Mannsfeld  • Julius Jacob von Haynau  • Heinrich Hentzi  • Josip Jela?i?  • Prin?ul Franz de Paula von Liechtenstein  • Daniel Rasti?  • Franz Schlik  • Felix zu Schwarzenberg  • Alfred I, Prin? de Windisch-Gratz Conduc?tori maghiari Gedeon Acs  • Lajos Aulich  • Lajos Batthyany  • Jozef Bem  • Odon Beothy  • Lajos Csernatony  • Janos Damjanich  • Ferenc Deak  • Henryk Dembi?ski  • Arisztid Dessewffy  • Jozsef Eotvos  • Aron Gabor  • Artur Gorgey  • Richard Guyon  • Imre Hatvani  • Mihaly Horvath  • Laszlo Inczedy  • Gyorgy Klapka  • Gyorgy Kmety  • Lajos Kossuth  • Vilmos Lazar  • Janos Lenkey  • Lazar Meszaros  • Janos Moga  • Alessandro Monti  • Ferenc Ottinger  • Mor Perczel  • Istvan Szechenyi  • Bertalan Szemere Conduc?tori ru?i Alexander von Luders  • Fiodor Sergheevici Paniutin  • Grigori Iakovlevici Skariatin  • Ivan Fiodorovici Paskevici  • Grigori Hristoforovici Zass  • Nikolai Fiodorovici Engelhardt  • Maksim Maksimovici Grotenhelm Alte articole Guvernul Batthyany  • Comitetul de Ap?rare Na?ional? al Ungariei  • Guvernul Szemere  • Masacrele din Transilvania Articole conexe Constitu?ia din Martie  • Adunarea de la Blaj  • Revolta sarb?  • Revolta slovac?  • Rebeliunea de la Viena  • Voivodina Sarbeasc?  • Voivodina Sarbeasc? ?i Banatul Timi?an  • Compromisul austro-ungar din 1867 Vezi ?i 80 de husari