| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Favoritismul
sau
p?rtinirea politic?
(engl.
"cronyism"
) reprezint? practica unei persoane de a oferi slujbe sau alte avantaje, in mod discriminatoriu, prietenilor sau colegilor cunoscu?i (favorabili), in special in rela?iile din lumea politic? sau intre politicieni ?i organiza?iile care ii sprijin?. De exemplu, se calific? drept favoritism numirea ?prietenilor” in func?ii cu autoritate, f?r? a ?ine seama de calific?rile lor profesionale.
Favoritismul ia na?tere atunci cand angajatorul ?i cel angajat se aflau, anterior, in contact social sau de afaceri. De obicei, angajatorul caut? sprijin pentru dorin?a sa de a ocupa o anumit? slujb?, o func?ie cu autoritate sau pentru a realiza un proiect propriu; de aceea, el/ea va angaja (sau numi) persoane care s? nu se opun?, s? nu voteze impotriv? ?i s? nu exprime opinii contrare. In politic?, ?favoritism” este un termen satiric care implic? cump?rarea ?i vinderea de avantaje, cum ar fi: ?tranzac?ionarea” de voturi intr-un organ legislativ, avantaje acordate anumitor organiza?ii, numirea de ambasadori in posturi pl?cute, in ??ri indep?rtate ?i exotice etc.
Autorit??ile publice (guvernamentale, parlamentare, etc.) sunt cele mai susceptibile ?inte pentru de acuza?iile de favoritism, intrucat ele se finan?eaz? din bani publici. De regul?, ele sunt incurajate s? practice transparen?a in
contabilitate
?i in
achizitii publice
; totu?i, nu exist? o delimitare clar? a punctului in care numirea cuiva intr-o func?ie public? se poate califica drept ?favoritism”.
Nu este neobi?nuit ca un om politic s? se inconjoare de subordona?i cu calific?ri inalte ?i s? intre?in? ?prietenii” (contacte) sociale, politice sau de afaceri care s? duc? la numiri in posturi sau la acord?ri de contracte. De fapt, sfatul acestor ?prieteni” este calea prin care omul politic a ob?inut pozi?ia sa; de aceea, favoritismul este mai u?or de perceput decat de demonstrat. Politicienii ?i reprezentan?ii mediului de afaceri, oameni cu interese speciale (cum sunt reprezentan?ii sindicatelor sau ai asocia?iilor patronale ?i profesionale) perfecteaz? in?elegeri suspecte de favoritism prin onorarii ?rezonabile” (?i lucrative) acordate politicianului pentru discursurile sale sau prin finan??ri legale acordate campaniei electorale a cuiva (om sau partid politic).
Favoritismul exist? ?i in organiza?iile private, fiind numit, in mod familiar, ?clubul b?ie?ilor de alt?dat?” (engl. "the old boys club") sau ?cercul de aur” (engl. "the golden circle"); din nou, delimitarea intre favoritism ?i simpla rela?ionare social? este greu de f?cut.
In plus, favoritismul caracterizeaz? rela?iile existente intre persoanele ce se cunosc in interiorul unei organiza?ii private, in care afacerile, informa?iile de afaceri ?i interac?iunea social? circul? intre membrii influen?i. Acest fenomen se cheam? ?capitalism favorizant” (engl. "chrony capitalism") ?i reprezint? o inc?lcare a eticii
economiei de pia??
; in economiile avansate, ?capitalismul favorizant” este ?i o inc?lcare a legilor concuren?ei.
Dat? fiind natura ?capitalismului favorizant”, aceste practici neoneste de afaceri sunt intalnite frecvent (dar nu exclusiv) in societ??ile cu un sistem legal ineficient. Ca urmare, exist? o presiune public? asupra puterii legislative pentru a impune un set de legi capabil s? redreseze lucrurile ?i s? reglementeze manipularea economiei spre interese private inguste sau de moment, de c?tre oamenii de afaceri implica?i ?i ?prietenii” lor guvernamentali.
Costurile economice ?i sociale ale favoritismului sunt pl?tite de societate. Aceste costuri se reflect? in mai pu?ine ?anse de afaceri pentru majoritatea popula?iei, diminuarea concuren?ei comerciale, pre?uri ?umflate” pentru bunurile de consum, performan?? economic? sc?zut?, cicluri ineficiente de investi?ii, motivare redus? a personalului (in organiza?iile afectate de favoritism) ?i sc?derea activit??ii economice productive. Un cost al favoritismului, cu efecte practice, este reprezentat de proasta administrare a proiectelor publice ?i private ale societ??ii. Favoritismul se auto-perpetueaz? ?i creeaz? o cultur? a favoritismului. De aceea el poate fi st?vilit doar printr-un cod legislativ cuprinz?tor, eficient ?i bine aplicat de c?tre agen?ii guvernamentale a c?ror ac?iune s? produc? efecte in fa?a tribunalelor.
Toate angaj?rile suspecte de favoritism sunt controversate. Cel angajat poate alege s? inl?ture nemul?umirea sau s? o ignore, in func?ie de nivelul de libertate de exprimare care exist? in societate sau de cel al libert??ii individuale.
Unele apari?ii ale favoritismului sunt simplu de constatat. In ceea ce le prive?te pe celelalte, evaluarea calific?rilor profesionale ale presupusului ?favorit” trebuie f?cut? ulterior.