Eticile
feministe
cuprind mai multe tipuri de sisteme etice care pun accent in special pe ideea de
empatie
?i care au in vedere renun?area la modelele tradi?ionale bazate pe difereren?ele dintre genuri ?i pe superioritatea elementului masculin, ce v?d femeile ca fiind pe o pozi?ie inferioar? brbatilor, ?i adoptarea unor concepte care s? aib? in vedere ?i experien?ele de
gen
specifice
femeilor
?i valorizarea acestuia. Eticile feministe renun?? la modelele etice tradi?ionale care opereaz? cu modele dihotomice de tip
spa?iu public
vs.
spa?iu privat
, natur? vs.
cultur?
,
emo?ie
vs
ra?iune
, care atribuie femeilor anumite sfere (natur?, emo?ie, spa?iu privat) ?i b?rba?ilor altele (ra?iune, cultur?, spa?iu public) ?i care stabilesc o ierarhie intre genuri.
Printre eticile feministe se num?r?:
Etica grijii
,
Eticile ginocentrice
?i
Eticile materne
In?elesul empatiei este cel de co-tr?ire, intersim?ire, in?elegere prin experien?e comun imp?rt??ite. In cadrul teoriilor
feministe
se insist? in multe cazuri asupra aspectelor afective ale empatiei (??tiu ce sim?i”), cu referire la alt? persoan? sau alte persoane care au trecut prin acelea?i tipuri de experien?e. Rolul empatiei a fost pus in eviden?? mai ales in contextul grupurilor de ?trezire a con?tiin?ei”.
Femeile
au experien?e de gen care le confer? o ?privatitate colectiv?”, cum ar fi cele ale gravidit??ii ?i na?terii (Alcoff ?i Dalmya, 1995).
Empatia este revalorizat? in contextul criticilor exceselor ra?ionalismului ?i ale mitului intelectualist al cunoa?terii. Eticile ?feminine” (ale
grijii
, rela?iilor,
eticile materne
) valorific? poten?ialul empatiei in fundamentarea
moralei
. In alte contexte, empatia este extins? dincolo de comunitatea uman?, anume spre comunitatea biotic?, drept baz? pentru eco-etici. Oamenii au experien?e comune cu alte viet??i: setea, foamea, imperecherea ?.a (M.
Miroiu
, 1996). Pe baza lor pot ?in?elege” alte fiin?e ca subiec?i ai moralei. Empatia este o form? de cunoa?tere care ajut? la dep??irea dihotomiilor ra?iune-emo?ie, cunoa?tere propozi?ional?-cunoa?tere experien?ial?, implicare ra?ional?-implicare afectiv?. Ea nu solicit? ?inclina?ia”, emo?ia, ci mai degrab? in?elegerea experien?ei tr?ite intr-un alt chip decat cea pur teoretic?. Aceast? problem? are relevan?? in
feminism
, mai ales in ce prive?te accesul la in?elegerea experien?elor pur femeie?ti.
(vezi ?i
Etica grijii
,
etici ginocentrice
,
etici materne
)
Mihaela Miroiu
Etica grijii
(sau a ingrijirii) este o crea?ie teoretic? apar?inand lui
Carol Gilligan
. Incepand cu anul apari?iei lucr?rii In a Different Voice (1982), aceast? ofert? teoretic? asupra evolu?iei morale a f?cut o carier? prestigioas?, actual fiind discutat? al?turi de alte abord?ri etice moderne ?i contemporane: kantianism, neocontractualism,
etica drepturilor
,
utilitarism
,
etica virtu?ii
,
etici ecologiste
.
Gilligan reia cercet?rile ?i constat?rile lui L. Kohleberg asupra dezvolt?rii morale stadiale, cercet?ri care p?reau s? confirme faptul c? fetele au un supraeu mai slab ?i c? b?ie?ii sunt marca?i in deliber?rile lor morale mai degrab? de reguli, principii, de abstrac?ii, fapt care ii conduce pan? la stadiul cel mai inalt de dezvoltare: autonomia in?eleas? ca orientare spre principii etice generale. Gilligan a reluat ?i reinterpretat aceste cercet?ri, relevand limitele modelului lui Kohleberg (viziunea androcentric? asupra moralei). Constat?rile lui Gilligan sunt urm?toarele: b?ie?ii aplic? in rezolu?iile lor morale o logic? a drepturilor, bazat? pe o concep?ie despre dreptate. Fetele aplic? o logic? psihologic? a rela?iilor, in contextul c?reia prioritatea o reprezint? sensibilitatea fa?? de nevoile celorlal?i ?i responsabilitate reciproc?. Stadiile de dezvoltare spre care tind fetele sunt:
1) supracentrarea pe sine;
2) supracentrarea pe al?ii;
3) accent pe sine in rela?iile cu al?ii.
B?ie?ii sunt educa?i in cultura de tip apusean spre competi?ie iar fetele pentru cooperare ?i grij?. Aceste strategii de educa?ie fac ca fiecare dintre cele dou? sexe s? aib? probleme de intregime moral?: b?rba?ii vor avea probleme in intimitate ?i in via?a lor rela?ional?, femeile vor avea probleme in privin?a identit??ii autoafirmative ?i a existen?ei autonome.
Femeile
sunt educate s? fie receptive la nevole celorlal?i, tind s? fie interesate s? vin? in intampinarea acestora prin renun?are la sine, b?rba?ii sunt educa?i spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind s? fie mai sensibili la norme ?i principii, mai degrab? decat la nevoile celor din jur. Etica grijii este o etic? a responsabilit??ii.
?
Etica drepturilor
se bazeaz? pe principiul egalit??ii ?i se axeaz? pe in?elegerea corectitudinii, in timp ce etica responsabilit??ii se bazaz? pe echitate, pe recunoa?terea necesit??ii diferen?elor. In timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrand cerin?ele celorlal?i cu cele personale, etica responsabilit??ii se intemeiaz? pe in?elegerea care conduce la compasiune ?i grij?” (Gilligan, 1995).
Ambele sexe resimt aceast? tensiune intre drepturi ?i grij?. Tendin?a spre dezvoltarea moral? dual? in privin?a genurilor este gre?it? in consecin?ele ei ?i acest fapt este vizibil mai ales la varste tinere. Maturitatea este mai degrab? ?bilingv?” etic.
Gilligan nu sus?ine nici superioritatea, nici substituibilitatea unei etici cu alta. Ea consider? c? ambele trebuie s? reprezinte oferte egale in educa?ie, altfel tendin?a este aceea de a socoti c? una dintre ele (cea a drepturilor) este valabil? in via?a public? ?i cealalt? (cea a grijii) este valabil? doar in via?a privat?. Una devine o etic? ?de gal?”, cealalt? r?mane ?trivial?” .
Joan Tronto
fructific? oferta lui Gilligan pentru sfera politic? ?i via?a public? in general (Tronto, 1993). ?Grija” transcende femeile ca grup. Ea este paradigmatic? pentru toate grupurile defavorizate ?i tocmai de aceea este devalorizat? ca importan??, iar activit??ile de ingrijire au status jos ?i sunt prost pl?tite. Activit??ile de ingrijire sunt tratate ca emo?ionale, triviale, private. Ea define?te grija ca tip de activitate care men?ine, continu? ?i reface ?lumea” social?. Grija vizeaz? ?i rela?iile cu mediul, nu doar pe cele dintre oameni, ea dep??e?te rela?iile imediate ?i directe ?i implic? aten?ia pentru nevoile altora ca baz? de ac?iune, inclusiv politic?. Eticile clasice au fost construite ?inand cont de agen?i autonomi, dar intr-o bun? parte a vie?ii noastre, realitatea este dependen?a (copil?rie, boal?, b?trane?e). Prin urmare, sfera public? nu poate ignora nici aceast? realitate, nici dependen?a unor grupuri intregi de activitatea de ingrijire.
Etica grijii suscit? obiec?ii critice, inclusiv din perspectiva
feminista
: ea este considerat? o intoarcere la valorile feminine clasice ?i poate afecta concentrarea femeilor asupra drepturilor ?i autoafirm?rii, dac? este luat? ca ?femeiasc?” ?i tratat? ca expresie a tendin?ei femeilor spre autosacrificiu. Exist? contexte in care a fost formulat? o astfel de etic? la nivel politic (in statele comuniste), dar intr-un mod distorsionat: grija fa?? de entit??i abstracte sau de entit??i colective: stat, partid, clas?, popor ?i a impiedicat orice tendin?? sore o etic? a drepturilor individuale (Miroiu, 1996).
(vezi ?i
Grija
,
Etici materne
)
Abord?rile ginocentrice ale eticilor sunt propuse de c?tre
feminismul radical
. Ele sunt coerente cu ideea de separatism teoretic, cu refuzul radicalelor de a se a?eza sub panopliile teoriilor f?cute de c?tre b?rba?i, asumandu-?i ?p?catul neascult?ri tat?lui”, repetand actul nesupunerii ca gest constitutiv al existen?ei femeie?ti libere. Teoretiz?rile feministelor radicale i?i asum? relativismul ?i perspectivismul. Ele sunt elaborate relativ la o singur? categorie, cea a
femeilor
. Convingerea radicalelor este aceea c? eliberarea vine de acolo de unde vine ?i servitutea: din interior. Intr-o bun? m?sur?, propunerile radicalelor vizeaz? o familie mai larg? de abordare, cea a
eticilor virtu?ii
.
In Pure Lust,
Mary Daly
intreprinde o analiz? a p?catelor femeie?ti ?i configureaz? o etic? a virtu?ilor femeie?ti. Din perspectiva propus?, p?catul capital al femeilor il reprezint? lipsa
stimei de sine
. Acest p?cat conduce femeile spre neajutorare ?i dependen?? de protector ?i adesea spre ur? de sine pentru faptul de a fi femeie (unele
feministe misogine
consider? c? termenul
femeie
are sens de ?slug?”). Pentru a-?i dobandi autenticitatea femeile trebuie s? intreprind? un demers meta-patriarhal ?i s? inceap? prin intoarcerea la r?d?cinile anterioare
patriarhatului
, adic? la situa?ia in care sacrul avea ?i imagine feminin?. Autocrea?ia devine datoria moral? fundamental?, ea substituindu-se celei cultivate de c?tre
patriarhat
: autosacrificiul. Demersul meta-patriarhal incepe cu recunoa?terea (pseudo)pasiunilor:
1. pasiunile artificiale: sentimentele negative de neincredere, vin?, frustra?ie, resentiment, ostilitate, resemnare, ?implinire” (induse prin complexul Eva-Pandora);
2. pasiuni conservate, diminuate, caracterizate prin ?sindromul bonsai”, teama femeilor de a se dezvolta, teama de non-conformism ?i
3. pasiuni autentice, cele ale ?virginei” (femeii neatinse de legile patriarhale): for?a emo?ional?, curajul, independen?a, dinamismul, integritatea, vitalitatea, excelen?a, pruden?a (in?elepciunea practic?), temperan?a. Daly resemnific? sensurile acestor concepte, intorcandu-se la r?d?cinile lor etimologice.
Janice Raymond (1986) adaug? p?catelor femeie?ti asimilarea ?i victimizarea ca excese care int?resc dependen?a ?i produc fie reneg?ri ale femeiescului, fie strategii ale v?ic?relii. Cu astfel de inclina?ii, femeile r?man ?fiin?e ancilare” . Aceste fenomene vin din hetero-realitatea social? ?i din impunerea modelului b?rb?tesc drept norm?.
Sarah Lucia Hoagland (1990) analizeaz? alte concepte necesare in configurarea teoriei morale radicale: neajutorarea (int?rit? de operarea permanent? cu ideea c? b?rba?ii sunt ?atacatori” ?i c? femeile au nevoie de protectori), altruismul (ca renun?area la sine), autosacrificiul ?i vulnerabilitatea (ca receptivitate ?i empatie in raport cu alt? femeie), Hoagland propune in locul conceptului de autonomie, central pentru eticile modernit??ii, dar intens criticat prin caracterul s?u limitativ, pe cel de autokenonie (sine in comunitate), cu accent pe ambele relate: sine ca autointeres ?i rela?ia cu ceilal?i.
In comun, eticile ginocentrice poart? mesajul: ?femeia din persoana ta este valoroas?” ?i, independent de limitele ?i criticile adresate mai ales aspectelor separatiste, ele reprezint? demersuri importante de in?elegere ?i dep??ire a cadrelor patriarhale ale moralei (ideea autonomiei mai reduse a femeilor, dezvoltarea virtu?ilor obedien?ei, lipsa de indr?zneal? in autodezvoltare ?i autoafirmare).
(vezi ?i Daly, Mary;
Feminismul radical
,
Patriarhat
)
Eticile materne se incadreaz? in familia
eticilor virtu?ii
. Ele accentueaz? mai pu?in pe aspectele normative (“ce trebuie s? fac”) ?i mai mult pe modul in care trebuie s? se dezvolte o persoan?: “ce fel de persoan? ar trebui s? fiu” .
Sarah Ruddick
este cea mai cunoscut? teoretician? a eticilor materne. Contribu?ii notabile in acest tip de abordare au mai avut
Adienne Rich
?i
Virginia Held
.
Termenul “matern” nu se refer? strict la femei-mame, ci la orice persoan? implicat? in practici materne, indiferent de sexul acesteia. Institu?ia maternit??ii in forma ei tradi?ional?, este viciat? de c?tre organizarea
patriarhal?
(A. Rich). Pentru a dezvolta practici materne morale, este necesar? dezvoltarea virtu?ilor materne (S. Ruddick). Aceste virtu?i sunt: ocrotirea (necesar? ins??i supravie?uirii copiilor), umilin?a (evitarea excesului de dominare, a arogan?ei, dar ?i a servilismului), optimismul (ca atitudine constructiv? care evit? excesul educa?iei pentru statutul de inving?tor, dar ?i ideea de victimism). Potrivit lui Ruddick, lipsa acestui tip de etic? din afacerile publice ne explic? odat? in plus nedreptatea, r?zboaiele, dezastrele ecologice. Orice persoan? nu este doar un individ sau o via??, ci ?i un “produs al practicilor materne” . R?zboaiele inseamn? ?i distrugerea produsului acestor practici (intreaga investi?ie in ocrotire, ingrijire, educare).
Pacifismul nu este o tr?s?tur? natural? a mamelor (ele putand s? fie ideologizate s?-?i educe copiii spre sacrificii ?i r?zboaie), ci al gandirii materne ?i al cre?terii copiilor potrivit virtu?ilor materne mai sus pomenite. Gandirea ?i practica matern? pot s? fie imbr??i?ate (?i adesea sunt) ?i de c?tre b?rba?i. Practica matern? are prea pu?in a face cu experien?ele ?i de aceea ?i cu eticile de tip contractualist (V. Held, 1993), iar dac? b?rba?ii contribuie la apari?ia unei vie?i, ei trebuie s? participe ?i la men?inerea ?i dezvoltarea acesteia.
(vezi ?i
Maternitate
,
Patriarhat
)
- Gilligan, Carol, 1982, In a Different Voice, Harvard University Press: Cambridge Mass.
- Gilligan, Carol, 1995, ?Viziuni de maturitate”, in Mihaela Miroiu (ed.), Jum?tatea anonim?, Bucure?ti: Ed.?ansa.
- Miroiu, Mihaela, 1996, Convenio. Despre natur?, femei ?i moral?, Bucure?ti: Ed.Alternative.
- Tronto, Joan, 1993, Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, New York: Routledge.
- Daly, Mary, 1984, Pure Lust. Elemental Feminist Philosophy, Boston: Beacon Press.
- Raymond, Janice, 1986, A Passion for Friends: Towards a Philosophy of Female Affection, Boston: Beacon Press.
- Hoagland, Sarah Lucia, 1990, Lesbian Ethics. Towards a New Value, Palo Alto, California.
- Held, Virginia, 1993. Feminist Morality, Chicago: The University of Chicago Press.
- Rich, Adreienne, 1976, Of Woman Born. Motherhood as Experience and Institution, New York: Norton.
- Ruddick, Sarah, 1992, “Maternal Thinking”, in E. Frazer, J. Hornsby, S. Lovibond, (eds.), Ethics. A Feminist Reader, Oxford: Blackwell.
- Dragomir, O, Miroiu M,
Lexicon feminist
, Polirom, Ia?i, 2002.
| Feminism
|
|
|
| Ramuri
|
|
 
|
|
|
| Termeni ?i concepte
|
|
|
|
| Mi?c?ri
|
|
|
|
| Organiza?ii
|
|
|
|
| Personalit??i str?ine
|
|
|
|
| Personalit??i autohtone
|
|
|
|
| Publica?ii
|
|
|
|
| Loca?ii
|
|
|