| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Ducatul Burgundiei
(in
francez?
Duche de Bourgogne
) a fost un ducat medieval, vasal al
Regatului Fran?ei
, cu centrul politic la
Dijon
. Teritoriul ducatului corespunde, in mare parte, cu acela al regiunii administrative franceze actuale
Bourgogne-Franche-Comte
. Infiin?at in 880, a fost condus de o succesiune de duci mai mult sau mai pu?in dependen?i de regele francez. In
secolele XIV
?i
XV
ace?tia ?i-au extins domeniile, ducatul fiind unul din cele mai importante domenii ale unui stat independent
de facto
. La moartea ultimului conduc?tor,
Carol Temerarul
, in 1477, ducatul a fost reintegrat in Regatul Francez, pan? la
Revolu?ia francez?
, f?cand parte din domeniul regal, fiind astfel lipsit de autonomie.
Burgunzii
erau unul dintre
popoarele germanice
care au umplut vidul de putere l?sat de pr?bu?irea
Imperiului Roman de Apus
. In
411
, au traversat
Rinul
?i au format un regat la
Worms
. in mijlocul luptelor dintre
romani
?i
huni
,
Regatul Burgundiei
a ajuns s? ocupe teritoriile care ast?zi se afl? la grani?a dintre
Elve?ia
,
Fran?a
?i
Italia
. In
534
,
Francii
l-au invins pe
Godomar
, ultimul rege burgund, ?i au inclus acest teritoriu in imperiul lor aflat in expansiune. Burgundia a avut o existen?? mai mult sau mai pu?in autonom? in cadrul regatelor francilor, dar in perioada
Imperiului Carolingian
, termenul a ajuns s? desemneze doar o regiune geografic?.
Existen?a modern? a Burgundiei i?i are r?d?cinile in dezagregarea Imperiului francilor odat? cu semnarea
Tratatului de la Verdun
din
843
. Teritoriul Burgundiei este imp?r?it intre
Francia Occidental?
?i
Francia de Mijloc
, aproxmiativ de-a lungul raului
Saone
. Se formeaz? astfel dou? Burgundii,
Burgundia Inferioar?
?i
Burgundia Juran?
[1]
. In urma dezintegr?rii Franciei de Mijloc in 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intr? sub influen?a lui
Boson
, un apropiat al lui
Carol cel Ple?uv
. La moartea lui
Ludovic al II-lea
, doi ani dup? moartea tat?lui s?u Caro, Boson aspir? la tronul regatului Franc, dar este invins de c?tre
Ludovic al III-lea
. Drept recuno?tin?? pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson,
Richard Justi?iarul
, este recompensat cu o serie de comitate din Burgundia. Acesta cucere?te alte comitate, ?i ajunge s? controleze un domeniu important din jurul Comitatului Autun. In 898 prime?te dreptul de a le fuziona, devenind astfel
marchiz
, iar in 918 prime?te tilul de
duce de Burgundia
.
Fiul lui Richard,
Raoul
, ii urmeaz? acestuia la tron, dar in 923 urc? pe
tronul Fran?ei
. Acesta utilizeaz? resursele ducatului pentru a-?i consolida pozi?ia, ducatul r?manand in posesia fratelui s?u
Hugues
. Acesta de?ine teritorii de o parte ?i de cealalt? a raului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat frac?iunea opus? acestuia, ?i pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues,
Gilbert de Chalon
, teritoriile sunt reunite prin c?s?toria dintre
Otton de Burgundia
, fiul titularului titlului ducal ?i dintre fiica lui Gilbert, singura mo?tenitoare a acestuia. Otton moare prematur in 965, iar ducatul ii revine fratelui acestuia,
Henric
. La moartea acestuia f?r? mo?tenitori direc?i in 1002, ducatul se afl? din nouintr-o lupt? pentru succesiune,
Otte-Guillaume
,
Contele de Burgundia
pierzand lupta in fa?a regelui Fran?ei
Robert al II-lea
in 1004. Acesta integreaz? ducatul in regatul s?u.
Ducatul ii revine in 1032 lui
Robert I
, fiindu-i oferit de c?tre fratele s?u, regele
Henric I
. Pentru urm?toarele 300 de ani, ducatul va r?mane in posesia
Cape?ienilor
, peste 12 duci ocupand tronul ducal. Ultimul duce,
Filip I
moare in 1361 de
cium?
la varsta de 15 ani, f?r? a l?sa urma?i.
Datorit?
R?zboiului de o sut? de ani
, pentru a rezolva cat mai repede problema succesiunii, Regele
Ioan al II-lea al Fran?ei
ofer? ducatul fiului s?u cel mai mic,
Filip
. Prin c?s?toria acestuia cu fiica unic? a
Contelui de Flandra
, Filip devide unul dintre principalii seniori ai regatului, de?inand pe lang? ducatul Burgundia ?i Flandra ?i
Comitatele Artois
?i
Franche-Comte
. Acesta din urm? fiind vasal al
Sfantului Imperiu Roman
, ii permite lui Filip s? joace un rol important in conflictul dintre Fran?a ?i
Anglia
. Fiul acestuia,
Ioan f?r? fric?
ii urmeaz? in 1404. In perioada nebuniei regelui
Carol al VI-lea
, Ioan este ?eful unei frac?iuni din lupta pentru putere ce il opune clanului de Armagnac. Aliat al englezilor, Ioan ocup?
Parisul
in 1418, dar in 1419 este asasinat de mo?tenitorul tronului Fran?ei, viitorul
Carol al VII-lea
.
Fiul lui Ioan,
Filip al III-lea
, zis cel Bun, a fost unul dintre cei mai influen?i monarhi ai
evului mediu
tarziu. In perioada domniei sale, Burgundia ajunge la apogeul existen?ei sale. De-a lungul domniei sale de aproape 48 de ani este un abil diplomat, jocul de alian?e pe care acesta il practic? intre Anglia ?i Fran?a ii permit s? fie ?eful unui stat independent. Filip extinde teritoriile sale,
domeniile burgunde
din
??rile de Jos
cuprinzand majoritatea teritoriului actual al
Belgiei
,
Olandei
?i
Luxemburgului
. Via?a la curtea acestuia era fastuoas?, Filip auto-intitulandu-se "Mare Duce al Occidentului" ?i fiind unul dintre principalii
meceni
ai perioadei.
La moartea lui Filip in 1467 iii urmeaz? fiul s?u
Carol Temerarul
. Ambi?ia acestuia a fost de a reconstitui teritoriul
Lotharingiei
, teritoriul dintre
Marea Nordului
?i
Marea Mediteran?
. Ambi?iile acestuia se lovesc de opozi?ia cantoanelor
elve?iene
, de cea a
ducelui de Lorena
?i de ce a regelui Fran?ei,
Ludovic al XI-lea
. In timpul asediului ora?ului
nancy
, in 1477 Carol moare domeniile sale fiind imp?r?ite intre Ludovic al XI-lea ?i
Maria de Burgundia
. Primul ob?ine teritoriile ducatului Burgundia, pe care le integreaz? in
Domeniul Regal
, titlul de Duce de Burgundia fiind oferit de regele Fran?ei doar in mod onorific diver?ilor prin?i de la curtea acestuia. Maria reu?e?te s? conserve mare parte din teritoriile din ??rile de Jos, precum ?i restul teritoriilor din
Sfantul Imperiu Roman
prin c?s?toria sa cu
Maximilian de Austria
. Astfel r?m??i?ele principatului Burgundia intr? in posesia casei de
Habsburg
care va revendica in continuare titlul ducal. In urma
R?zboiului pentru Succesiunea Spaniol?
casa de Habsburg pierde tronul Spaniei, iar partea austriac? a familiei nu va mai continua revendicarea. Aceasta va fi reluat? de monarhia spaniol?, titlul fiind inglobat in titlurile regelui Spaniei, fiind purtat ?i actualmente de
Juan Carlos
.
-
Domeniile burgunde in perioada lui Filip al II-lea
-
Domeniile burgunde in perioada lui Ioan I
-
Domeniile burgunde in perioada lui Filip al III-lea
-
Domeniile burgunde in perioada lui Carol Temerarul
-
Partajarea domeniilor burgunde intre Regele Fran?ei ?i Maria de Burgundia
- ^
Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.