한국   대만   중국   일본 
Ducatul Burgundia - Wikipedia Sari la con?inut

Ducatul Burgundia

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ducatul Burgundia
Burgundia
Duche de Bourgogne
—   Vasal al Fran?ei   —
 ? 
DrapelStemă
Drapel Stema Ducatului Burgundia
Ducatul Burgundia în Franța în jurul anilor 1477. Teritoriile bej sunt domeniile deținute de ducii de Burgundia
Ducatul Burgundia in Fran?a in jurul anilor 1477. Teritoriile bej sunt domeniile de?inute de ducii de Burgundia
Ducatul Burgundia in Fran?a in jurul anilor 1477. Teritoriile bej sunt domeniile de?inute de ducii de Burgundia
Capital? Dijon
Limb? francez?
Guvernare
Form? de guvernare Monarhie
Dinastia conduc?toare  
 - 880-956 Casa de Boson
 - 956-1004 Robertieni
 - 1004-1361 Cape?ieni
 - 1361-1477 Casa de Valois
Titlul de Duce de Burgundia dup? 1477 in Fran?a 1  
 - 1682-1711 Prin?ul Ludovic de Fran?a
 - 1751-1761 Prin?ul Ludovic de Fran?a
Titlul de Duce de Burgundia dup? 1477 in familia de Habsburg 2  
 - 1477-1482 Maria de Burgundia
 - 1482-1506 Filip I al Castiliei
 - 1506-1556 Carol Quintul
 - 1556-prezent titlul este transmis dinastic regilor Spaniei
Istorie
Epoca istoric? Evul Mediu
1 Dup? cucerirea ducatului de c?tre Fran?a, titlul a fost purtat in mod onorific de diver?i prin?i.
2 Maria de Burgundia ?i descenden?ii acesteia au continuat s? revendice ducatul, titlul de duce fiind mo?tenit de urma?ii acesteia. Ramura austriac? a familiei de Habsburg nu a emis preten?ii asupra titlului, ins? ramura spaniol? a continuat s? il revendice. Titlul a fost inglobat in titlurile regelui Spaniei.

Ducatul Burgundiei (in francez? Duche de Bourgogne ) a fost un ducat medieval, vasal al Regatului Fran?ei , cu centrul politic la Dijon . Teritoriul ducatului corespunde, in mare parte, cu acela al regiunii administrative franceze actuale Bourgogne-Franche-Comte . Infiin?at in 880, a fost condus de o succesiune de duci mai mult sau mai pu?in dependen?i de regele francez. In secolele XIV ?i XV ace?tia ?i-au extins domeniile, ducatul fiind unul din cele mai importante domenii ale unui stat independent de facto . La moartea ultimului conduc?tor, Carol Temerarul , in 1477, ducatul a fost reintegrat in Regatul Francez, pan? la Revolu?ia francez? , f?cand parte din domeniul regal, fiind astfel lipsit de autonomie.

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Burgundia in Imperiul Carolingian ?i divizarea sa in urma Tratatului de la Verdun

Burgunzii erau unul dintre popoarele germanice care au umplut vidul de putere l?sat de pr?bu?irea Imperiului Roman de Apus . In 411 , au traversat Rinul ?i au format un regat la Worms . in mijlocul luptelor dintre romani ?i huni , Regatul Burgundiei a ajuns s? ocupe teritoriile care ast?zi se afl? la grani?a dintre Elve?ia , Fran?a ?i Italia . In 534 , Francii l-au invins pe Godomar , ultimul rege burgund, ?i au inclus acest teritoriu in imperiul lor aflat in expansiune. Burgundia a avut o existen?? mai mult sau mai pu?in autonom? in cadrul regatelor francilor, dar in perioada Imperiului Carolingian , termenul a ajuns s? desemneze doar o regiune geografic?.

Existen?a modern? a Burgundiei i?i are r?d?cinile in dezagregarea Imperiului francilor odat? cu semnarea Tratatului de la Verdun din 843 . Teritoriul Burgundiei este imp?r?it intre Francia Occidental? ?i Francia de Mijloc , aproxmiativ de-a lungul raului Saone . Se formeaz? astfel dou? Burgundii, Burgundia Inferioar? ?i Burgundia Juran? [1] . In urma dezintegr?rii Franciei de Mijloc in 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intr? sub influen?a lui Boson , un apropiat al lui Carol cel Ple?uv . La moartea lui Ludovic al II-lea , doi ani dup? moartea tat?lui s?u Caro, Boson aspir? la tronul regatului Franc, dar este invins de c?tre Ludovic al III-lea . Drept recuno?tin?? pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson, Richard Justi?iarul , este recompensat cu o serie de comitate din Burgundia. Acesta cucere?te alte comitate, ?i ajunge s? controleze un domeniu important din jurul Comitatului Autun. In 898 prime?te dreptul de a le fuziona, devenind astfel marchiz , iar in 918 prime?te tilul de duce de Burgundia .

Burgundia in secolele IX ?i X. Ducatul Burgundia este indicat in maro

Fiul lui Richard, Raoul , ii urmeaz? acestuia la tron, dar in 923 urc? pe tronul Fran?ei . Acesta utilizeaz? resursele ducatului pentru a-?i consolida pozi?ia, ducatul r?manand in posesia fratelui s?u Hugues . Acesta de?ine teritorii de o parte ?i de cealalt? a raului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat frac?iunea opus? acestuia, ?i pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues, Gilbert de Chalon , teritoriile sunt reunite prin c?s?toria dintre Otton de Burgundia , fiul titularului titlului ducal ?i dintre fiica lui Gilbert, singura mo?tenitoare a acestuia. Otton moare prematur in 965, iar ducatul ii revine fratelui acestuia, Henric . La moartea acestuia f?r? mo?tenitori direc?i in 1002, ducatul se afl? din nouintr-o lupt? pentru succesiune, Otte-Guillaume , Contele de Burgundia pierzand lupta in fa?a regelui Fran?ei Robert al II-lea in 1004. Acesta integreaz? ducatul in regatul s?u.

Ducatul ii revine in 1032 lui Robert I , fiindu-i oferit de c?tre fratele s?u, regele Henric I . Pentru urm?toarele 300 de ani, ducatul va r?mane in posesia Cape?ienilor , peste 12 duci ocupand tronul ducal. Ultimul duce, Filip I moare in 1361 de cium? la varsta de 15 ani, f?r? a l?sa urma?i.

Datorit? R?zboiului de o sut? de ani , pentru a rezolva cat mai repede problema succesiunii, Regele Ioan al II-lea al Fran?ei ofer? ducatul fiului s?u cel mai mic, Filip . Prin c?s?toria acestuia cu fiica unic? a Contelui de Flandra , Filip devide unul dintre principalii seniori ai regatului, de?inand pe lang? ducatul Burgundia ?i Flandra ?i Comitatele Artois ?i Franche-Comte . Acesta din urm? fiind vasal al Sfantului Imperiu Roman , ii permite lui Filip s? joace un rol important in conflictul dintre Fran?a ?i Anglia . Fiul acestuia, Ioan f?r? fric? ii urmeaz? in 1404. In perioada nebuniei regelui Carol al VI-lea , Ioan este ?eful unei frac?iuni din lupta pentru putere ce il opune clanului de Armagnac. Aliat al englezilor, Ioan ocup? Parisul in 1418, dar in 1419 este asasinat de mo?tenitorul tronului Fran?ei, viitorul Carol al VII-lea .

Fiul lui Ioan, Filip al III-lea , zis cel Bun, a fost unul dintre cei mai influen?i monarhi ai evului mediu tarziu. In perioada domniei sale, Burgundia ajunge la apogeul existen?ei sale. De-a lungul domniei sale de aproape 48 de ani este un abil diplomat, jocul de alian?e pe care acesta il practic? intre Anglia ?i Fran?a ii permit s? fie ?eful unui stat independent. Filip extinde teritoriile sale, domeniile burgunde din ??rile de Jos cuprinzand majoritatea teritoriului actual al Belgiei , Olandei ?i Luxemburgului . Via?a la curtea acestuia era fastuoas?, Filip auto-intitulandu-se "Mare Duce al Occidentului" ?i fiind unul dintre principalii meceni ai perioadei.

La moartea lui Filip in 1467 iii urmeaz? fiul s?u Carol Temerarul . Ambi?ia acestuia a fost de a reconstitui teritoriul Lotharingiei , teritoriul dintre Marea Nordului ?i Marea Mediteran? . Ambi?iile acestuia se lovesc de opozi?ia cantoanelor elve?iene , de cea a ducelui de Lorena ?i de ce a regelui Fran?ei, Ludovic al XI-lea . In timpul asediului ora?ului nancy , in 1477 Carol moare domeniile sale fiind imp?r?ite intre Ludovic al XI-lea ?i Maria de Burgundia . Primul ob?ine teritoriile ducatului Burgundia, pe care le integreaz? in Domeniul Regal , titlul de Duce de Burgundia fiind oferit de regele Fran?ei doar in mod onorific diver?ilor prin?i de la curtea acestuia. Maria reu?e?te s? conserve mare parte din teritoriile din ??rile de Jos, precum ?i restul teritoriilor din Sfantul Imperiu Roman prin c?s?toria sa cu Maximilian de Austria . Astfel r?m??i?ele principatului Burgundia intr? in posesia casei de Habsburg care va revendica in continuare titlul ducal. In urma R?zboiului pentru Succesiunea Spaniol? casa de Habsburg pierde tronul Spaniei, iar partea austriac? a familiei nu va mai continua revendicarea. Aceasta va fi reluat? de monarhia spaniol?, titlul fiind inglobat in titlurile regelui Spaniei, fiind purtat ?i actualmente de Juan Carlos .

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.