한국   대만   중국   일본 
Dezastrul nuclear de la Ki?tim - Wikipedia Sari la con?inut

Dezastrul nuclear de la Ki?tim

55°43′N 60°49′E  ( Dezastrul nuclear de la Ki?tim )  /  55.717°N 60.817°E
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Zona contaminat? in urma dezastrului de la Ki?tim.

Dezastrul de la Ki?tim (in rus? Кыштымская авария , in traducere ?Accidentul de la Ki?tim”) a fost un accident nuclear la sta?ia nuclear? Maiak din ora?ul Oziorsk din URSS care a avut drept rezultat contaminarea radioactiv? a unor teritorii extinse. A primit gradul 6 din 7 pe Scala Interna?ional? Nuclear?, f?candu-l al treilea cel mai important accident nuclear din istorie.

Context [ modificare | modificare surs? ]

Dup? cel de- al Doilea R?zboi Mondial , Uniunea Sovietic? se afla in urma SUA din punct de vedere al cercet?rii nucleare, ceea ce a determinat autorit??ile sovietice s? ini?ieze un program masiv de cercetare pentru producerea de uraniu ?i plutoniu in vederea fabric?rii de bombe nucleare. Sta?ia nuclear? Maiak a fost construit? intr-un ritm alert intre anii 1945 - 1948 . Lipsa de informa?ii a fizicienilor ru?i i-a f?cut s? comit? gre?eli in ce prive?te m?surile de protec?ie.

De altfel, ei ?i autorit??ile de resort nu s-au ar?tat interesate de protec?ia mediului inconjur?tor in primele etape ale produc?iei. Toate cele 6 reactoare au fost amplasate pe lacul Kizilta? ?i foloseau un sistem de r?cire cu ciclu deschis, v?rsand apa iradiat? direct in lac. Ini?ial apa era pompat? intr-un rau care se v?rsa in raul Obi , care se vars? in Oceanul Arctic . Mai tarziu ?i lacul Karaceai a fost utilizat ca depozit in aer liber.

In 1953 s-a construit un depozit pentru materiale lichide iradiate. El consta din rezervoare de metal montate in baze de ciment la 8,2 metri sub nivelul solului. Din cauza nivelului ridicat de radia?ii de?eurile nucleare se inc?lzeau. Din aceast? cauz? au fost construite sisteme de r?cire, fiecare con?inand 20 de rezervoare. Instrumentele de monitorizare ale sistemelor de r?cire ?i rezervoarelor nu erau ins? destul de performante.

Producerea accidentului [ modificare | modificare surs? ]

Pe 29 septembrie 1957, la ora local? 16:22, sistemul de r?cire al unui rezervor ce con?inea 70-80 de tone de de?euri lichide s-a stricat ?i nu a fost reparat. Temperatura din el a crescut, rezultand in evaporarea apei ?i explozia resturilor r?mase, formate in principal din nitrat de amoniu ?i acetat. Explozia a fost estimat? ca avand puterea a 70-100 de tone de TNT a aruncat baza de beton ce cant?rea 160 de tone in aer. In urma exploziei nu a fost nicio victim?, dar s-a eliberat 70-150 PBq (Peta Becquerel). In urm?toarele 10-11 ore norul radioactiv s-a deplasat spre nord-est, ajungand la 300-350 km dep?rtare de uzin?. Dup? pr?bu?irea norului, 800 km² au fost contamina?i pe termen lung cu cesiu-137 ?i stron?iu-90.

Evacuarea [ modificare | modificare surs? ]

Cel pu?in 22 de sate au fost afectate de explozie, 10.000 de oameni fiind evacua?i. Unii au fost evacua?i in decurs de o s?pt?man?, dar la general a fost nevoie de aproape 2 ani pentru ca evacuarea s? fie finalizat? complet. [1]

Sat Popula?ie Durata evacu?rii (zile) Echivalentul dozei efective ( mSv )
Berdiani? 421 7-17 520
Satlikovo 219 7-14 520
Galikaevo 329 7-14 520
Rus. Karabolka 458 250 440
Alabuga 486 255 120
Iugo-Konevo 2045 250 120
Gornii 472 250 120
Ighi? 223 250 120
Tro?kovo 81 250 120
Boiovka 573 330 40
Melnikovo 183 330 40
Fadino 266 330 40
Gusevo 331 330 40
Mal. ?aburovo 75 330 40
Skorinovo 170 330 40
Briuhanovo 89 330 40
Krivo?eino 372 670 40
Kojakul 631 670 40
Tighi? 441 670 40
Cetirkino 278 670 42
Kliukino 346 670 40
Kirpiciki 160 7-14 5

Urm?rile dezastrului [ modificare | modificare surs? ]

Din cauza faptului c? accidentul a fost p?strat secret, mul?i din oamenii din zonele afectate nu au ?tiut nimic. Opera?iunile de evacuare au inceput la 6 octombrie, f?r? ca popula?ia sa fie informat?. Din cauza aceasta mul?i au intrat apoi in panic? de frica de a contact?rii unei “boli” noi, misterioase. Victimelor le c?dea pielea de pe fa??, maini ?i alte p?r?i expuse ale corpului. De?i au ap?rut rapoarte vagi despre accident in presa vestic?, abia in 1976 evenimentul a fost f?cut public de c?tre disidentul Jores Medvedev . [2] [3] [4]

De?i guvernul sovietic nu a dat nici o informa?ie despre cele intamplate, se estimeaz? c? peste 200 de persoane au murit imediat dup? accident. In urma unei cercet?ri f?cute in 1992 s-a aflat ca 8.015 persoane au murit pe parcursul a 32 de ani dup? accident. Pentru a reduce contaminarea dup? accident, solul contaminat a fost excavat ?i depus in a?a numite ?cimitire de p?mant”.

Actual nivelul de radia?ii din Oziorsk este destul de redus pentru oameni, dar zonele din vecin?tate sunt inc? foarte poluate.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Kostyuchenko, V.A.; Krestinina, L.Yu. ( ). ?Long-term irradiation effects in the population evacuated from the East-Urals radioactive trace area” . Science of the Total Environment . Elsevier. 142 (1?2): 119?125. doi : 10.1016/0048-9697(94)90080-9 . PMID   8178130 . Accesat in .  
  2. ^ Medvedev, Zhores A. "Two Decades of Dissidence", New Scientist, Nov. 4, 1976 pp 264-7
  3. ^ Medvedev, Zhores A. Nuclear disaster in the Urals translated by George Saunders. 1st Vintage Books ed. New York : Vintage Books , 1980, c1979, ISBN: 0-394-74445-4 .
  4. ^ Diane M. Soran ( ). An Analysis of the Alleged Kyshtym Disaster . Los Alamos National Laboratory .  

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

  • en Medvedev, Zhores A. Nuclear disaster in the Urals translated by George Saunders. 1st Vintage Books ed. New York : Vintage Books, 1980, c1979, ISBN: 0-394-74445-4

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezastrul_nuclear_de_la_Ki?tim&oldid=15978206