Declara?ia de independen?? a Statelor Unite ale Americii

Declara?ia de independen?? a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele Cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicand totodat? clar motivul pentru care au f?cut-o.

Documentul a fost ratificat de Congresul Continental in ziua de 4 iulie 1776 . Originalul semnat olograf de delega?ii Congresului se g?se?te expus permanent in cl?direa Arhivelor Na?ionale ( National Archives ) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C. .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Istoria conflictului Marea Britanie - Cele treisprezece colonii americane [ modificare | modificare surs? ]

De-a lungul decadelor 1750 ?i 1760 , rela?iile dintre Regatul Marii Britanii ?i cele treisprezece din coloniile sale in America de Nord au devenit din ce in ce mai tensionate, pan? cand, in ziua de 19 aprilie 1775 , precedand cu peste un an Declara?ia de independen?? , r?zboiul a izbucnit cu adev?rat prin confruntarea militar? cunoscut? sub numele de B?t?liile de la Lexington ?i Concord (conform, Battles of Lexington and Concord ).

Aceste b?t?lii, care au fost de fapt conflicte armate multiple la diferite scale, s-au desf??urat in aceea?i zi, de 19 aprilie, in apropiere de Boston , cuprinzand o suprafa?? delimitat? de localit??ile Lexington, Concord, Lincoln, Menotomy (Arlington) ?i Cambridge, toate din acela?i comitat , Middlesex County , Province of Massachusetts Bay . Aceste confrunt?ri militare, ale c?ror efective participante de ambele p?r?i au putut fi doar estimate, au produs urm?toarele victime exact num?rate: 73 de mor?i, 26 de disp?ru?i ?i 174 de r?ni?i de partea britanic?, respectiv 50 de mor?i, 5 disp?ru?i ?i 39 de r?ni?i de partea american?. Simultan, aceste b?t?lii multiple sunt considerate de c?tre to?i istoricii ca fiind inceperea efectiv? a R?zboiului Revolu?ionar American ( 1775 - 1783 ).

De?i ini?ial fusese prea pu?in? dorin?? de independen?? de partea american? ?i mult mai mult o puternic? convingere c? "jugul colonial" va fi "imbun?t??it," dac? americanii vor ar?ta c? sunt gata s? lupte pe via?? ?i pe moarte, totu?i in doar cateva luni, se va manifesta o cre?terea exponen?ial? a dorin?ei de a sc?pa pentru intotdeauna de "tutela" Marii Britanii ?i, in acela?i timp, o puternic? manifestare a sentimentului de patriotism na?ional.

Cel pu?in dou? documente pot fi men?ionate aici de a fi contribuit decisiv la transformarea unor colonii de agricultori, me?te?ugari ?i comercian?i, care au avut prea pu?ine leg?turi puternice intre ele, intr-o viitoare na?iune, avand o clar? con?tiin?? colectiv? ?i o dorin?? intens? de a fi independent?.

Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de coloni?ti ca un act de opresiune, cunoscut sub numele de Intolerable Acts ?i care aproape a sugrumat auto-guvernarea coloniilor americane ale Angliei. Cel de-al doilea este minunatul pamflet a lui Thomas Paine , intitulat Common Sense , publicat in ziua de 10 ianuarie 1776 , care a avut un puternic rol de galvanizare a min?ilor, sufletelor ?i mandriei coloni?tilor, dandu-le tuturora impulsul esen?ial de a trece de la cant?rirea pragmatic? a ?anselor ?i a avantajelor ?i/sau dezavantajelor la radicala atitudine exprimat? hiper-sintetic de Patrick Henry , " Give me Liberty or give me Death" , " Da?i-mi Libertate(a) sau da?i-mi Moarte(a)" .

Text [ modificare | modificare surs? ]

Prima fraz? a Declara?iei afirm? ca o chestiune de lege natural? abilitatea unui popor de a-?i asuma independen?a politic? ?i recunoa?te c? motivele unei asemenea independen?e trebuie s? fie rezonabile ?i, prin urmare, explicabile, de aceea trebuiau s? fie explicate.

Urm?toarea sec?iune, faimosul preambul, include ideile ?i idealurile care au stat la baza Declara?iei. Este de asemenea o afirma?ie a ceea ce este cunoscut ca ?dreptul la revolu?ie” :

≪ Noi consider?m aceste adev?ruri evidente, c? to?i oamenii sunt egali, c? ei sunt inzestra?i de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, c? printre acestea sunt Via?a, Libertatea ?i c?utarea Fericirii. C?, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorand puterile lor doar din consim??mantul celor guverna?i, C? atunci cand orice Form? de Guvernare devine distructiv? acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, ?i s? instituie nou? Guvernare, stabilindu-i funda?ia pe astfel de principii ?i organizandu-i puterile in asemenea form?, incat s? le par? lor cel mai probabil s? produc? Siguran?? ?i Fericire. ≫

Cei 56 de semnatari ai Declara?iei de Independen?? a Statelor Unite ale Americii [ modificare | modificare surs? ]

Urm?torii sunt cei 56 de semnatari ai Declara?iei de Independen??, pe care to?i au semnat-o in calitatea lor de delega?i ai Congresului Continental din partea celor treisprezece colonii originare, care au devenit cele 13 state originare ale Statelor Unite ale Americii . Este demn de remarcat c? to?i erau oameni educa?i ?i avu?i (printre ei se g?seau 24 de juri?ti ?i avoca?i, 11 erau comercian?i, iar 9 erau fermieri ?i de?in?tori de planta?ii), absolut to?i fiind cet??eni britanici. Cand au afirmat solemn c? "jurau cu via?a, averea ?i onoarea lor", ace?ti oameni erau pe deplin con?tien?i c? riscau arestarea, confiscarea total? a averii ?i executarea prin spanzur?toare, care era in acele timpuri pedeapsa comun? pentru orice act ce era considerat tr?dare de c?tre coroana britanic? .

Prima semn?tur? , cea mai mare ?i cea care a devenit de-a lungul timpului cea mai cunoscut? a fost a lui John Hancock , pre?edintele Congresului Continental . Doi viitori pre?edin?i ai Statelor Unite au semnat Declara?ia, John Adams , al doilea pre?edinte ?i Thomas Jefferson , al treilea pre?edinte . Cel mai in varst? semnatar a fost Benjamin Franklin , la 70 de ani, in timp ce Edward Rutledge , la 26 de ani, a fost cel mai tan?r.

Delaware (3 semnatari) ? Thomas McKean ? George Read ? Caesar Rodney
Pennsylvania (9 semnatari) ? George Clymer ? Benjamin Franklin ? Robert Morris ? John Morton ? Benjamin Rush ? George Ross ? George Taylor ? James Smith ? James Wilson
Massachusetts (5 semnatari) ? John Adams ? Samuel Adams ? John Hancock ? Robert Treat Paine ? Elbridge Gerry
New Hampshire (3 semnatari) ? Josiah Bartlett ? Matthew Thornton ? William Whipple
Rhode Island (2 semnatari) ? William Ellery ? Stephen Hopkins
New York (4 semnatari) ? William Floyd ? Francis Lewis ? Philip Livingston ? Lewis Morris
Georgia (3 semnatari) ? Button Gwinnett ? Lyman Hall ? George Walton
Virginia (7 semnatari) ? Carter Braxton ? Benjamin Harrison V ? Thomas Jefferson ? Richard Henry Lee ? Francis Lightfoot Lee ? Thomas Nelson, Jr. ? George Wythe
Carolina de Nord (3 semnatari) ? Joseph Hewes ? William Hooper ? John Penn
Carolina de Sud (4 semnatari) ? Thomas Heyward, Jr. ? Thomas Lynch, Jr. ? Arthur Middleton ? Edward Rutledge
New Jersey (5 semnatari) ? Abraham Clark ? John Hart ? Francis Hopkinson ? Richard Stockton ? John Witherspoon
Connecticut (4 semnatari) ? Samuel Huntington ? Roger Sherman ? William Williams ? Oliver Wolcott
Maryland (4 semnatari) ? Charles Carroll ? Samuel Chase ? William Paca ? Thomas Stone

Lista statelor (mai exact a numelor coloniilor britanice din America de Nord care s-au declarat independente) este cea din documentul original (de la stanga la dreapta ?i apoi de sus in jos), dar in prezenta list? semnatarii au fost aranja?i alfabetic in cadrul fiec?rui stat.

Leg?turi externe (toate in limba englez?) [ modificare | modificare surs? ]

Web site oficial

Declaration of Independence la Arhivele Na?ionale ale SUA (the US National Archives)

Text

The Declaration of Independence la Proiectul Gutenberg

Informa?ii suplimentare

"The Stylistic Artistry of the Declaration of Independence" "Stilistica artistic? a Declara?iei de Independen?? " de Stephen E. Lucas - o examinare exhaustiv? a documentului.
Independence Hall Association: The Declaration of Independence cu imagini, prezentarea lui Jefferson, biografiile semnatarilor, informa?ii suplimentare extensive.
Library of Congress : Declara?ia de Independen?? ?i surse suplimentare
PBS/NOVA: Conservarea ?i istoria "Declara?iei"
ERIC Digest: "Teaching the Declaration of Independence" Arhivat in 12 aprilie 2021 , la Wayback Machine . "Predarea Declara?iei de Independen??"
National Geographic News: "U.S. Independence Celebrated on the Wrong Day?" ( July 2 , 2004 ) "Este Declara?ia de Independen?? celebrat? intr-o zi gre?it??"
"Declaration of Independence" din cartea Thrilling Incidents in American History
Colonial Hall: A line by line historical analysis of the grievances Arhivat in 5 iunie 2010 , la Wayback Machine . - O analiz? rand cu rand a documentului.

H?r?i, fotografii ?i alte forme de mass media

National Archives: High-resolution images of the Declaration
"Drafting of the Declaration of Independence. The Committee: Franklin, Jefferson, Adams, Livingston, and Sherman." 1776. Copy of engraving after Alonzo Chappel. ( large version )
"The Declaration of Independence" by John Trumbull. ( large version )
Zoomable and draggable preview of the declaration Arhivat in 15 octombrie 2006 , la Wayback Machine .
"Declaration of Independence Performance" Arhivat in 7 noiembrie 2006 , la Wayback Machine .: A video hosted by Morgan Freeman with a dramatic reading of the Declaration of Independence by actors Mel Gibson , Michael Douglas , Kevin Spacey , Whoopi Goldberg , Edward Norton , Benicio Del Toro , Renee Zellweger , Winona Ryder , Graham Greene (actor) , Ming-Na , and Kathy Bates .
Free audiobook of The Declaration of Independence from LibriVox

Semnatari

The Price They Paid Sorting Fact from Fiction.
Signers of the Declaration of Independence

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Pre?ul independen?ei: pove?tile americanilor care ?i-au pierdut banii ?i vie?ile pentru ca SUA s? se rup? de Imperiul Britanic , 4 iulie 2013, Elena Dumitru, Adev?rul