한국   대만   중국   일본 
Curente ?i ideologii feministe - Wikipedia Sari la con?inut

Curente ?i ideologii feministe

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Aceast? colec?ie de insigne feministe de la un muzeu al femeilor arat? cateva mesaje ale mi?c?rilor feministe.

De-a lungul anilor a fost dezvoltat? o varietate de curente ale ideologiei feministe . Ele difer? ca scopuri, obiective, strategii ?i afilia?ii. De multe ori se suprapun, iar unele persoane feministe se identific? simultan cu mai multe ramuri ale acestor curente.

Curente ?i ideologii [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul predominant [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul predominant sau ” mainstream ” este un termen generic pentru curentele feministe care nu se incadreaz? in taberele feminismului socialist sau radical. Feminismul predominant se axeaz? in mod tradi?ional pe reformele politice ?i legale, cu sursele in ”primul val” feminist ?i feminismul liberal al secolelor XIX-lea ?i XX-lea. Feminismul predominant a fost istoric numit ?i feminism liberal sau feminism burghez. Termenul este in prezent folosit cu referire la curente care sunt mult mai reprezentative pentru spectrul politic, cele de centru, centru-stanga ?i centru-dreapta, ele militand pentru pozi?ii politice mai moderate, in contrast cu feminismul radical sau alte forme de feminism de stanga. Feminismul predominant se suprapune cu feminismul liberal modern, de?i cel predominant este un termen mai larg. El tinde s? includ? b?rba?ii mai mult decat feminismul radical ?i de multe ori accentueaz? probleme mai pu?in polemice, ca participarea politic? a femeilor sau educa?ia pentru femei. Sus?in?torii feminismului predominant sunt uneori critica?i de feministele radicale ca f?cand parte din ”sistemul patriarhismului.” [1] Indiferent de aceste critici, realiz?ri ca dreptul la vot ?i dreptul la educa?ie sunt rezultatul feminismului predominant ce s-a axat pe construirea unei sus?ineri cat mai largi pentru chestiuni feministe, inclusiv din partea b?rba?ilor.

Feminismul liberal [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul liberal sus?ine egalitatea dintre femei ?i b?rba?i prin reforme politice ?i legale. In mod tradi?ional de-a lungul secolelor al XIX-lea ?i XX-lea, feminismul liberal a avut acela?i in?eles ca feminismul burghez sau cel mainstream , termenul ”liberal” suprapunandu-se puternic peste feminismul predominant. Persoanele feminismului liberal au incercat s? desfiin?eze discriminarea politic?, legal? ?i de alte forme pentru a crea pentru femei acelea?i oportunit??i ca cele ale b?rba?ilor. Acestea au incercat s? schimbe structura societ??ii pentru a asigura un comportament egal fa?? de femei.

Recent, feminismul liberal ?i-a asumat un rol mai restrans care accentueaz? abilitatea femeilor de a ar?ta ?i a-?i men?ine egalitatea prin propriile ac?iuni ?i alegeri. In acest sens feminismul liberal utilizeaz? interac?iunile de la nivel personal dintre femei ?i b?rba?i ca punct de plecare pentru transformarea societ??ii. Folosirea termenului difer? de no?iunea istoric? a feminismului liberal care punea accentul pe reformele politice ?i legale, sus?inand c? de unele singure, doar ac?iunile ?i alegerile femeilor nu sunt suficiente pentru a duce la egalitatea de sexe.

Problemele de actualitate pentru feminismul liberal includ drepturi de reproducere ?i avort, h?r?uirea sexual?, votul, educa?ia, salarii egale cu efortul depus la munc?, asisten?? natal? accesibil?, asigurarea medical? accesibil? ?i scoaterea la lumin? a frecven?ei violen?ei in familie ?i celei sexuale impotriva femeilor. [2]

Feminismul anarhist [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul anarhist (numit de asemenea anarho-feminism) imbin? anarhismul cu feminismul. Consider? in general patriarhismul ca manifestare a ierarhiei involuntare. Anarho-feministele consider? c? lupta impotriva patriarhismului este o parte esen?ial? a luptei de clas? ?i a anarhismului impotriva statului . [3]

Emma Goldman , pionier? anarho-feminist?, autoare ?i activist?.

In esen??, aceast? filosofie vede lupta anarhismului drept component? necesar? pentru lupta feminismului ?i vice-versa. Precum declara L. Susan Brown, ”devreme ce anarhismul este o filosifie politic? care se opune tuturor rela?iilor de putere, el este inerent feminist”. [4] [5]

Anarho-feministe reprezentative pot fi considerate Emma Goldman , Federica Montseny , Voltairine de Cleyre , Maria Lacerda de Moura , ?i Lucy Parsons . In timpul R?zboilui Civil Spaniol , un grup anarho-feminist, Mujeres Libres ("Femei Libere"), asociat cu Federacion Anarquista Iberica , a militat pentru a ap?ra atat idealurile anarhiste, cat ?i cele feministe.

Printre autorii ?i autoarele contemporani anarho-femini?ti se num?r? Germaine Greer , L. Susan Brown , ?i eco-feminista Starhawk . Grupuri contemporane de anarho-feministe includ Mujeres Creando din Bolivia , Radical Cheerleaders , grupul anarho-feminist spaniol okupa La Eskalera Karakola ?i conferin?a anual? din Boston - La Rivolta! .

Feminismul socialist ?i marxist [ modificare | modificare surs? ]

Clara Zetkin ?i Rosa Luxemburg , 1910.

Feminismul socialist leag? oprimarea femeilor de ideile marxiste despre exploatare, opresiune ?i munc?. Feministele sociale consider? c? statutul inegal la locul de munc? ?i in sfera casnic? asupresc femeile. [6] Feministele sociale v?d prostitu?ia, munca casnic?, cre?terea copiilor ?i mariajul ca moduri in care femeile sunt exploatate de c?tre sistemul patriarhal care devalorizeaz? femeile ?i munca substan?ial? pe care o depun. Ele se axeaz? pe schimb?ri majore care afecteaz? intreaga societate, ?i nu nivelul individual. Ele v?d nevoia de munc? al?turi nu numai de b?rba?i, ?i de toate grupurile, oprimarea femeilor fiind o parte dintr-un model mai mare care afecteaz? pe toat? lumea implicat? in sistemul capitalist. [7]

Marx considera c? atunci cand oprimarea de clas? va fi invins?, ?i oprimarea de gen va disp?rea; [8] acesta este feminismul marxist . Unele feministe marxiste, multe dintre ele membre ale grupului

Radical Women ?i ale partidului american Freedom Socialist Party , dau exemplu operele marxiste ale lui Frederick Engels [9] ?i August Bebel [10] ca explica?ii puternice ale leg?turii dintre oprimarea de gen ?i exploatarea de clas?. Pentru unele feministe marxiste, viziunea despre oprimarea de gen este simplist?, mult? munc? ale feministelor socialiste mergand spre separarea fenomenului de gen de cel al clasei. Unii care au contribuit la feminismul marxist au criticat aceste idei marxiste tradi?ionaliste pentru faptul c? nu men?ioneaz? oprimarea de gen inafara subordon?rii sale oprim?rii de clas?. [11]

Spre sfar?itul sec. al XIX-lea ?i inceputul sec. al XX-lea, ?i Clara Zetkin ?i Eleanor Marx s-au opus demoniz?rii b?rba?ilor ?i au sus?inut o revolu?ie a proletariatului care va invinge cat mai multe inegalit??i dintre femei ?i b?rba?i. [12] Majoritatea liderilor marxi?ti, inclusiv Clara Zetkin [13] [14] ?i Alexandra Kollontai [15] [16] au pus in contradictoriu marxismul cu feminismul, in loc s? le combine.

Feminismul radical [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul radical consider? c? ierarhia capitalist? controlat? de b?rba?i, v?zut? ca sexist?, este tr?s?tura definitorie a oprim?rii femeilor. Feministele radicale consider? c? femeile se pot elibera doar odat? ce au inl?turat sistemul patriarhal inerent opresiv ?i dominant. Ele sunt de p?rere c? exist? o structur? de putere bazat? pe b?rba?i care este responsabil? de oprimare ?i inegalitate, ?i atata vreme cat sistemul ?i valorile sale sunt valabile, societatea nu poate fi reformat? intr-un mod semnificativ. Unele feministe radicale nu v?d alternative inafara dezr?d?cin?rii totale ?i reconstruc?ia societ??ii pentru a-?i atinge scopurile. [17]

In timp au ap?rut mai multe sub-tipuri de feminism radical, ca feminismul cultural, feminismul separatist ?i feminismul antipornografic, opus feminismului pozitiv-sexual.

Feminismul cultural [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul cultural este ideologia unei ”naturi feminine” sau ”esen?e feminine” care incearc? revalidarea pe care le consider? tr?s?turi feminine subapreciate. [18] Pune accentul pe diferen?ele dintre b?rba?i ?i femei, dar le consider? diferen?e psihologice, construite cultural in loc s? fie inerent biologice. [19] Criticii feminismului cultural sus?in c?, fiind bazat pe o viziune esen?ialist? a acestor diferen?e ?i c? cere independen?? ?i construire de institu?ii, feministele culturale s-au retras din sfera politic? spre un ”stil de via??”. [20] Un astfel de critic, Alice Echols (istoric feminist ?i teoretician? cultural?), atribuie lui Brooke Williams, membr? a grupului Redstockings , cu introducerea termenului de feminism cultural in 1975 pentru a descrie depolitizarea feminismului radical . [20]

Feminismul separatist ?i lesbian [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul separatist este o form? de feminism radical care nu sprijin? rela?iile heterosexual e. Feminismul lesbian este a?adar strans legat de acesta. Partizanele feminismului separatist spun c? diferen?ele sexuale diferen?ele sexuale dintre b?rba?i ?i femei sunt neconciliabile. Feministele separatiste nu cred in general c? b?rba?ii pot s? contribuie pozitiv la mi?carea feminist? ?i c? pan? ?i b?rba?ii bine-inten?iona?i copiaz? dinamici patriarhale . [21] Autoarea Marilyn Frye descrie feminismul separatist drept ”separarea de diversele feluri sau moduri de b?rba?i ?i institu?ii, rela?ii, roluri ?i activit??i definite ?i dominate de b?rba?i, operand in beneficiul lor ?i a men?inerii privilegiului b?rba?ilor - aceast? separare este ini?iat? sau men?inut?, voluntar, de c?tre femei ". [22]

Feminismul negru ?i womanism [ modificare | modificare surs? ]

Angela Davis la prelegerea de la Universitatea din Alberta, 28 martie 2006

Feminismul negru consider? c? sexismul , oprimarea de clas? ?i rasismul sunt ireversibil interconectate. [23] Formele de feminism care incearc? s? inving? sexismul ?i oprimarea de clas?, dar ignor? rasa, pot discrimina mai multe persoane, inclusiv femeile, prin prejudec??i rasiste. Organiza?ia Na?ional? a Feminismului Negru (NBFO) a fost fondat? in 1973 de c?tre Florynce Kennedy , Margaret Sloan, ?i Doris Wright, iar, conform cu Wright, "a lansat un atac frontal asupra sexismului ?i rasismului mai mult decat oricare alt? organiza?ie". NBFO a ajutat de asemenea la inspirarea organiza?iei bazate in Boston Combahee River Collective in 1974 care nu doar c? a dus la activismul anti-rasist crucial in Boston in acea decad?, dar a oferit o baz? pentru feminismul negru care inc? este activ dup? un sfert de secol. Defini?ia feminismului a membrei Combahee Barbara Smith inc? r?mane un model in prezent care spune c? ”feminismul este teoria politic? ?i cere eliberarea tuturor femeilor: femeilor de culoare, femeilor clasei muncitore?ti, femeilor s?race, femeilor cu dezabilit??i fizice, lesbienelor, femeilor in varst?, precum ?i a femeilor heterosexuale albe privilegiate economic. Orice mai pu?in de atat nu este feminism, ci doar o pream?rire de sine feminin?." [24] Combahee River Collective a argumentat c? in 1974 eliberarea femeilor de culoare duce la eliberarea tuturor oamenilor, devreme ce necesit? sfar?itul rasismului, seximului ?i oprim?rii de clas?. [25] Una dintre teoriile care au evoluat din acest curent a fost womanism-ul lui Alice Walker . A reie?it dup? mi?c?ri feministe timpurii care au fost conduse in special de femei caucaziene, fiind mi?c?ri ale clasei de mijloc albe care in general au ignorat oprimarea bazat? pe rasism ?i clasism. Alice Walker ?i alte partizane ale womanism-ului au ar?tat c? femeile de culoare trec print-o oprimare diferit? ?i mult mai intens? decat cea a femeilor caucaziene. [26]

Angela Davis a fost una dintre primele persoane care au format o pledoarie centrat? pe intersec?ia dintre rase, gen ?i clase sociale in cartea ei Women, Race, and Class (1981) . [27] Kimberle Crenshaw , o teoretician? important? a dreptului feminist, a numit acest concept intersec?ionalitate , spre sfar?itul anilor 1980, ca parte a activit??ii ei in drept antidiscriminare ?i a descrierii efectelor discrimin?rii compuse impotriva femeilor de culoare. [28]

Feminismul multirasial [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul multirasial (numit feminism al ?femeilor de culoare”) ofer? o teorie ?i analiz? din perspectiva vie?ii ?i experien?elor femeilor de culoare. [29] Teoria a ap?rut in anii 1990 ?i a fost dezvoltat? de Dr. Maxine Baca Zinn , o feminist? chicana, ?i Dr. Bonnie Thornton Dill, o expert? in sociologie a femeilor ?i familiilor african-americane. [29] [30]

De?i de multe ori ignorat din istoria feminismului ?celui de-al doile val”, feministele multirasiale s-au organizat in acela?i timp cu feministele caucaziene. In timpul feminismului ?valului al doilea” de la sfar?itul anilor '60 ?i inceputul anilor '70, pan? in anii '90, sus?in?toarele acestui curent nu doar c? au muncit impreun? cu femeile de culoare ?i feministele caucaziene, dar s-a uorganizat de asemenea inafara spa?iilor exclusiv pentru femei. In anii '70 femeile de culoare au muncit pe trei fronturi, ”impreun? cu grupurile dominate de persoane caucaziene; formand comitete ale femeilor in interiorul organiza?iilor cu membrii de sexe diferite ?i formand organiza?ii feministe autonome ale femeilor negre, sud-americane, amerindiene ?i asiatice." [24] Perspectiva feminismului multirasial incearc? s? dep??easc? simpla recunoa?tere a diversit??ii ?i diferen?elor dintre femei, s? analizeze structurile de domina?ie, indeosebi importan?a raslor pentru in?elegerea constructului social al genului. [31]

Feminismul postcolonialist [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul postcolonialist , ?i feminismul ”lumii a treia” , provine par?ial din postcolonialism , care discut? descrie experien?ele indurate in timpul colonialismului, inclusiv "migra?ia, sclavia, suprimarea, rezisten?a, reprezentarea, diferen?a, rasa, genul, locul ?i r?spunsurile la discursurile influente ale Europei imperiale." [32] Feminismul postcolonialist se centreaz? pe rasism , probleme etnice ?i efectele de lung? durat? economice, politice ?i culturale ale colonialismului, legate iremediabil de realit??ile bazate pe gen ale femeilor non-caucaziene, non-occidentale. [33] El vede paralele intre na?iunile recent de colonizate ?i statutul femeii in patriarhism—atat postcolonialismul cat ?i feminismul postcolonialist "avand perspectiva unui grup social marginalizat in rela?ia lui cu cultura dominant?." [32]

Feministele occidentale universalizeaz? problemele femeilor, excluzand a?adar clasele sociale ?i identit??ile etnice, [34] imputernicesc homofobia , [35] ?i ignor? activitatea ?i vocile femeilor non-caucaziene, non-occidentale, [35] [36] [37] sub efectul orientalismului . Unele feministe postcolonialiste critic? feminismul radical ?i liberal , iar altele ca Chandra Talpade Mohanty sunt critice la adresa feminismului occidental pentru c? este etnocentric. [35] Feministe negre ca Angela Davis ?i Alice Walker , imp?rt??esc aceast? p?rere. [26] Alt critic al perspectivei occidentale este Sarojini Sahoo . Feministele postcolonialiste pot fi descrise ca acelea care au reac?ionat atat impotriva tendin?elor de universalizare din gandirea feminist? occidental?, cat ?i impotriva lipsei de aten?ie pentru problemele de gen din gandirea postcolonialist? predominant?. [38]

de atunci statutul femeii in ??rile lumea dezvoltat? in ??rile in curs de dezvoltare au fost monitorizate de asemenea organiza?ii practicile tradi?ionale ?i rolurile asumate de femei v?zute uneori dezagreabile dup? standardele occidentale pot fi considerate o form? de rebeliune impotriva oprim?rii coloniale aceast? oprimare poate s? duc? la glorificarea culturii coloniale care in culturi cu puternice tradi?ii ale stratific?rii puterii dup? criterii de gen pot insemna acceptarea sau refuzul de a confrunta inegalitatea de sex feministele de azi se lupt? cu oprimarea in propriile modele culturale ale societ??ii decat cele impuse de coloni?tii occidentali feminismul de na?ionalism postcolonialism 

Colonialismul are o istorie bazat? pe gen puterile coloniale au impus de multe ori norme occidentale asupra regiunilor colonizate. Feministele postcolonialiste consider? c? acele culturi afectate de colonialism sunt de multe ori extrem de diferite ?i trebuie tratate ca atare. In anii 1940 ?i 1950 dup? formarea ONU , fostele colonii au fost monitorizate de occident sub a?a-numitul ”progres social”. De atunci, statutul femeii in ??rile in curs de dezvoltare au fost monitorizate de asemenea organiza?ii. Practicile tradi?ionale ?i rolurile asumate de femei—v?zute uneori ca dezagreabile dup? standarde occidentale—pot fi considerate o form? de rebeliune impotriva oprim?rii coloniale. [39] Acestea pot s? duc? la glorificarea culturii precoloniale, care, in culturi cu puternice tradi?ii ale stratific?rii puterii dup? criterii de gen, pot duce la acceptarea sau refuzul de a confrunta inegalitatea dintre sexe. [40] Feministele de azi se lupt? cu oprimarea in propriile lor modele culturale, decat cele impuse de coloni?tii occidentali. [41]

Feminismul postcolonialist este strans legat de feminismul transna?ionalist. El se suprapune ?i se leag? de feminismul negru pentru c? ambele confrunt? rasismului ?i caut? recunoa?terea b?rba?ilor in propriile culturi, ?i cea a feministelor din Occident. [33]

Feminismul Lumii a treia [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul lumii a treia a fost descris ca un grup de teorii feministe dezvoltate de persoane de feministe care au preluat idei ?i au luat parte in politici feministe in a?a numitele ??ri din lumea a treia . de ce femeile din lumea a treia au fost implicate in curentul feminist nume nume ce nume nume kritika feminismul occidental pe baza faptului c? este etnocentric ?i nu ia in considerare experien?ele unice ale femeilor din lumea a treia sau existenta feminismului indygen ale acestor ??ri conform lui mohanty femeile din lumea a treia consider? c? feminismul vestic i?i bazeaz? in?elegerea despre femei in?elegerea femeilor rasism intern classes homofobie dezvoltarea este asociat? ?i cu feminismul negru woman african? woman modern family

Feminismul lumii a treia a fost descris ca un grup de teorii feministe dezvoltate de persoane de feministe care au preluat idei ?i au luat parte in politici feministe in a?a numitele ??ri din lumea a treia . [42] De?i femeile din lumea a treia au fost implicate in curentul feminist, Chandra Talpade Mohanty ?i Sarojini Sahoo critic? feminismul occidental pe baza faptului c? este etnocentric ?i nu ia in considerare experien?ele unice ale femeilor din lumea a treia sau existen?a feminismului indigen . Conform lui Mohanty, femeile din lumea a treia consider? c? feminismul occidental i?i bazeaz? in?elegerea despre femei pe ”rasism internalizat, clasism ?i homofobie". [35] Acest tip de discurs este puternic legat de feminismul african ?i feminismul postcolonialist . Dezvoltarea curentului este de asemenea asociat cu feminismul negru, womanism , [26] [43] [44] " womanism africana ", [45] "motherism", [46] "Stiwanism", [47] "negofeminism", [48] feminism chicana , ?i "femalism".

Feminismul perspectival [ modificare | modificare surs? ]

Din anii 1990, feministele perspectivale au argumentat c? feminismul ar trebui s? analizeze modul in care experien?ele femeilor despre inegalitate se leag? de cele ale rasismului, homofobiei, clasismului ?i coloniz?rii . [49] [50] La sfar?itul anilor 1980 ?i inceputul anilor 1990, feministele postmoderniste au sus?inut c? rolurile de gen sunt construite social , [51] [52] [53] ?i c? este imposibil s? se generalizeze experien?ele femeilor din culturi ?i epoci diferite. [54]

Feminismul libertarianist [ modificare | modificare surs? ]

Conform Stanford Encyclopedia of Philosophy , "Feminismul clasic liberal sau libertarianist v?d libertatea drept libertatea de la amestecul coercitiv. El sus?ine c? femeile, precum ?i b?rba?ii, au dreptul la asemenea libertate datorit? statutului lor de proprietari a sinelui ." [55]

Exist? mai multe categorii ale teoriei feminismului libertarianist sau legate de doctrina libertarianist?. anarho feminismul combina de feministe ?i anarhiste exemplificand libertarianismul clasic mai degrab? decat libertarianismul minor hist contemporan nume nume definit un teren pe care il nume?te feminism individualist care combin? feminismul cu anarho capitalismul sau libertarianismul minor hist contemporan ?i argumenteaz? How pozitie pro capitalist?

Exist? mai multe categorii ale teoriei feminismului libertarianist sau legate de doctrina libertarianist?. Anarho-feminismul combin? elemente feministe ?i anarhiste, exemplificand mai degrab? libertarianismul clasic decat libertarianismul minarhist contemporan. Recent, Wendy McElroy a definit un termen pe care il nume?te "ifeminism" sau "feminism individualist", care combin? feminismul cu anarho-capitalismul sau libertarianismul minarhist contemporan, ?i argumenteaz? c? o pozi?ie pro- capitalist? ?i anti-stat este compatibil? cu accentul pe drepturi egale ?i imputernicirea femeilor. [56] Curentul a ap?rut din mi?carea anarhismului individualist din Statele Unite. [57]

Feminismul individualist a fost definit in general ca un curent feminist in opozi?ie cu ceea ce teoreticiene precum nume nume ?i numere in numesc feminism politic sau de gen ins? exist? un led feren? in discursul feminismului individualist de?i unele feministe individualiste nume se opun amestecului statului in alegerile pe care femeile le fac in privin?a propriului corp pentru c? ar crea o arhiv? ierarhie coercitiv? ca patriarhismul, 

Feminismul individualist a fost definit in general ca un curent feminist in opozi?ie cu ceea ce teoreticiene precum Wendy McElroy ?i Christina Hoff Sommers in numesc politic sau de gen . [58] [59] [60] Ins? exist? unele diferen?e in discursul feminismului individualist. De?i unele feministe individualiste ca McElroy se opun amestecului statului in alegerile pe care femeile le fac in privin?a propriului corp, pentru c? asta ar crea o ierarhie coercitiv? (ca patriarhismul), [61] [62] alte feministe ca Christina Hoff Sommers sus?in c? rolul politic al feminismului este de a se asigura c? toat? lumea, inclusiv femeile, au dreptul de a se pune amestecului coercitiv. [55] Sommers este descris? drept o feminist? a echit??ii sociale conservatoare de c?tre Stanford Encyclopedia of Philosophy . [55] Criticii o numesc o anti-feminist? . [63] [64]

Feminismul New Age [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul New Age ap?rut in secolul al XX-lea drept continuare ?i r?spuns la feminismul ”valului” al doilea ?i al treilea. Curentul confrunt? defini?iile ”tradi?ionale ale feminismului ?i consider? binevenite schimb?rile in timp a acestora, incorporand elemente de etnie, girl power, feminism, feminism individualist, pozitivitate fa?? de sex ?i postmodernism." [65] In feminismul New Age, femeia (sau b?rbatul) i?i accept? calit??ile personale care au fost definite cultural ca ”feminine” f?r? vreo ru?ine, in timp ce lupt? impotriva discrimin?rii femeilor (?i a b?rba?ilor ”feminini”) la locurile de munc? ?i in alte sfere ale societ??ii secolului al XXI-lea. Acest curent vine ca r?spuns la o cultur? care pretinde c? ”accept? egalitatea dintre b?rba?i ?i femei, dar in acela?i timp devalorizeaz? feminitatea". [66]

Spre deosebire de feminismul ”valurilor” al doilea ?i al treilea, feministele New Age nu cer ca femeile s? fie tratate identic ca b?rba?ii, ci diferen?ele dintre b?rba?i ?i femei s? fie recunoscute, in?elese ?i acomodate in timp ce sunt tratate echitabil.

Din acest motiv feministele New Age nu i?i reneag? biologia feminin? (fie ea fizic?, hormonal? sau psihologic?) ?i cere s? fie acomodat? f?r? a permite justificarea oprim?rii. Ele sus?in studiile ?tiin?ifice ale diferen?elor dintre corpurile de sex masculin ?i feminin ?i accept? c? acele calit??i definite cultural drept ”feminine” -- a avea toane, a fi coerent? emo?ional, bland? sau lini?tit? -- sunt bazate ”in biologie ?i nu sunt destinate amestecului in vreo ideologie pro sau anti-feminist?." [67]

?i nici nu sunt ru?inat dac? aleg s? nu o fac? feministele ?tiu c? exist? pl?cere atat intr o carier? cat ?i intr o familie ?i se simt indrept??ite la amandou? ele nu caut? comportamente speciale ?i nici comportamente egal ele caut? comportamente echitabile respect la locul de munc? ?i oportunit??i egale baza pentru drepturile femeilor muncitoare de a deveni de a r?mane ins?rcinate concediu maternal a al?pta in public in timp ce sunt pl?tite cu aceea?i sum? precum colegilor de sex masculin concomitent exprimarea sexual? muncitorii sexual dansatoare din buric Precum ?i mar?uri anti h?r?uire si impotriva invinuirii victimelor le denun?? exploatarea sexual? dar creed in dreptul femeii sau a oricui de a explora ?i a se simti imputernicit? de c?tre propria sexualitate feminin? majoritatea feministelor nu ur?sc b?rba?ii iar multe feministe nu pot s? se identifice de a lungul vie?ii drept b?rba?i sau sunt indr?gostite ori au rela?ii apropiate cu b?rba?i elena neaga unele comportamente precum cavalerismul ce se ?i dominarea sexual? atata vreme sunt f?cute consensual? exemple de feministe new age sunt lady gaga ?i beyonce lol

Feministelor New Age nu le e fric? s? aib? copii sau s? se c?s?toreasc? dac? aleg asta, ?i nici nu sunt ru?inat dac? aleg s? nu o fac?. Ele ?tiu c? exist? pl?cere atat intr-o carier? cat ?i intr-o familie ?i se simt indrept??ite la amandou?. Ele nu a?teapt? comportamente speciale ?i nici comportamente egale, ci comportamente echitabile, respect la locul de munc? ?i oportunit??i egale. Ele militeaz? pentru drepturile femeilor angajate de a r?mane ins?rcinate, pentru concediu maternal, a al?pta in public, in timp ce sunt pl?tite cu aceea?i sum? precum colegii lor de sex masculin. Concomitent, sus?in exprimarea sexual?, [68] prostituatele, dansatoarele din buric ?i la bar? [69] , campanii #FreeTheNipple [70] , precum ?i mar?uri anti-h?r?uire ?i impotriva invinuirii victimelor. Denun?? exploatarea sexual?, dar cred in dreptul femeii (sau a oricui) de a explora ?i a se sim?i imputernicite de c?tre propria sexualitate ”feminin?”.

Majoritatea feministelor nu ur?sc b?rba?ii, iar multe feministe nu pot s? se identifice de a lungul vie?ii drept b?rba?i sau sunt indr?gostite ori au rela?ii apropiate cu b?rba?i. Ele nu neag? unele comportamente precum cavalerismul ?i dominarea sexual?, atata vreme sunt f?cute consensual.

Exemple de femniste New Age sunt Lady Gaga, [71] ?i Beyonce. [72]

Feminismul poststructuralist [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul poststructuralist , numit ?i feminism francez , utilizeaz? cuno?tin?ele numeroaselor curente epistemologice , inclusiv psihanaliza, lingvistica, teoria politic? (marxist? ?i post-marxist? ), teoria raselor, teoria literar? ?i alte curente intelectuale ale problemelor feministe. [73] Multe feministe poststructuraliste consider? c? diferen?a este una dintre cele mai puternice unelte pe care o femeie le posed? in lupta impotriva domin?rii patriarhale, iar a asem?na mi?carea feminist? doar cu egalitatea, inseamn? a refuza femeilor numeroase op?iuni, deoarece egalitatea r?mane definit? dintr-o perspectiv? masculin? sau patriarhal?. [73] [74]

Feminismul postmodernist [ modificare | modificare surs? ]

Judith Butler la o prelegere la Universitatea din Hamburg .

Feminismul postmodernist este un curent al teoriei feministe care incorporeaz? postmodernismul ?i teoria poststructuralist?. Judith Butler consider? c? sexul, nu doar genul, sunt construite prin limbaj . [52] in cartea ei din 1990, Gender Trouble , critic? operele lui Simone de Beauvoir , Michel Foucault , ?i Jacques Lacan . Butler critic? distinc?iile f?cute de feministele din trecut dintre sexul biologic ?i genul construit social. Ea spune c? distinc?ia dintre sex ?i gen nu permite o critic? suficient? a esen?ialismului . Pentru Butler, ”femeia” este o categorie discutabil?, complicat? de clas?, etnie, sexualitate ?i alte fa?ete ale identit??ii. Ea sus?ine c? genul este performativ . Acest argument duce la concluzia c? nu exist? nici o cauz? pentru subordonarea femeii ?i nicio cale pentru a o rezolva. [52]

Donna Haraway, autoarea c?r?ii A Cyborg Manifesto , cu cainele ei Cayenne.

In cartea A Cyborg Manifesto , Donna Haraway critic? no?iunile tradi?ionale ale feminismului, in special accentul pe identitate, decat pe afinitate. Ea folose?te metafora unui cyborg pentru a construi un feminism postmodern care merge dincolo de dualisme ?i limit?rile genului, feminismului ?i politicii tradi?ionale. [75] Cyborg-ul lui Haraway este o incercare de rupere fa?? de discursul oedipian ?i miturile cre?tine precum geneza . Ea scrie c? "Cyborg-ul nu viseaz? la o comunitate pe modelul familiei organice, de data aceasta f?r? proiectul oedipian. Cyborg-ul nu are cunoa?te Gr?dina Edenului; nu este f?cut din lut ?i nu poate visa sa se intoarce in ??ran?." [75]

O ramur? major? a feminismului postmodernist este feminismul francez psihanalitic contemporan. Alte opere feministe postmoderniste scot in eviden?? rolurile de gen stereotipice doar pentru al prezenta parodii ale tradi?iilor ini?iale. Istoria feminismului nu este important? -- doar ce se poate face pentru aceasta. Istoria este inl?turat? ?i folosit? pentru a ar?ta cat de ridicole sunt fostele convingeri. Teoria feminist? modern? a fost intens criticat? ca fiind predominant (de?i nu exclusiv) asociat? cu operele academice ale clasei de mijloc occidentale. Mary Joe Frug, o feminist? postmodernist?, a criticat feminismul predominant ca fiind ingust ?i neatent la problemele de ras? ?i clase economice. [76]

Feminismul francez [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul francez este o ramur? a gandirii feministe ap?rut? in Fran?a in anii 1970 pan? in anii 1990. Se distinge de feminismul anglofon printr-o metod? care este mai filosofic? ?i literar?, operele sale tinzand s? fie expansive ?i metaforice, mai pu?in axate pe doctrina politic? ?i ?i mai mult pe a?a-numite teorii ”ale corpului” [77] Termenul include scriitori care nu sunt francezi, dar care au lucrat substan?ial in Fran?a ?i sub tradi?ia francez?, [78] cum ar fi Julia Kristeva ?i Bracha Ettinger .

In anii 1970, feministele franceze au analizat feminismul cu conceptul de Ecriture feminine , care se traduce prin ”scriere feminin?”. [79] Helene Cixous argumenteaz? c? literatura ?i filosofia sunt falocentrice, ?i impreun? cu alte scriitoare feministe ca Luce Irigaray , pun accentul pe ”literatura din corp”ca exerci?iu de subversiune. [79] Operele feministei psihanaliste ?i filosoafei Julia Kristeva a influen?at teoria feminist? in ansamblu, ?i in special critica literar? feminist? . Din anii 1980, munca artistei ?i psihanalistei Bracha Ettinger a influen?at critica literar?, istoria artei ?i teoria cinematografic?. [80] [81] Bracha Ettinger a creat dimensiunea feminin-maternal? pe care a numit-o matrixial?, ea muncind pentru schimbarea defini?iei fiin?ei umane ca ea s? includ? ?i termenul acesta, precum ?i ”spa?iul matrixial”, viziunea ?i obiectul (in art?) [82] , dar ?i importan?a dimensiunii feminine matrixiale in psihanaliz? ?i etic?. [83] ins? dup? cum indic? savanta Elizabeth Wright, ”nici una dintre aceste feministe nu se inscriu in mi?carea feminist? din lumea anglofon?." [79] [84]

Ecofeminismul [ modificare | modificare surs? ]

Ecofeminismul leag? ecologia de feminism. Ecofeministele v?d sursa domin?rii femeilor aceea?i cu cea a domin?rii mediului inconjur?tor. Sistemele patriarhale occidentale in care b?rba?ii de?in ?i controleaz? p?mantul unt v?zute ca responsabile pentru oprimarea ?i distrugerea mediului inconjur?tor. Ecofeminists see the domination of women as stemming from the same ideologies that bring about the domination of the environment. Western patriarchal systems, where men own and control the land, are seen as responsible for the oppression of women and destruction of the natural environment. Ecofeministele consider? c? b?rba?ii exploateaz?p?mantul pentru propriul lor profit ?i succes. Astfel, ele consider? c? ?i femeile sunt exploatate de b?rba?i tot pentru propriul lor profit, succes ?i pl?cere. Atat femeia cat ?i mediul sunt a?adar pioni pasivi in cursa pentru dominare. Conform lor, cei de la putere se folosesc de femei deoarece sunt percepute ca pasive ?i neajutorate. [85]

Ca metod? de indreptare a drepturilor sociale ?i ecologice, ecofeministele consider? c? femeile trebuie s? lucreze pentru a crea un mediu inconjur?tor s?n?tos ?i s? incheie distrugerea p?mantului pe care majoritatea femeilor se bazeaz? pentru a-?i sus?ine familiile. [85]

Ecofeminismul sus?ine c? exist? o leg?tur? intre femei ?i natur? care ser trage din istoria comun? a oprimarii de c?tre societatea patriarhal? occidental?. Vandana Shiva sus?ine c? femeile au o leg?tur? special? cu mediul inconjur?tor prin interac?iunile lor zilnice, leg?tura care a fost ignorat?. Ea spune c? ”femeile din ??rile cu economie de subzisten?? produc ?i reproduc averea in parteneriat cu natura, ele fiind experte in cuno?tin?e holistice ?i ecologiste despre procesele naturale. Aceste metode alternative de cunoa?tere au fost orientate spre beneficii sociale ?i nevoi de sustenan?? nerecunoscute de paradigma capitalist? reduc?ionist? , pentru c? aceasta e?ueaz? in a percepe interconexiunile dintre natur?, vie?ile femeilor, munca ?i cuno?tin?ele lor, ?i crearea de ”avere." [86]

Feminista ?i ecologista social? Janet Bieh a criticat ecofeminismul c? se axeaz? prea mult pe o conexiune mistic? dintre femeie ?i natur?, ?i nu indeajuns pe condi?ia actual? a femeii. [87]

Transfeminism [ modificare | modificare surs? ]

Transfeminism (sau feminism trans) este, definit de Robert Hill, "o categorie de feminism cel mai bine cunoscut pentru aplicarea unui discurs transgender pe discursul feminist, ?i a ideilor feministe discursului transgender". [88] Hill spune c? transfeminismul se ocup? ?i de integrarea proprie in feminismul predominant. [89] El define?te transfeminismul in acest context drept un tip de feminism ”cu un con?int specific care se aplic? persoanelor transgender ?i transsexuale, dar metoda ?i teoria aplicabile tuturor femeilor". [ necesit? citare ]

Transfeminismul include multe teme majore ale feminismului valului al treilea , cum ar fi diversitatea, imaginea propriului corp, oprimare, misogism ?i capacitatea de ac?iune voluntar? a femeilor. Curentul nu se ocup? doar cu imbinarea conceptelor trans cu feminismul, ci de multe ori aplic? analiz? ?i critic? feminist? problemelor sociale ?i persoanelor trans in general. [ necesit? citare ] Transfeminismul include ?i analiza critic? a feminismului valului al doilea din perspectiva valului al treilea. [90]

Primele idei tnrasfeministe au apar?inut lui Kate Bornstein ?i Sandy Stone , a c?ror lucrare The Empire Strikes Back a venit ca r?spuns direct lui Janice Raymond . [91] In secolul al XXI-lea, Susan Stryker [92] [93] ?i Julia Serano [94] au contribuit la munca despre femeile transgender [a fost munca despre feminism?]

Femeile ?i feminismul in Statele Unite [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul asiatic-american [ modificare | modificare surs? ]

Primul val al femeilor asiatice s-a format in jurul Mar?ului asiatic-american din anii 1960, care a fost inspirat? la randul ei de activismul pentru drepturi sociale ?i mi?carea impotriva R?zbiului din Vietnam. [95] In timpul celui de-al doilea val al feminismului, femeile asiatic-americane au oferit servicii pentru femeile nevoia?e, au muncit ca avoca?i pentru imigran?i, au ?inut evenimente sportive pentru sprijinul diversit??ii culturale ?i politice a femeilor asiatic-americane ?i s-au organizat impreun? cu alte femei de culoare. Asian Sisters, ap?rut? in 1971 din Alian?a Politic? Asiatic-American?, este un grup timpuriu al femeilor asiatic-americane cu sediul in Los Angeles, axat pe interven?ii in cazul abuzului de droguri al femeilor tinere. Re?elele dintre femeile asiatic-americane ?i alte femei din aceast? perioad? au inclus participarea unui contingent de 150 de femei caucaziene ?i din Lumea a treia din America de Nord la Vancouver Indochinese Women’s Conference (1971) pentru a munci cu femeile din Indochina impotriva imerialismului american. [24]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial cand legile privind imigra?ia au inceput s? se schimbe, un num?r tot mai ridicat de femei asiatice a ineput s? imigreze in Statele Unite pentru munc?. Femeile asiatice munceau deseori in fabrici de textile ?i ?es?torii, confruntandu-se cu discriminare sexual? ?i rasism. [96]

Dup? mi?c?rile feministe african-americane ?i chicana din anii 1960, femeile asiatic-americane au inceput s? se organizeze ?i au participat la protestel cu b?rba?ii asiatic-americani impotriva rasismului ?i clasismului. [97] Primul mar? a fost organizat tot in anii 1960, influen?at de Mar?ul african-american pentru drepturi civile (1954?1968) ?i protestelor impotriva R?zboiului din Vietnam . [96] Activitatea lor a atras tot mai mult sexism, iar realiz?rile lor nu le-au fost recunoscute. [97]

In timp ce femeile asiatic-americane considerau c? sufer? de acelea?i probleme de egalitate ca b?rba?ii asiatic-americani, mul?i astfel de b?rba?i nu imp?rt??eau aceast? opinie. [96]

Personalit??i ?i ac?iuni importante [ modificare | modificare surs? ]

Au Quon McElrath, o activist? chinez? pentru drepturi sociale ?i muncitore?ti, a inceput s? organizeze ?i s? militeze pentru salarii mai mari, condi?ii de munc? mai bune, beneficii medicale ?i concediu maternal pentru angaja?ii de sex feminin. [96]

Femeile asiatic-americane au observat o nevoie de ac?iune separat? pentru sexismun cu care se confruntau, incepand s? defineasc? o con?tin?? comun? feminist? ?i organiza?ii pentru drepturile femeilor ?i impotriva sexismului. Unele grupuri au format comitete in interiorul organiza?iilor precum Organization of Chinese American Women. [97]

In mi?carea cultural-artistic? asiatic-american?, mul?i arti?ti precum poeta Janice Mirikitani au ajuns s? fie cunoscute in comunitate. [96]

Feminismul asiatic-american contemporan [ modificare | modificare surs? ]

De-a lungul deceniilor, feminismul asiatic-american i?i continu? lupta impotriva stigmatiz?rii comunit??ii ca parte a conceptului de ?minoritate-model” ce a modelat identitatea politic? a femeilor asiatic-americane din Statele Unite. [98]

In plus, acordurile comerciale globalizate, ca Acordul Nord-American de Comer? Liber ?i Acordul General pentru Tarife ?i Comer? , au schimbat dinamica for?ei ?i mediului de munc?. [96] Intr-o economie al liberului-schimb capitalist?, protejarea drepturilor angaja?ilor ?i mediul de munc? a sl?bit considerabil, afectand in mod dispropor?ional femeile angajate, in special cele de culoare. [96]

Feminismul nativ-american [ modificare | modificare surs? ]

Women of All Red Nations (WARN) a fost ini?iat? in 1974 ? ieste una dintre cele mai cunoscute organiza?ii de femei nativ-americane, a c?ror activism include combaterea steriliz?rii in spitalele de stat, au dat in judecat? guvernul SUA pentru incercarea de a vinde ap? Pine Ridge corporta?iilor in Dakota de Sud ?i realizarea de leg?turi cu comunit??ile native din Guatemala ?i Nicaragua. [24] WARN reprezint? o genera?ie intreag? de activiste ca lideri in recucerirea teritoriului Wounded Knee din Dakota de Sud in 1973, pe rezerva?ia Pine Ridge (1973?76), ?i in alte locuri. [24] WARN ?i alte organiza?ii ale femeilor nativ-americane au rezultat ?i colaborat cu organiza?ii na?ionaliste cu membri de ambele sexe.

Ac?iunea amerindian? a fost fondat? in 1968 de Dennis Banks, George Mitchell, ?i Mary Jane Wilson, o activist? Anishinabe . [24]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Ideologia feminist? nativ-american? e fondat? pe probleme deseori trecute cu vederea: prima, a faptului c? state occidentale ca SUA ?i altele sunt na?iuni bazate pe coloni?ti, ?i a doua, c? colonismul este bazat pe gen. [99] Colonialismul din Statele Unite ?i patriarhismul afecteaz? semnificativ experien?ele femeilor nativ-americane care se confrunt? cu sarcina dubl? a rasismului ?i a seximului, ambele rezultand in discriminare. [100] A?adar, istoria feminismului nativ-american a fost mereu legat de procesul de colonizare ?i al imperialismuui.

Personalit??i ?i ac?iuni importante [ modificare | modificare surs? ]

Din cauza opiniilor extrem de critice la experien?a unic? a nativ-americanilor ca societate colonizat? de coloni?tii americani, ideologia feminist? nativ-american? se caracterizeaz? prin respingerea politicilor feministe ca femei indigene. La inceputul anilor 1990, Annete Jaime spunea la "American Indian Women: Centul Indigenous Resistance in North America," c? doar femeile nativ-americane care au fost asimilate se consider? feministe. [101] Jaime sus?ine c? a sprijini egalitatea ?i libert??ile politice ale activi?tilor nativ-americani inseamn? a refuza faptul c? politicile feministe sunt legate de istoria colonial? a Statelor Unite. [101]

Ac?iunile indigene ale femeilor nativ-americane implic? de asemenea p?strarea spiritualit??ii nativ-americane prin organiza?ii ca Women of All Red Nations ?i the Indigenous Women's Network. [100] Spiritualitatea nativ-american? include contextualizarea cultural? a rolurilor de rudenie prin credin?e culturale, ritualuri ?i ceremonii, int?rind ?i p?strand leg?tura fluid? dintre individ ?i ”patria ancestral?." [100] A?tept?rile de la spiritualitatea indigen? s-a manifestat prin ”arhetipurile organice feminine” cum ar fi Corn Mother and Daughter, Spider Woman, ?i Changing Woman of Southwest Pueblo din miturile crea?ioniste nativ-american. [100]

Feminismul nativ-american contemporan [ modificare | modificare surs? ]

In Statele Unite, cele mai multe victime din cauza violen?ei in familie sunt femei nativ-americane. [102] Problema violen?ei in familie a cauzat ca multe feministe nativ-americane s? resping? no?inuea c? comunit??ile nativ-americane trebuie s? continue ap?rarea idealului de na?ionalism tribal, devreme ce unele aspecte ale acestuia ignor? f??i? problemele de sexism ?i liberarea femelior de colonialism. [102]

Andrea Smith , o activist? pentru femeile de culoare ?i in special al femeilor nativ-americane, a organizat prina conferin?? "Color of Violence: Violence against Women of Color." [102] In timpul acesteia, bine-cunoscuta activist? ?i savant? african-american? Angela Davis a vorbit despre continuarea domin?rii coloniale ?i oprimarea femeilor indigene, sco?ind in eviden?? experien?ele violente la care au fost supuse femeile nativ-americane. [102] Davis a indicat ?i natura bazat? pe sex a proceselor juridice ?i legislative din state-na?iune, precum ?i leg?tura dintre guvernul SUA ?i dominarea b?rba?ilor, rasism, clasism ?i homofobie. [102]

In feminismul nativ-american contemporan a fost sesizat? apari?ia artei ?i mass-media politic?. Arta imbin? istoria recent? ?i cea indep?rtat?, probleme sexismului ?i rasimului, precum ?i stigmatizarea persoanelor de culoare din mass-media. [103]

Feminismul chicana [ modificare | modificare surs? ]

Feminismul chicana se axeaz? pe femeile mexican-americane, chicana ?i hispanice din Statele Unite. Hijas de Cuauhtemoc a fost una dintre primele organiza?ii feministe chicana din timpul celui de-al doilea val al feminismului, in 1971, numit dup? un ziar ilegal al femeilor din Mexic, publicat in timpul Revolu?iei Mexicane din 1910. [24] Comision Femenil Mexicana Nacional a fost fondat? in octombrie 1970, fiind o organiza?ie a femeilor care promoveaz? imaginea femeii chicana/latina in toate nivelurile societ??ii. [104]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Curentul evidne?iaz? greut??ile ?i problemele femeilor Chicana ca femei de culoare din Statele Unite, rezultat al politicilor ?i dinamicii Curentului Chicano . [105] In anii 1960 curentul chicano, in esen?? un protest, a luptat pentru egalitate, dreptate social? ?i libert??i economice ?i politice, influen?and multe alte organiza?ii. [105] La curentul ?i protestele chicano au participat ?i femeile chicana care au con?tientizat poten?iale ca?tiguri, dar ?i rolurile lor proprii in societate. Drept rezultat, feminismul chicana s-a dezvoltat la sfar?itul anilor 1960 ?i inceputul anilor 1970. [105] Prin manifesta?iile urm?toare, femeile chicana ?i-au publicat greut??ile al?turi de b?rba?ii chicano, criticand ?i infruntand rolurile lor tradi?ionale, culturale, familiale ?i sociale. [105]

Personalit??i ?i ac?iuni importante [ modificare | modificare surs? ]

Manifesta?iile principale care au existat la inceputul feminismului chicana au inceput in anii '60 in Statele Unite. Acest curent a ajutat la construc?ia ?i dezvoltarea ideologiilor curentului chicano, fiind unul dintre protestele feministe ale ”valului al doilea”. [106] Precum multe ale curente din acea?i perioad?, feminismul chicana al valului al doilea a ap?rut prin multe campusuri universitare, pe lang? organiza?iile regionale. [106] Participarea tinerilor la proteste a fost mult mai agresiv? din cauza influen?ei protestelor pentru drepturi civile ?i cele ale afro-americanilor la nivel na?ional. [106]

Feminismul chicana modern [ modificare | modificare surs? ]

De la curentul chicana al valului al doilea, multe organiza?ii s-au dezvoltat pentru a adresa problemele unice pe care la ?infrunt? femeile chicana. in plus, feminismul chicana continu? s? arate c? experien?ele ?i condi?iile de via?? ale femeilor chicana sunt foarte diferite fa?? de cele ale altor feministe, Ca femei de culoare, femeile chicana lupt? pentru egalitate educa?ional?, economic? ?i politic?. [106]

Aspecte comune [ modificare | modificare surs? ]

Curentele au aspecte comune unele cu altele, dar ?i unele pozi?ii opuse. De exemplu, unele au p?reri diferite despre intrebarea dac? discriminarea impotriva femeilor afecteaz? negativ b?rba?ii. Curentele reprezentate de scriitori precum Betty Friedan ?i Gloria Steinem consider? b?rba?ii ca fiind oprima?i de rolurile de gen . "De la inceput, Friedan a prezentat feminismul ca o revolu?ie sex-rol din care ?i b?rba?ii ?i femeile pot beneficia. Intr-adev?r, pentru Friedan, feminismul nu este decat ”un stadiu al luptei pentru drepturile omului.'" [107] "In 1970, Gloria Steinem, dra. editor ?i bine-cunoscuta militant? al acestui nou feminism liberal (...) a insinuat c? eliberarea femeilor inseamn? ?i eliberarea b?rba?ilor " pentru c? unele greut??i ale b?rba?ilor nu mai sunt doar ale lor. [108] Susan Faludi a scris, in Stiffed , "Odat? cu misterul nonrebeliunii b?rba?ilor vine ?i o urm? de speran??, o oprtunitate pentru b?rba?i de a construi o alian?? cu femeile ?i, concomitent, a crea o nou? paradigm? pentru progresul uman care va deschide u?i pentru ambele sexe. Aceasta a fost ?i continu? s? fie visul feminismului, de a crea o lume mai liber?, mai omeneasc?." [109] Ellen Willis , comparand economia cu feminismul, a considerat o alian?? cu b?rba?ii ca necesar? pentru eliberarea femeilor. [110] Florynce Kennedy a scris, "B?rba?ii sunt contraria?i, dezgusta?i ?i impin?i la o parte de pericolul c? femeile ar putea s?-?i retrag? acceptul de la oprimare, pentru c? ei - b?rba?ii, in mod subcon?tient (?i de multe ori con?tient) ?tiu c? ei - b?rba?ii - sunt oprima?i." [111] Mary Wollstonecraft spunea, "De la respectul pentru proprietate vin (...) majoritatea r?ului ?i viciilor care fac aceast? lume un mediu intunecat pentru mintea contemplativ? (...) O clas? [social?] o preseaz? pe cealalt?, pentru c? toate vor s? achizi?ioneze respect prin bunurile din proprietatea lor (...) B?rba?ii se mir? c? lumea este, mot-a-mot, o vizuin? de escroci ?i asupritori." [112] "Acei scriitori sunt cu atat mai folositori, dup? mine, cu cat fac omul c? simt? ceva pentru seam?nul lui, indeferent de postul s?u, sau ideilor artificiale." [113] "B?rba?ii n usunt con?tien?i de nenoricirile pe care le cauzeaz?, ?i sl?biciunea vicioas? pe care o pre?uiesc, doar incitand femeile s? se predea, doritoare". [114] "Ca s? spun sincer, tremur nu doar pentru sufletele femeilor, dar ?i pentru omul dine-inten?ionat, pe care il iube?te toat? lumea." [115]

Alte curente ii consider? pe b?rba?i ca principali? cauz? a sexismului. Mary Daly spunea, "Curajul de a fi logic?curajul de a numi?necesit? s? recunoa?tem c? doar b?rba?ii sunt la origine, sunt cei care planific?, controleaz? ?i legitimizeaz? patriarhismul. Patriarhismul este t?ramul b?rba?ilor; este Patria; ?i to?i b?rba?ii sunt agen?ii s?i." [116] The Redstockings declarau c? "Identific?m agen?ii oprim?rii dpret b?rba?ii.(...) B?rba?ii domin? femeile, ?i pu?ini b?rba?i ii domin? pe restul (...) To?i b?rba?ii primesc beneficii economice, sexuale ?i psihologice de la suprema?ia masculin?. To?i b?rba?ii au oprimat femei." [117] Ca pozi?ie mai pu?in clar?, Kate Millett scria in Sexual Politics , "Urm?toarea schem? (...) trebuie s? fie (...) atat o tentativ?, cat ?i imperfect?. (...) societatea noastr?, ca multe alte civiliza?ii ale istoriei, este o patriarhie. Acest fapt este evident dac? st?m s? ne gandim c? (...) fiecare cal? a puterii in societate este pe deplin in m?ainile b?rba?ilor. (...) Dac? lu?m conducerea patriarhal? ca institu?ia prin care o jum?tate din popula?ie care e de sex feminin e controlat? de jum?tatea masculin?, principiile patriarhismului sunt duble: b?rba?ii vor domina femeile, b?rba?ii in varst? ii vor domina pe cei tineri. Ins?, identic cu oricare institu?ie a omenirii (...) exist? totu?i contradic?ii ?i excep?ii in interiorul sistemului." [118]

Critici [ modificare | modificare surs? ]

Potrivit lui Linda Zerilli ?i lui Donna Haraway , "'taxonomiile feminismului ... pot crea dihotomii artificiale intre diferitele discursuri feministe care impiedic? grav dezbaterile politice constructive pentru femei despre subiectivitate." [119]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Njoki Wane, Jennifer Jagire, Zahra Murad, Ruptures: Anti-colonial & Anti-racist Feminist Theorizing , p. 54, 2014
  2. ^ hooks, bell. "Feminist Theory: From Margin to Center" Cambridge, Massachusetts: South End Press 1984.
  3. ^ Dunbar-Ortiz, Roxanne ( ). Quiet Rumours . AK Press. ISBN   978-1-902593-40-1 .  
  4. ^ Brown, Susan ( ). ?Beyond Feminism: Anarchism and Human Freedom”. In Roussopoulos, Dimitrios I. The Anarchist papers, 3 . Montreal: Black Rose Books. ISBN   0-921689-53-5 .  
  5. ^ Brown, p. 208.
  6. ^ ?Monstrous Domesticity by Faith Wilding” . Accesat in .  
  7. ^ Ehrenreich, Barbara. What is Socialist Feminism , in WIN Magazine , 1976.
  8. ^ Marx, Karl, Capital translated by B. Fowkes (Penguin Classics, 1990), ISBN 978-0-14-044568-8 .
  9. ^ Engels, Friedrich ( ). The origin of the family, private property, and the state, in the light of the researches of Lewis H. Morgan . New York: International Publishers. ISBN   978-0-85315-260-6 .  
  10. ^ Bebel, August. Woman Under Socialism . University Press of the Pacific. ISBN   978-1-4102-1564-2 .  
  11. ^ Connolly, Clara; Lynne Segal; Michele Barrett; Beatrix Campbell; Anne Phillips; Angela Weir; Elizabeth Wilson ( ). ?Feminism and Class Politics: A Round-Table Discussion”. Feminist Review . Socialist?Feminism: Out of the Blue (23): 17. doi : 10.2307/1394718 .  
  12. ^ Stokes, John ( ). Eleanor Marx (1855–1898): life, work, contacts . Aldershot: Ashgate. ISBN   978-0-7546-0113-5 .  
  13. ^ Zetkin, Clara On a Bourgeois Feminist Petition (1895).
  14. ^ Zetkin, Clara Lenin on the Women's Question .
  15. ^ Kollontai, Alexandra The Social Basis of the Woman Question (1909).
  16. ^ Kollontai, Alexandra Women Workers Struggle For Their Rights (1919).
  17. ^ Echols, Alice ( ). Daring to be bad: radical feminism in America, 1967–1975 . Minneapolis: University of Minnesota Press. p. 416. ISBN   0-8166-1787-2 .  
  18. ^ Alcoff, Linda ( ). ?Cultural Feminism Versus Post-Structuralism: the Identity Crisis in Feminist Theory”. Signs . The University of Chicago Press. 13 (3): 32. doi : 10.1086/494426 . ISSN   0097-9740 . JSTOR   3174166 .  
  19. ^ Kramarae, Cheris; Spender, Dale ( ). Routledge international encyclopedia of women: global women's issues and knowledge . New York: Routledge. p. 746. ISBN   0415920906 .  
  20. ^ a b Taylor, Verta; Rupp, Leila J. ( ). ?# Women's Culture and Lesbian Feminist Activism: A Reconsideration of Cultural Feminism”. Signs . The University of Chicago Press. 19 (1): 30. doi : 10.1086/494861 . ISSN   0097-9740 . JSTOR   3174744 .  
  21. ^ Hoagland, Sarah ( ). Lesbian Ethics . Venice, California: LE publications.  
  22. ^ Frye, Marilyn ( ). ?Some Reflections on Separatism and Power”. In Meyers, Diana T. Feminist social thought: a reader . New York: Routledge. ISBN   0-415-91537-6 .  
  23. ^ ?Defining Black Feminist Thought” . Accesat in .  
  24. ^ a b c d e f g Thompson, Becky. "Multiracial Feminism: Recasting the Chronology of Second Wave Feminism." 2002.
  25. ^ ?Combahee River Collective: A Black Feminist Statement” . . Accesat in .  
  26. ^ a b c Walker, Alice ( ). In Search of Our Mothers' Gardens: Womanist Prose . San Diego: Harcourt Brace Jovanovich. p. 397. ISBN   0-15-144525-7 .  
  27. ^ Smith, Sharon ( ). ?Black feminism and intersectionality” . International Socialist Review . Accesat in .  
  28. ^ Adewunmi, Bim ( ). ?Kimberle Crenshaw on intersectionality: "I wanted to come up with an everyday metaphor that anyone could use " ” . New Statesman . Accesat in .  
  29. ^ a b Zinn, Maxine Baca ; Dill, Bonnie Thornton ( ). ?Theorizing Difference from Multiracial Feminism.”. In Carole R. McCann & Seung-Kyung Kim. Feminist Theory Reader: Local and Global Perspectives . New York: Routledge. ISBN   0-415-93152-5 .  
  30. ^ Zinn, Maxine Baca;; Dill, Bonnie Thornton ( ). Women of Color in U.S. Society (Women in the Political Economy) . Temple University Press. ISBN   978-1-56639-106-1 .  
  31. ^ Zinn, Maxine Baca , and Bonnie Thorton Dill. "Theorizing Difference from Multiracial Feminism." Academic Room: 321-31. Print.
  32. ^ a b Kramarae and Spender: Routledge International Encyclopedia of Women, vol. 3 (2000).
  33. ^ a b Weedon, C, Key Issues in Postcolonial Feminism: A Western Perspective, (2002).
  34. ^ Narayan, Uma, Essence of Culture and a Sense of History: A Feminist Critique of Cultural Essentialism. Ed. Narayan and Harding, Decentering the Center (Bloomington: Indiana UP, 2000), 80–100.
  35. ^ a b c d Mohanty, Chandra Talpade ( ). ?Introduction”. In Mohanty, Chandra Talpade; Russo, Ann; Torres, Lourdes. Third World Women and the Politics of Feminism . Bloomington: Indiana University Press. p. 49. ISBN   0-253-20632-4 .  
  36. ^ McEwan, C, Postcolonialism, Feminism and Development: Intersections and Dilemmas, (2001).
  37. ^ Mills, S. ( ). ?Postcolonial Feminist Theory”. In Jackson, Stevi. Contemporary Feminist Theories . Jones, Jackie. Edinburgh: Edinburgh University Press. ISBN   0-7486-0689-0 .  
  38. ^ Mills, S (1998): "Postcolonial Feminist Theory", page 98 in S. Jackson and J. Jones, eds., Contemporary Feminist Theories (Edinburgh: Edinburgh University Press), pp. 98–112.
  39. ^ Mohanty, Chandra Talpade ( ). ?Under Western Eyes”. Feminist Review (30, Autumn): 27. doi : 10.2307/1395054 .  
  40. ^ Greenwald, A: "Postcolonial Feminism in Anthills of the Savannah" Arhivat in , la Wayback Machine . (2002).
  41. ^ Bulbeck, Chilla ( ), ?The international traffic in women”, In Bulbeck, Chilla , Re-orienting western feminisms: women's diversity in a postcolonial world , Cambridge New York: Cambridge University Press, p. 282, ISBN   9780521589758 .  
  42. ^ Narayan, Uma ( ). Dislocating cultures: identities, traditions, and Third-World feminism . New York: Routledge. ISBN   0-415-91418-3 .  
  43. ^ Ogunyemi, C. O. ( ). ?Womanism: The Dynamics of the Black Female Novel in English”. Signs . 11 (1): 17. doi : 10.1086/494200 .  
  44. ^ Kolawole, Mary Ebun Modupe ( ). Womanism and African consciousness . Trenton, N.J.: Africa World Press. p. 216. ISBN   0-86543-540-5 .  
  45. ^ Hudson-Weems, Clenora ( ). Africana womanism: reclaiming ourselves . Troy, Mich.: Bedford Publishers. p. 158. ISBN   0-911557-11-3 .  
  46. ^ Obianuju Acholonu, Catherine ( ). Motherism: The Afrocentric Alternative to Feminism . Afa Publ. p. 144. ISBN   978-31997-1-4 .  
  47. ^ Ogundipe-Leslie, Molara ( ). Re-creating Ourselves: African Women & Critical Transformations . Africa World Press. p. 262. ISBN   0-86543-412-3 .  
  48. ^ Nnaemeka, O. ( ). ?Feminism, Rebellious Women, and Cultural Boundaries”. Research in African Literatures .  
  49. ^ Hill Collins, Patricia ( ). Black feminist thought: knowledge, consciousness, and the politics of empowerment . New York: Routledge. ISBN   9780415964722 .  
  50. ^ Harding, Sandra ( ). The feminist standpoint theory reader: intellectual and political controversies . New York: Routledge. pp. 35?54. ISBN   9780415945011 .  
  51. ^ de Beauvoir, Simone de (author) ; Parshley, Howard Madison (translator) ( ). The second sex . London: Vintage. ISBN   9780099744214 .  
  52. ^ a b c Butler, Judith ( ). Gender trouble: feminism and the subversion of identity . New York: Routledge. ISBN   9780415924993 .  
  53. ^ West, Candace; Zimmerman, Don H. (iunie 1987). ?Doing gender” . Gender & Society . 1 (2): 26. doi : 10.1177/0891243287001002002 .  
  54. ^ Benhabib, Seyla ( ). ?From identity politics to social feminism: a plea for the nineties” . Philosophy of Education Yearbook 1995 . Urbana: Philosophy Education Society. 1 (2): 14. Arhivat din original la . Accesat in .  
  55. ^ a b c Stanford Encyclopedia of Philosophy .
  56. ^ ?XXX: A Woman's Right to Pornography” . Accesat in .  
  57. ^ Greenway, Judy ( ). ?Feminism: Anarchist”. In Kramarae, Cheris. Routledge international encyclopedia of women: global women's issues and knowledge . Spender, Dale. New York: Routledge. ISBN   0-415-92088-4 .  
  58. ^ McElroy, Wendy ( ). Liberty for Women: Freedom and Feminism in the 21st century . Ivan R. Dee, Publisher. ISBN   978-1-56663-435-9 .  
  59. ^ Sommers, Christina Hoff ( ). Who Stole Feminism? How Women Have Betrayed Women . New York: Simon & Schuster. p. 320. ISBN   0-684-80156-6 .  
  60. ^ ?Mary Wollstonecraft by Wendy McElroy” . Arhivat din original la .  
  61. ^ ?ifeminists.net” . Accesat in .  
  62. ^ McElroy, Wendy, ed. ( ). Liberty for Women: Freedom and Feminism in the 21st century . Ivan R. Dee, Publisher. ISBN   978-1-56663-435-9 .  
  63. ^ Female Anti-Feminism for Fame and Profit Arhivat in , la Wayback Machine . by Jennifer Pozner.
  64. ^ LaFramboise, LaFramboise ( ). The Princess at the Window: A New Gender Morality . Toronto, Canada: Penguin. ISBN   0-14-025690-3 . Arhivat din original la . Accesat in . Over the past few years, a growing number of women have written books critical of mainstream feminism. Among them [...] Christina Hoff Sommers.  
  65. ^ http://files.eric.ed.gov/fulltext/ED548127.pdf
  66. ^ ?We Need To Stop Devaluing Femininity” .  
  67. ^ ?Medicating Women's Feelings” .  
  68. ^ ?SlutWalks and the future of feminism” .  
  69. ^ ?Belly Dancing: Arab-Face, Orientalist Feminism, and U.S. Empire” .  
  70. ^ ?What Iceland Did to Become the Most Feminist Country in the World” .  
  71. ^ ?Lady GaGa talks "new-age feminist" track 'G.U.Y (Girl Under You) ' ” .  
  72. ^ ?New Age” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  73. ^ a b Barbara Johnson ( ). The Feminist Difference: Literature, Psychoanalysis, Race and Gender . Harvard University Press. p. 224. ISBN   0-674-00191-5 .  
  74. ^ Irigaray, Luce ( ). ?When Our Lips Speak Together”. In Price, Janet. Feminist theory and the body: a reader . Shildrick, Margrit. New York: Routledge. ISBN   0-415-92566-5 .  
  75. ^ a b Harraway, Donna ( ). ?Cyborg Manifesto: Science, Technology, and Socialist-Feminism in the Late Twentieth Century”. Simians, Cyborgs and Women: The Reinvention of Nature . New York: Routledge. pp. 149?181. ISBN   1-85343-138-9 .  
  76. ^ Frug, Mary Joe (martie 1992). ?Postmodern Feminist Legal Manifesto (An Unfinished Draft)”. Harvard Law Review . 105 : 30. doi : 10.2307/1341520 .  
  77. ^ Moi, T. ( ). French feminist thought: a reader . Blackwell. ISBN   978-0-631-14973-6 .  
  78. ^ Spivak, Gayatri Chakravorty ( ). ?French Feminism in an International Frame”. Yale French Studies . Feminist Readings: French Texts/American Contexts. Yale University Press (62): 154–184. doi : 10.2307/2929898 . ISSN   0044-0078 . JSTOR   2929898 .  
  79. ^ a b c Wright, Elizabeth ( ). Lacan and Postfeminism (Postmodern Encounters) . Totem Books. ISBN   1-84046-182-9 .  
  80. ^ Vanda Zajko and Miriam Leonard (eds.), 'Laughing with Medusa' (Oxford University Press, 2006). 87–117. ISBN 0-19-927438-X .
  81. ^ Carol Armstrong and Catherine de Zegher, 'Women Artists as the Millennium'. (Cambridge, Mass.: October Books, MIT Press, 2006). 35–83. ISBN 978-0-262-01226-3 .
  82. ^ The Matrixial Borderspace . Minneapolis: University of Minnesota Press, 2006
  83. ^ "From Proto-ethical Compassion to Responsibility: Besidedness, and the three Primal Mother-Phantasies of Not-enoughness, Devouring and Abandonment." Philosophical Studies. Vol. 2 (Vilnius: Versus, 2006), 100?135. E-Journal version, 2007: Athena: filosofijos studijos, issue: 2 / 2007 ― From Proto-Etnical ... < http://lkti.lt/athena/pdf/2/100-145.pdf Arhivat in , la Wayback Machine .
  84. ^ Kristeva, Julia ; Moi, Toril ( ). The Kristeva reader . New York: Columbia University Press. p. 328. ISBN   0-231-06325-3 .  
  85. ^ a b MacGregor, Sherilyn ( ). Beyond mothering earth: ecological citizenship and the politics of care . Vancouver: UBC Press. p. 286. ISBN   0-7748-1201-X .  
  86. ^ Shiva, Vandana ( ). Staying alive: women, ecology and development . London: Zed Books. ISBN   978-0-86232-823-8 .  
  87. ^ Biehl, Janet ( ). Rethinking eco-feminist politics . Boston, Massachusetts: South End Press . ISBN   978-0-89608-392-9 .  
  88. ^ Hill, Robert, R. J. Childers, A. P. Childs, G. Cowie, A. Hatton, J. B. Lewis, N. McNair, S. Oswalt, et al. , In the Shadows of the Arch: Safety and Acceptance of Lesbian, Gay, Bisexual, Transgendered and Queer Students at the University of Georgia (Report) (Athens, Georgia: University of Georgia Department of Adult Education, 17 aprilie 2002) [ necesit? pagina ] (coauthor Childers report chair).
  89. ^ Lambert M. Surhone; Miriam T. Timpledon; Susan F. Marseken ( ), Transfeminism (in englez?), VDM Publishing  
  90. ^ Hill, R. J. (2001), Menacing Feminism, Educating Sisters , archived from the original on 2008-03-08.
  91. ^ Stone, Sandy, The Empire Strikes Back: A Posttranssexual Manifesto (1991) Arhivat in , la Wayback Machine ., in Body Guards: The Cultural Politics of Gender Ambiguity.
  92. ^ Stryker, Susan, & Stephen Whittle, The Transgender Studies Reader (New York: Routledge, 2006) ( ISBN 9780415947084 ) (OCLC 62782200).
  93. ^ Aizura, Aren, & Susan Stryker, The Transgender Studies Reader 2 (N.Y.: Routledge, 2013 ISBN 9780415947084 ).
  94. ^ Serano, Julia, Whipping Girl, A Transsexual Woman on Sexism and the Scapegoating of Femininity. (Seal Press, 2007).
  95. ^ Shah, Sonia. "Women and Gender Issues." Asian-Nation: The Landscape of Asian America. N.p., 1997.
  96. ^ a b c d e f g Shah, Sonia ( ). Dragon Ladies: Asian American Feminists Breathe Fire . Boston, MA: Sound End Press. ISBN   0-89608-576-7 .  
  97. ^ a b c Chow, Esther Ngan-Ling Chow (septembrie 1987). ?The Development of Feminist Consciousness Among Asian-American Women”. Gender & Society . 1 : 284?299. doi : 10.1177/089124387001003004 .  
  98. ^ Roshanravan, Shireen M. (aprilie 2010). ?Passing-as-if: Model-Minoritiy Subjectivity and Women of color Identification”. Meridians: Feminism, Race, Transnationalism . 10 : 1?31. doi : 10.2979/mer.2009.10.1.1 .  
  99. ^ Arvin, Maile ( ). ?Decolonizing Feminism: Challenging Connections between Settler Colonialism and Heteropatriarchy ”. Feminist Formations . 25 : 8?34. doi : 10.1353/ff.2013.0006 .  
  100. ^ a b c d Guerrero, Jaimes ( ). ? ' Patriarchal Colonialism' and Indigenism: Implications for Native Feminist Spirituality and Native Womanism”. Hypatia . 18 : 58?69. doi : 10.1111/j.1527-2001.2003.tb00801.x .  
  101. ^ a b Smith, Andrea ( ). ?Native American Feminism, Sovereignty, and Social Change”. Feminist Studies . 31 : 116. doi : 10.2307/20459010 .  
  102. ^ a b c d e Ramirez, Renya K. ( ). ?Race, Tribal Nation, and Gender: A Native Feminist Approach to Belonging”. Meridians: feminism, race, and transnationalism . 7 : 22?40. doi : 10.2979/mer.2007.7.2.22 .  
  103. ^ Farris, Phoebe ( ). ?Contemporary Native American Women Artists: Visual Expressions of Feminism, the Environment, and Identity”. Feminist Studies . 31 (1): 95?109. doi : 10.2307/20459008 . JSTOR   20459008 .  
  104. ^ "Comision Femenil Mexicana Nacional, Inc." UC Santa Barbara Library. N.p., n.d. Web. 28 Mar. 2014
  105. ^ a b c d Garcia, Alma M. (iunie 1989). ?The Development of Chicana Feminist Discourse, 1970-1980”. Gender & Society . 3 : 217?238. doi : 10.1177/089124389003002004 .  
  106. ^ a b c d Roth, Benita ( ). ?A Dialogical View of the Emergence of Chicana Feminist Discourse1” . Critical Sociology . 33 (4): 709?730. doi : 10.1163/156916307X211008 . ISSN   0896-9205 .  
  107. ^ Echols, Alice, Daring to be Bad: Radical Feminism in America 1967?1975 (Minneapolis, Minn.: Univ. of Minnesota Press (American Culture ser.), 1989 ( ISBN 0-8166-1787-2 )), p. 199 ( oral history ) (author was a visiting asst. prof. of history at Univ. of Ariz. at Tucson) (citing in id. , p. 199 n. 318, Eisenstein, Zillah, The Radical Future of Liberal Feminism (N.Y.: Longman, 1981), p. 182 (quoting)).
  108. ^ Echols, Alice, Daring to be Bad , op. cit. , pp. 199?200 (citing in id. , p. 200 n. 319, Steinem, Gloria , What It Would Be Like If Women Win , in Time , Aug. 31, 1970, p. 22).
  109. ^ Faludi, Susan, Stiffed: The Betrayal of the American Man (N.Y.: William Morrow, 1st ed. [1st printing?] 1999 ( ISBN 0-688-12299-X ) (pbk. 2000)), hardcover pp. 607?608 (page break between "commensurate" & "with") & see also pp. 9?16 & 604 (book portions also published 1994?1996).
  110. ^ Echols, Alice, Daring to be Bad , p. 199 (citing in id. , p. 199 n. 316, Willis, Ellen, Economic Reality and the Limits of Feminism , in Ms. , Jun., 1973, p. 111 (Ellen Willis also author of the book's Foreword)).
  111. ^ Kennedy, Florynce, Institutionalized Oppression vs. the Female , in Morgan, Robin , ed., Sisterhood is Powerful: An Anthology of Writings From the Women's Liberation Movement (N.Y.: Random House, 1st ed. 1970), p. 439 (§ Historical Documents ) (article title except "vs" in double capitals).
  112. ^ Wollstonecraft, Mary, A Vindication of the Rights of Woman , in ed. Deidre Shauna Lynch, Mary Wollstonecraft: A Vindication of the Rights of Woman: An Authoritative Text Backgrounds and Contexts Criticism (N.Y.: W.W. Norton (Norton Critical Ed. ser.), pbk. [1st printing?] 2009 ( ISBN 978-0-393-92974-4 )), pp. 148?149 (§ The Text of A Vindication of the Rights of Woman: with Strictures on Political and Moral Subjects ; in Vindication , ch. IX, Of the Pernicious Effects Which Arise from the Unnatural Distinctions Established in Society ) (title per id. , p. [iii]; title A Vindication of the Rights of Woman: Mary Wollstonecraft , per id. , cover I; subsubtitle not punctuated in original) (ed. prof. & assoc. prof. Eng., Univ. of Toronto, id. , p. [i] ( The Editor )).
  113. ^ Wollstonecraft, Mary, A Vindication of the Rights of Woman , (ed. Deidre Shauna Lynch) (2009), op. cit. , p. 158.
  114. ^ Wollstonecraft, Mary, A Vindication of the Rights of Woman , (ed. Deidre Shauna Lynch) (2009), op. cit. , p. 150.
  115. ^ Wollstonecraft, Mary, A Vindication of the Rights of Men (Amherst, N.Y.: Prometheus Books (Great Books in Philosophy ser.), pbk. 1996 (originally published London 1790) () ISBN 1-57392-106-8 ), p. 74.
  116. ^ Daly, Mary, Gyn/Ecology: The Metaethics of Radical Feminism (Boston, Mass.: Beacon Press, pbk. [1st printing? printing of [19]90?] 1978 & 1990 (prob. all content except New Intergalactic Introduction 1978 & prob. New Intergalactic Introduction 1990) ( ISBN 0-8070-1413-3 )), p. 28 & see also pp. 27?29 & 35?105 ( New Intergalactic Introduction is separate from Introduction: The Metapatriarchal Journey of Exorcism and Ecstasy ).
  117. ^ Redstockings Manifesto , in Morgan, Robin, ed., Sisterhood is Powerful: An Anthology of Writings From the Women's Liberation Movement (N.Y.: Random House, 1st ed. 1970), p. 533 (book § Historical Documents ; document § III) (document title in double capitals; emphases so in original).
  118. ^ Millett, Kate, Sexual Politics (Urbana: Univ. of Ill. Press, 1969, 1970, 1990, 2000, 1st Ill. Pbk. [1st printing?] 2000 ( ISBN 0-252-06889-0 )), pp. 24?25 (page break within ellipsis before "our society").
  119. ^ Zerilli, Linda M. G., The Trojan Horse of Universalism: Language As a 'War Machine' in the Writings of Monique Wittig , in Robbins, Bruce, ed., The Phantom Public Sphere (Minneapolis, Minn.: Univ. of Minn. Press, 1993 ( ISBN 0-8166-2124-1 )), p. 150 (n. 21 (citing Haraway, Donna, A Manifesto for Cyborgs: Science, Technology, and Socialist Feminism in the 1980s, in Weed, Elizabeth, Coming to Terms (N.Y.: Routledge, Chapman & Hall, 1989), p. 181) omitted) (author asst. prof., poli. sci. dep't, Rutgers Univ.).
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curente_?i_ideologii_feministe&oldid=15833534