De la Wikipedia, enciclopedia liber?
R?stignire in Japonia (secolul al XIX-lea)
R?stignirea
sau
crucificarea
este o metod? de execu?ie a condamna?ilor la moarte. In cursul acestei proceduri, membrele condamnatului sunt b?tute in
cuie
pe o cruce, moartea este lent? ?i dureroas?. Aceast? form? de pedeaps? este legal? in Arabia Saudit?.
[1]
Cuvantul ?a r?stigni” este de origine slavon?, unde
rastegnati
inseamn? a pune, a arunca,
[2]
a ucide in chinuri pe cineva (mai ales in antichitate), pironindu-l cu bra?ele ?i cu picioarele pe o
cruce
.
[3]
Acest proces chinuitor putea dura 24 de ore.
[4]
Termenul se utilizeaz?, in mod frecvent, pentru a desemna
r?stignirea lui Isus din Nazaret
.
Teologul Gunnar Samuelsson, de la Universitatea Gothenburg, din
Suedia
a ob?inut titlul de doctor cu o tez? de doctorat cu titlul "Crucificarea in Antichitate: o cercetarea a terminologiei Noului Testament referitoare la crucificare" ("Crucifixion in Antiquity: An Inquiry into the Background of the New Testament Terminology of Crucifixion").
Concluzia sa este c? urcarea pe cruce a lui
Iisus
e sprijinit? de tradi?ie, nu ?i de textele istorice. Samuelsson a studiat texte antice in latin?, greac?, ebraic? ?i aramaic?, din perioada lui Homer pan? in secolul I, ?i nu a g?sit dovezi care s? sprijine teza crucific?rii.
Samuesson nu pune sub semnul intreb?rii execu?ia in sine, ci modul in care a avut loc, deoarece in textele antice nu apar men?ionate "cuie", iar despre Iisus scrie c? a purtat in spate un ?stauros”, care poate insemna orice de la un trunchi de copac pan? la un par cu spini, ?i nu neap?rat o cruce.
[5]
Crucificarea a fost preluat? de Romani de la Cartaginezi. Felul in care romanii crucificau difer? ins? fa?? de modul in care este prezentat? de obicei pe picturi ?i in sculpturi.
Au existat 2 variante de r?stignire:
In prima variant? condamnatul st?tea cu ?ezutul pe o travers? intermediar? (sedecula). Cuiele nu se b?teau prin palme (acestea fiind prea slabe pentru a sus?ine corpul), ci prin incheieturile mainilor.
In a doua varianta mainile erau legate de traversa orizontal?, picioarele fiind fixate prin cuie ce str?pungeau lateral gleznele.
Moartea survenea de obicei dup? mai multe zile. Spre scurtarea chinului, fie li se str?pungea inima cu lancea, fie li se fracturau fluierele picioarelor (crurifagium), ceea ce ducea rapid la sufocare.
