한국   대만   중국   일본 
Criz? economic? - Wikipedia Sari la con?inut

Criz? economic?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Economia

?tiin?e economice
Economie politic? ? ?ar? dezvoltat?
Economie de pia?? ? Formele pie?ei
Cerere ? Ofert? ? Bani
Infla?ie ? Defla?ie ? Comer?
Economie heterodox?
Economie planificat?

Economia general?

Microeconomie ? Mezoeconomie
Macroeconomie ? Economie financiar?
Politic? economic? ? Econometrie
Comer? exterior ? Homo oeconomicus
Economie institu?ional? ? Conjunctur?
Echilibrul pie?ei ? Cost marginal
Func?ie de utilitate ? Echilibru Nash

Economia afacerilor

Produc?ie ? Marketing
Controlling ? Management
Economia resurselor umane
Finan?e ? Contabilitate ? Audit

Economi?ti pe categorii

Economi?ti romani
Economi?ti americani
Economi?ti francezi
Economi?ti germani

Portal:Economie
Proiectul economie

List? de articole economice
List? de intreprinz?tori renumi?i
Colec?ie de formule economice
List? de economi?ti

Categoria economie
Toate articolele din serie
editeaz?
Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

? Afacere ? Capital ? Cerere ?i ofert? ? Antreprenoriat ? Comer? liber ? Companie ? Concuren?? ? Dezvoltare economic? ? Planificare economic? ? Globalizare ? Corpora?ie ? Liberalizare ? Marginalism ? Mana invizibil? ? Pia?? liber? ? Pia?? financiar? ? Inven?ie ? Economie de pia?? ? E?ecul pie?ei ? Drept de proprietate ? Privatizare ? Profit ? Meritocra?ie ? Na?ionalizare ? Recesiune ? Criz? economic? ? Regulament ? Mana de lucru salariat? ? Bog??ie

Sisteme economice

? Pia?? regulat? ? Modelul anglo-saxon ? Modelul nordic ? Modelul asiatic

Teorii economice

? Economia clasic? ? Keynesianismul ? ?coala american? ? ?coala austriac? ? Economia neoclasic? ? Economie de pia??

Aspecte sociale

? Angajare ? ?omaj

Origini ale capitalismului

? Iluminismul ? Revolu?ia comercial? ? Feudalismul ? Revolu?ia industrial? ? Mercantilismul

Economi?ti

? Adam Smith ? John Stuart Mill ? David Ricardo ? Thomas Malthus ? Jean-Baptiste Say ? Milton Friedman ? Friedrich Hayek ? John Maynard Keynes ? Alfred Marshall ? Ludwig von Mises ? Murray Rothbard ? Joseph Schumpeter ? Thorstein Veblen ? Max Weber ? Ronald Coase

Vezi ?i

? Corporatism ? Consumerism ? Globalizare ? Anarho-capitalism ? Liberalism ( economic ) ? Libertarianism ? Neo-capitalism ? Protec?ionism

Portaluri

? Portal capitalism ? Portal economie ? Portal filozofie ? Portal politic?

editeaz?

Criza economic? este un eveniment social de manifestare a declinului economic care poate avea mai multe cauze. De exemplu perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproduc?iei, dintre anii 1929-1933, era caracterizat? printr-o sc?dere dramatic? a activit??ii economice mondiale. Dar aceste crize au ap?rut ?i in ??rile socialiste, cauza principal? este probabil polarizarea la un grup restrans a celor care posed? bani, restul popula?iei mai ales a celor din lumea a treia fiind s?race, reducandu-se astfel pia?a de desfacere a produselor. Fazele crizei economice se manifest? printr-o perioad? de stagnare, de recesiune inso?it? de infla?ie , cauzate de o conjunctur? complex?.

Termenul criz? economic? poate fi aplicat unei game largi de situa?ii in care unele produse financiare i?i pierd brusc o parte semnificativ? din valoarea nominal?. In secolele XIX ?i XX, multe crize economice au fost asociate cu "fuga la banc?". De asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte situa?ii care sunt in mod normal numite crize economice includ pr?bu?iri la burs? ?i spargerea unor bule economice, crize in cadrul pie?ei de schimb valutar. [1] [2] Rezultatul crizelor economice este o pierdere de bani (bog??ie pe hartie), dar nu neap?rat ?i in schimb?ri ale economiei reale.

In viziunea B?ncii Na?ionale a Republicii Moldova , criza economic? reprezint? punctul de cotitur? dintre recesiune ?i expansiune economic? in cadrul unui ciclu economic ?i care semnific? reluarea cre?terii economice, de obicei ca urmare a politicilor de expansiune, adic? de reducere a ratei dobanzii ?i de ridicare a restric?iilor din calea credit?rii, ceea ce favorizeaz? procesul investi?ional ?i/sau ca urmare a imbun?t??irii climatului economic interna?ional. [3]

Multi economi?ti au produs teorii despre cum se dezvolt? crizele economice ?i cum ar putea fi prevenite. Nu exist? un consens, dar crizele economice continu? s? apar? din cand in cand.

Tipuri de criz? economic? [ modificare | modificare surs? ]

Criza bancar? [ modificare | modificare surs? ]

Fenomenul prin care mai mul?i clien?i se hot?r?sc brusc s? retrag? to?i (sau aproape to?i) banii dintr-un cont se nume?te "fuga la banc?". ?inand cont c? o banc? d? cu imprumut majoritatea numerarului pe care il prime?te din depozite, este foarte dificil s? se g?seasc? fonduri pentru a pl?ti inapoi pe loc to?i clien?ii, dac? ace?tia se hot?r?sc s?-?i retrag? banii in acela?i timp. O astfel de fug? poate l?sa banca insolvent?, ceea ce duce la pierderea depozitelor clien?ilor. Cand fugile la banc? se inmul?esc, avem de-a face cu o "criz? bancar? sistematic?" sau o "panic? bancar?". [4] Exemple de "fug? la banc?" includ Marea depresiune sau fuga de la Northern Rock in 2007. Crizele bancare apar, in general, dup? perioade de imprumuturi riscante care rezult? in incapacitate de plat? a imprumuturilor. [5]

Bule speculative ?i pr?bu?iri [ modificare | modificare surs? ]

O bul? speculativ? exist? in condi?iile in care un instrument financiar este evaluat la suprapre? de-a lungul unei perioade indelungate. [6] Prezen?a clien?ilor care cump?r? un produs financiar cu speran?? c? il vor putea re-vinde mai tarziu pentru o sum? mai mare este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dac? apare o bul? economic? pe pia?a, atunci exist? riscul de "pr?bu?ire" a valorii instrumentului financiar respectiv: clien?ii vor continua s? cumpere atata timp cat consider? c? exist? ?i al?i cump?r?tori pe pia??, astfel incat cand mul?i decid s? vand? pre?ul va c?dea. Din p?cate, este dificil de ghicit cand pre?ul unui produs financiar reprezint? corect valoarea fundamental? a acestuia, astfel incat bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economi?ti insist? c? bulele economice nu apar niciodat? (sau aproape niciodat?). [7]

Vinerea Neagra, 9 May 1873, Bursa de Valori din Vienna. Au urmat Panica din 1873 si Marea depresiune .

Exemple cunoscute de crize economice ?i pr?bu?iri la burs? includ mania lalelelor olandeze, Criza de pe Wall Street din 1929 , criza imobiliar? din Japonia din anii 1980, bula dot-com (bula internetului) din 2000?2001, ?i mai nou criza imobiliar? din Statele Unite ale Americii (care ins? d? semne de revenire). [5] [8] [9] in anii 2000 a inceput o bul? imobiliar? prin care pre?ul caselor a crescut semnificativ. [10]

Criza economic? interna?ional? [ modificare | modificare surs? ]

O "criz? valutar?" apare atunci cand o ?ar? care men?ine o rat? de schimb fix? este brusc for?at? s? i?i devalorizeze valuta din cauza unui atac speculativ. Neplata datoriilor suverane (pr?bu?irea) apare in momentul in care o ?ar? nu mai poate s? i?i pl?teasc? datoriile. De?i devalorizarea ?i pr?bu?irea pot fi decizii voluntare luate de Guvern, acestea sunt adeseori percepute ca rezultatul involuntar al unor schimb?ri in cadrul investitorilor care duc la oprirea brusc? a capitalului care intr? in ?ar? sau cre?terea brusc? a capitalului care iese din ?ar?.

Mai multe valute care au f?cut parte din Mecanismul de Schimb Valutar European au trecut prin criza din 1992-1993 ?i, drept urmare, s-au devalorizat sau au fost retrase din mecanismul comun. Criza financiar? din Rusia din 1998 a dus la devalorizarea rublei ?i la pr?bu?irea titlurilor de stat ruse?ti.

Criza economic? in lume [ modificare | modificare surs? ]

Cre?terea negativ? a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jum?tate de an se nume?te "recesiune". O recesiune indelungat? sau sever? se nume?te "depresiune". O durat? mai lung? de timp in care cre?terea economic? este mic? dar nu neap?rat negativ? se nume?te stagnare economic? .

Declinul in cheltuielile consumatorilor.

Unii economi?ti consider? c? recesiunile au fost cauzate in mare parte de crizele economice. Un exemplu important este Marea depresiune , care a fost precedat? in multe ??ri de ?fugi la banc?” ?i pr?bu?iri ale burselor de valori. Criza imprumuturilor imobiliare ?i spargerea altor bule imobiliare de peste tot din lume a dus la recesiune in SUA ?i in multe alte ??ri dezvoltate intre 2008-2009.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Charles P. Kindleberger and Robert Aliber (2005), Manias, Panics, and Crashes: A History of Financial Crises , 5th ed. Wiley, ISBN 0-471-46714-6 .
  2. ^ Luc Laeven and Fabian Valencia (2008), 'Systemic banking crises: a new database' . International Monetary Fund Working Paper 08/224.
  3. ^ Glosar
  4. ^ Fratianni, M. and Marchionne, F. 2009. The Role of Banks in the Subprime Financial Crisis available on SSRN: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1383473
  5. ^ a b Michael Simkovic, Competition and Crisis in Mortgage Securitization
  6. ^ Markus Brunnermeier (2008), 'Bubbles', in The New Palgrave Dictionary of Economics , 2nd ed.
  7. ^ Peter Garber (2001), Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias . MIT Press, ISBN 0-262-57153-6 .
  8. ^ ?Episode 06292007”. Bill Moyers Journal http://www.pbs.org/moyers/journal/06292007/transcript5.html La |transcripturl= lipse?te titlul ( ajutor ) . . PBS .  
  9. ^ Justin Lahart ( ). ?Egg Cracks Differ In Housing, Finance Shells” . Wall Street Journal . WSJ.com . Accesat in . It's now conventional wisdom that a housing bubble has burst. In fact, there were two bubbles, a housing bubble and a financing bubble. Each fueled the other, but they didn't follow the same course. (Este acum cunoscut faptul c? o bul? imobiliar? s-a spart. De fapt, au existat dou? bule, una imobiliar? ?i una economic?. Ele s-au sus?inut reciproc dar nu au urmat acela?i drum.)  
  10. ^ Price, S. (2009). Real estate and the financial crisis: how turmoil in the capital markets is restructuring real estate finance. Real Estate Issues. Retrieved from http://search.proquest.com.mutex.gmu.edu/docview/214013947/13AAB36905E4EBC93F5/4?accountid=14541 .

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]