Cri?ana

Pentru alte sensuri, vede?i Cri?ana (dezambiguizare) .

Cri?ana (magh. Korosvidek ) este o regiune istoric? situat? pe teritoriile Romaniei ?i Ungariei , avand ca limite naturale raul Tisa la vest, raul Mure? la sud, Mun?ii Apuseni in est ?i raul Some? in nord.

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Denumirea antic? a Cri?urilor era Chrisola care pare a fi in leg?tur? cu Χρισ??: ?aurit” in grece?te, din cauza particulelor de aur provenind din Mun?ii Apuseni .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Din punct de vedere istoric, Cri?ana apare sub denumirea de Marot Kazarorszag (??ara Hazarului Marot”) in cronica notarului Anonymus al regelui ungur Bela al III-lea ?i pe harta doctorului Marki Sandor (1853-1925) ^[1]. Conform acestei cronici, ??ara Hazarului Marot” ?i a urma?ului s?u ? Menumorut ”, avea ca re?edin?? cetatea Biharea. In lupta cu ungurii sosi?i in anul 896 , Menumorut pierde partea de nord-vest a cnezatului s?u pan? la Cri?, p?strand numai partea dintre Cri? ?i Mure?, cu cetatea Biharea.

Existen?a acestui cnezat, a conduc?torilor ?Marot” ?i ?Menumorut” (poate acela?i personaj) precum ?i a cet??ii Biharea este disputat?, cronica lui Anonymus con?inand multe contraziceri, aproxima?ii ?i omisiuni, dar contextul epocii este totu?i evocat, de exemplu prin afirma?ia c? Menumorut ar fi avut ? suzerani bulgari ”. Dup? intemeierea statului maghiar, Cri?ana nu a constituit un ducat (cum sus?in unele publica?ii), ci a fost imp?r?it? in varmeghii ( comitate ); dup? 1526 , partea de nord-est a intrat in Principatul Transilvaniei (? Partium ”) iar partea de sud-vest in eialetul Timo?oarei din Imperiul Otoman . In 1699 , Cri?ana a intrat in totalitate in Imperiul Habsburgic .

La 1 decembrie 1918, deputa?ii romani decid in unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Cri?anei, S?tmarului ?i Maramure?ului cu Romania, cu p?strarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea na?ionalit??ilor ?i a religiilor. Precum fusese mai inainte ?i la Chi?in?u la 9 aprilie ?i la Cern?u?i la 28 noiembrie, la Alba Iulia , a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor romanilor respectiv din Basarabia , Bucovina , Transilvania , Maramure? , Cri?ana ?i Banat . Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adun?rii, se constituie Marele Consiliu Na?ional Roman, format din 200 de membri ale?i ?i 50 de membri coopta?i. A doua zi, acest Consiliu nume?te un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, in frunte cu Iuliu Maniu . Consiliul trimite o delega?ie la Bucure?ti, condus? de episcopul de Caransebe? , Miron Cristea (viitorul patriarh al Romaniei) care, la 1/14 decembrie, inmaneaz? regelui Ferdinand I declara?ia de la Alba Iulia.

La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulg? decretul de sanc?ionare a unirii (totodat? ?i a Bucovinei ?i Basarabiei). ^[2] Cri?ana a fost imp?r?it? in 1919 intre Romania ?i Ungaria , frontiera fiind trasat? de Comisia geografic? interna?ional? ?Lord” conform propunerilor geografului francez Emmanuel de Martonne , ca s? cuprind? in Romania calea ferat? Halmeu - Moravi?a care asigur? leg?tura intre cei trei alia?i ai Fran?ei anume Cehoslovacia , Romania ?i Iugoslavia . Aceast? frontier? este contestat? de guvernul maghiar de la Budapesta condus de Mihaly Karolyi care nu recunoa?te decretul de sanc?ionare al Unirii ?i protesteaz? fiindc? Bihorul de nord-vest, S?lajul de vest precum ?i S?tmarul de sud-vest erau majoritar ungure?ti (inclusiv ora?ele Satu-Mare , Oradea ?i Arad ) cum reiese ?i din recens?mantul din 1930. Va fi recunoscut? de Ungaria abia la tratatul de la Trianon , la data de 4 iunie 1920.

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Fizic, regiunea Cri?ana este situat? intre raurile Mure?, Some?, Tisa ?i culmile Mun?ilor Apuseni. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (N?dlac la vest) ?i 22°39’ (Tarn?vi?a la est) long. E, respectiv 45°58’ (Laba?in? la sud) ?i 46°38’ latitudine nordic? (Berechiu la nord).

Relief [ modificare | modificare surs? ]

Altitudinea maxim? este varful Bihorului (Cucurb?ta Mare), 1849 m. Varful Budeasa ajunge la 1790 m, vf. Carliga?i la 1693 m. Principalele unit??i de relief sunt Campia de Vest, Dealurile de Vest, Mun?ii Plopi?ului, Mun?ii P?durea Craiului, Mun?ii Bihor, Mun?ii Z?randului ?i Mun?ii Codru-Moma(Grupe montane din Mun?ii Apuseni, Apusenii la randul lor f?cand parte din Carpa?ii Occidentali). Partea maghiar? ( Korosvidek ) este Campia Cri?urilor ( Korosalfold ) care face parte din Campia Tisei ?i era, pan? la drenajele din sec. al XIX-lea, in mare parte ml??tinoas?.

Re?eaua hidrografic? [ modificare | modificare surs? ]

Principalele cursuri de ap? sunt Cri?ul Alb , Cri?ul Negru , Cri?ul Repede ?i Barc?ul . Principalele lacuri sunt Pe?ea (carstic ?i de baraj antropic), Cefa ?i M?d?ra?. La Sud regiunea Cri?ana este limitat? de raul Mure? care o desparte de Banat .

Imp?r?iri politice ?i ora?e [ modificare | modificare surs? ]

Cri?ana este compus? din:

pe teritoriul Romaniei : jude?ul Bihor (fiind singurul jude? al regiunii care i?i are teritoriul in intregime in cuprinsul regiunii), cea mai mare parte a jude?elor Arad ?i S?laj , extremitatea sudic? a jude?ului Satu Mare ?i extremitatea nordic? a jude?ului Hunedoara ;
pe teritoriul Ungariei : comitatul Biharia (in maghiar? Hajdu-Bihar ) ?i comitatului Bichi? (in maghiar? Bekes ).