Coordonatele astronomice ecuatoriale sunt coordonate astronomice avand la baz? planul ecuatorului terestru.

Coordonatele ecuatoriale sunt ascensia dreapt? ?i declina?ia . In loc de ascensia dreapt? se poate utiliza unghiul orar ; de obicei perechea de coordonate rezultate, format? din unghiul orar ?i declina?ie, se nume?te coordonate orare .

Declina?ia unui punct de pe sfera cereasc? este unghiul dintre direc?ia de la observator spre acel punct ?i planul paralel la planul ecuatorului prin punctul in care se afl? observatorul. Declina?ia este considerat? cu semnul plus dac? punctul este la nord de planul ecuatorului ?i cu semnul minus dac? se afl? la sud.

Unghiul orar al unui punct este unghiul format de:

• semiplanul delimitat de paralela la axa P?mantului prin observator ?i con?inand zenitul observatorului
• semiplanul delimitat de paralela la axa P?mantului prin observator ?i con?inand punctul dat.

Unghiul orar este m?surat de la meridianul superior c?tre vest, luand valori intre 0° ?i 360°. Unghiul orar este specificat adesea in unit??i de timp, 360° corespunzand la 24 de ore.

Ascensia dreapt? a unui punct este unghiul format de

• semiplanul delimitat de paralela la axa P?mantului prin observator ?i con?inand punctul vernal
• semiplanul delimitat de paralela la axa P?mantului prin observator ?i con?inand punctul dat.

Ascensia dreapt? se m?soar? de la punctul vernal c?tre est, de la 0° la 360°.

Suma dintre unghiul orar al unui punct ?i ascensia dreapt? a acelui punct este egal? cu unghiul orar al punctului vernal. Unghiul orar al punctului vernal este numit timpul sideral al observatorului.

Neglijand paralaxa (insesizabil? pentru stele cu excep?ia celor mai apropiate dintre ele), precesia ?i mi?carea proprie a stelei, ascensia dreapt? ?i declina?ia unei stele r?mane fix? in timp. Din cauza precesiei, este necesar s? se precizeze la ce moment s-a f?cut determinarea coordonatelor.