Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I
a fost convocat de papa
Pius al IX-lea
prin scrisoarea apostolic?
Aeterni Patris
din
29 iunie
1868
. Prima ?edin?? a avut loc in
Bazilica Sfantul Petru din Roma
in ziua de
8 decembrie
1869
.
Acesta a fost cel de al dou?zecelea conciliu ecumenic al
Bisericii Catolice
. La conciliu au participat aproape 800 de reprezenta?i din numeroase
dieceze
. Au avut loc 93 de ?edin?e ale conciliului intre
8 decembrie
1869
?i
1 septembrie
1870
.
Sarcinile primordiale pe care ?i le-a pus papa Pius al IX-lea, au fost defini?ia dogmei
Infailibilit??ii Papale
?i confirmarea pozi?iei Bisericii Catolice fa?? de
ra?ionalism
,
fideism
,
relativism
,
liberalism
?i
materialism
.
In primele ?edin?e au fost discutate ?i aprobate dou? constitu?ii:
Dei Filius
?i
Pastor Aeternus
. Prin aceasta din urm? a fost definit primatul ?i infailibilitatea papei in chestiuni de credin??.
Inceputul
r?zboiului franco-prusac
a intrerupt ?edin?ele conciliul. In ziua de
20 septembrie
1870
, odat? cu
anexarea Romei de c?tre Regatul Italiei
, papa Pius al IX-lea a declarat conciliul intrerupt pe o perioad? nedefinit? (sine die). Nu a fost anun?at? oficial inchiderea conciliului, decat in 1960 de papa
Ioan al XXIII-lea
, care a convocat
Conciliul Vatican II
.
Conciliul Vatican I a int?rit autoritatea papei ?i a consolidat disciplina Bisericii Catolice.
Una din doctrinele adoptate la Conciliul Vatican I a fost infailibilitatea papal? in chestiuni de inv???tur? a
Bisericii Catolice
. Definirea acestui concept a fost controversat?, nu atat prin faptul c? mul?i episcopi nu credeau in ea, ci deoarece considerau c? nu este oportun? o defini?ie formal?. Aproximativ 60 de participan?i s-au ab?inut ?i au p?r?sit Roma cu o zi inainte de votul in plen. Arhiepiscopul
Antonio Maria Claret y Clara
, confesorul familiei regale din Spania ?i fondatorul misionarilor claretini, a fost unul din cei mai arden?i ap?r?tori ai infailibilit??ii papale ?i ai primatului Sfintului Scaun.
La conciliu au participat din partea
Bisericii Romane Unite cu Roma
mitropolitul
Ioan Vancea
?i episcopul
Iosif Pop Silaghi
.
[1]
Mitropolitul Vancea a f?cut parte, impreun? cu majoritatea covar?itoare a episcopatului din
Austro-Ungaria
, din gruparea care s-a opus adopt?rii dogmei infailibilit??ii papale. Favorabili infailibilit??ii au fost doar trei episcopi din Austria ?i unul singur din
Ungaria
, respectiv episcopul unit de
Oradea Mare
,
Iosif Pop Silaghi
. Episcopii romano-catolici de Oradea,
Istvan Lipovniczky
, respectiv de Alba Iulia,
Mihaly Fogarassy
, au f?cut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatiz?rii infailibilit??ii, ?i care in data de
17 iulie
1870
au p?r?sit lucr?rile conciliului.
[2]
Declara?iile unui Pap? care exercit? infailibilitate sunt referite ca defini?ii papale solemne sau inv???turi
ex cathedra
. In conformitate cu inv???turile Conciliului Vatican I ?i a tradi?iei catolice condi?iile pentru o inv???tur?
ex cathedra
sunt:
1. "
Pontificul Roman
"
2. "vorbe?te
ex cathedra
" ("cand este in ipostaza de P?stor ?i Inv???tor pentru to?i Cre?tinii ?i in virtutea autorit??ii sale apostolice….")
3. "?i define?te"
4. "c? o doctrin? despre credin?? sau moral?"
5. "trebuie primite de intreaga Biseric?" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca inv???turile unui pap? sau
conciliu ecumenic
s? fie recunoscute infailibile, aceasta va exprima clar c? Biserica o consider? final? ?i definitiv?. Nu exist? vreo formulare specific?, dar este urmat? de cuvintele "Noi declar?m, decret?m, definim..." sau s? fie referit? la o
anatem?
, care declar? c? oricare care se opune cu bun? voin?? este in afara Bisericii Catolice. Spre exemplu,
Munificentissimus Deus
, care este defini?ia infailibil? a
Papei Pius al XII-lea
despre In?l?area
Feciorei Maria
, se incheie cu cuvintele : "Astfel oricine, Domnul s? ne p?zeasc?, care va nega sau va pune la indoial? ce am declarat Noi, va fi considerat ca c?zut de la Dumnezeu ?i de la Credin?a Catolic?."
- Klaus Schatz,
Vaticanum I. 1869-1870
, 3 volume, Paderborn 1992.
- Nicolae Boc?an
,
Biserica Roman? Unit? la Conciliul Ecumenic Vatican I
, Presa Universitar? Clujean?, 2001.
- Attila Varga,
Ungaria ?i Conciliul Vatican I in memorialistica ecleziastic? maghiar?
, Presa Universitar? Clujean?, 2003.
- ^
Diuariu peste momentele ?i intampl?rile mai insemnate ale c?l?toriei ?i a petrecerii la sinodul ecumenic convocat la Roma in Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la gra?ioasa demandare a Excelen?ei Sale, Preasfin?itului Domn Dr. Ioan Vancea (...), inso?it in c?l?torie de secretarul s?u mitropolitan
Dr. Victor Mihalyi de Ap?a
, DJ Cluj a Arhivelor Na?ionale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat in: Boc?an,
Op. cit.
, pag. 295 ?i urm.
- ^
Gabriel Adrianyi, Reform und bischofliche Kollegialitat in den Schriften der ungarischen Konzilsvater auf dem Ersten Vaticanum, in: Ungarn-Jahrbuch, 1970, pag. 137.