| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
In decursul istoriei
budismului
au existat mai multe concilii, fie pentru a stabili o dogm? clar?, fie pentru a introduce noi ritualuri sau a combate unele idei eretice.
Potrivit scripturilor budiste din toate ?colile, Primul Conciliu budist a avut loc la scurt timp dup? ce
Buddha
a intrat in
parinirvana
(stingere total?), datat de majoritatea savan?ilor in jurul valori anului 483 i.Hr, sub patronajul regelui
Ajatasatru
?i a c?lug?rului budist
Mah?k??yapa
, discipol apropiat al lui Buddha, care a fost chiar pre?edinte de conciliu ?i conform tradi?iei primul patriarh budist. Conciliul a avut loc in pe?tera
Sattapanni
, din apropierea ora?ului
Rajagriha
?i a avut obiectivul de a p?stra spusele lui Buddha (
s?trele
) ?i normele de disciplin? monahal? (
Vinaya
). S?trele au fost recitate de c?lug?rul
Ananda
, iar Vinaya a fost recitat de
Upali
, un alt discipol al lui Buddha. Potrivit unor surse, scrierile cum este Pitaka Abhidhamma, au fost incluse. De asemenea
Sangha
(comunitatea budist?) a luat decizia unanim? de a p?stra toate regulile ce ?in de Vinaya, fie ele importante sau minore.
Dup? aproape 100 de ani de la moartea lui Buddha, dup? cum spun unele ?coli budiste ca
Theravada
?i
Sarv?stiv?da
, un c?lug?r pe nume
Yasa
, viziteaz? ora?ul
Vaisali
, unde observ? o serie de practici necanonice printre c?lug?ri locali. Ace?tia creeaz? o list? de
zece puncte
, cel mai important fiind faptul c? ei, monahii vaisali, cunoscu?i sub numele de Vajjiputtakas, pot consim?i s? accepte bani. Controversa a pornit atunci cand Yasa a refuzat s? urmeze aceste practici. El a fost judecat de c?tre Vajjiputtakas ?i s-a ap?rat prin citirea in public a unor pasaje canonice ce condamn? utilizarea banilor de c?tre monahi. Din dorin?a de a solu?iona problema, ?i cu sprijinul regelui
Kalasoka
, Yasa a convocat Al doilea Conciliu budist, la Vaisali, la care au participat 700 de c?lug?ri din diferite regiuni. In cele din urm? to?i membri conciliului au fost de acord ca cele zece puncte s? r?man? nemodificate.
Dup? Al doilea Conciliu budist, Sangha s-a rupt in dou? fac?iuni budiste rivale: sthaviravadini (theravadini) care se considerau loiali vechilor inv???turi ale lui Buddha ?i
mah?s?nghika?i
(partizani ai ?colii Mah?s?nghika) care abordau o viziune liber? asupra monahismului ?i a dogmei. Era necesar? organizarea unui nou conciliu. In concluzie, la aproape 233 de ani de la moartea lui Buddha, imp?ratul
A?oka
al
Imperiului Maurya
convoc? in anul 250 i.Hr Al treilea Conciliu Budist in ora?ul
P?taliputra
, conciliu aflat sub conducerea c?lug?rului Moggaliputta Tissa. Conciliul a num?rat aproape 1000 de c?lug?ri, printre care ?i imp?ratul A?oka, convertit la budism ?i fiind prezent in calitate de monah. Obiectivul conciliului a fost de a stabili o form? clar? de budism ?i de a le desemna pe celelalte ca fiind
eretice
.
In urma conciliului s-a luat hot?rarea c? doar fac?iunea sthaviravadist? (
budismul theravada
) este singura form? ortodox? a budismului, iar celelalte fac?iuni sunt eretice ?i excluse din Sangha. Alte realiz?ri ale conciliului au fost ad?ugarea unor noi texte la Canonului Pali ?i trimiterea unor misionari budi?ti in diferite zone precum
Asia de Sud-Est
,
Asia Central?
?i
Sri Lanka
. Tot in aceast? perioad?, din cercul sthaviravadinilor se mai desprinde o nou? grupare, cea a
s?rv?stivadinilor
.