Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Un comerciant (denumit ?i negustor ) este o persoan? care tranzac?ioneaz? m?rfuri produse de alte persoane, in special unul care tranzac?ioneaz? cu ??ri str?ine. Din punct de vedere istoric, un comerciant este definit c? oricine este implicat in afaceri sau comer?.

Statutul comerciantului a variat in diferite perioade ale istoriei ?i in diferite societ??i. In vremurile moderne, termenul de comerciant a fost folosit ocazional pentru a se referi la un om de afaceri sau la cineva care desf??oar? activit??i (comerciale sau industriale) in scopul gener?rii de flux de numerar, profit, vanz?ri ?i venituri utilizand o combina?ie de oameni, financiar, intelectual ?i fizic. capital in vederea aliment?rii dezvolt?rii ?i cre?terii economice.

Termenul ? negustor ” se poate referi la:

• Persoan? (in latin? mercator ) care se ocup? cu comer?ul particular, sau comerciant, acela care vinde marf?.
• Negustorie, tranzac?ie, activitate economic? particular?, privind circula?ia m?rfurilor, vanzarea ?i cump?rarea lor cu scopul de a realiza un profit sau beneficiu.

Pozi?ie in societate [ modificare | modificare surs? ]

In ierarhia social? veche, erau considera?i ca piloni ai societ??ii: clerul, nobilimea, cet??enii ?i a patra grup? erau negustorii. Ace?tia erau de regul? de ceilal?i ura?i ?i persecuta?i, pe considerentul c? avutul lor provine din in?el?ciune. Dar in acela?i timp erau ?i pre?ui?i pentru schimburile comerciale, sau culturale, care erau realizate de negustori. Prin secolul XII negustorii s-au str?duit s? existe ?i o breasl? a negustorilor, astfel au luat na?tere breslele negustorilor, iar in Germania apar ora?ele hanseatice.

Negustorii din antichitate [ modificare | modificare surs? ]

Comercian?ii au existat atata timp cat oamenii au desf??urat afaceri, comer? sau comer?. O clas? de comercian?i a func?ionat in multe societ??i premoderne . Pie?ele publice in aer liber, unde se adunau comercian?ii ?i comercian?ii, func?ionau in Babilonia ?i Asiria antice, China, Egipt, Grecia, India, Persia, Fenicia ?i Roma. Aceste pie?e ocupau de obicei un loc in centrul ora?ului. Inconjurand pia?a, me?te?ugarii califica?i, cum ar fi lucr?torii din metal ?i lucr?torii din piele, ocupau spa?ii in moduri alee care duceau la pia?a deschis?. Este posibil ca ace?ti me?te?ugari s? fi vandut m?rfuri direct de la sediul lor, dar ?i s? preg?teasc? bunuri de vanzare in zilele de pia??. In Grecia antic?, pie?ele func?ionau in agora (spa?iu deschis) ?i in Roma antic? in forum . Forumurile Romei includeau Forum Romanum, Forum Boarium ?i Forumul lui Traian . Forum Boarium, unul dintr-o serie de forumuri venale sau pie?e alimentare, a luat na?tere, a?a cum sugereaz? ?i numele s?u, ca o pia?? a vitelor. Forumul lui Traian era o intindere vast?, cuprinzand mai multe cl?diri cu magazine pe patru niveluri. Forumul roman a fost, f?r? indoial?, cel mai vechi exemplu de magazin permanent cu am?nuntul. In antichitate, schimbul implica vanzarea direct? prin sedii de vanzare cu am?nuntul permanente sau semipermanente, cum ar fi de?in?torii de standuri la pie?e sau de?in?torii de magazine care vand din propriile sedii sau prin vanz?ri directe din u?? in u?? prin comercian?i sau comercian?i ambulan?i . Natura vanz?rii directe centrat? pe schimbul tranzac?ional, in care m?rfurile erau expuse deschis, permi?and cump?r?torilor s? evalueze calitatea direct prin inspec?ie vizual?. Rela?iile dintre comerciant ?i consumator au fost minime jucand adesea in preocup?rile publice cu privire la calitatea produselor.

In societatea greco-roman? [ modificare | modificare surs? ]

In societatea greco-roman? , comercian?ii de obicei nu aveau un statut social inalt, de?i s-ar fi putut bucura de o mare bog??ie. Umbricius Scauras, de exemplu, a fost un produc?tor ?i comerciant de sos de pe?te (cunoscut ?i sub numele de garum ) in Pompei, in jurul anului 35 d.Hr. Vila sa, situat? intr-unul dintre cartierele mai bogate din Pompei, era foarte mare ?i ornamentat? demonstrand averea sa substan?ial?. Modelele de mozaic de pe podeaua atriumului s?u erau decorate cu imagini de amfore purtand marca sa personal?. Pe una din inscrip?iile de pe amfora mozaic se putea citi: ?G(ari) F(los) SCO[m]/ SCAURI/ EX OFFI[ci]/NA SCAU/RI” care se traduce prin ?Floarea de garum, f?cut? din macrou, un produs al lui Scaurus, din magazinul lui Scaurus”. Sosul de pe?te al lui Scauras avea o reputa?ie de calitate foarte inalt? in intreaga Mediteran?; faima sa era cunoscut? pan? in sudul modern al Fran?ei. Al?i comercian?i romani de seam? au fost: Marcus Julius Alexander (16 ? 44 d.Hr.), Sergius Orata (fl. c. 95 i.Hr.) ?i Annius Plocamus (secolul I d.Hr.).

In lumea roman? [ modificare | modificare surs? ]

In lumea roman?, negustorii locali serveau nevoile proprietarilor de terenuri mai inst?ri?i. In timp ce ??ranii locali, care erau in general s?raci, se bazau pe pie?e in aer liber pentru a cump?ra ?i vinde produse ?i m?rfuri, produc?torii importan?i, precum marile mo?ii, erau suficient de atr?g?tori pentru ca negustorii s? poat? apela direct la por?ile fermei. Proprietarii de terenuri foarte boga?i ?i-au gestionat propria distribu?ie, care poate presupunea exportul. Pie?ele au fost, de asemenea, centre importante ale vie?ii sociale, iar comercian?ii au ajutat la r?spandirea de ?tiri ?i barfe.

In epoca medieval? [ modificare | modificare surs? ]

Europa a fost martora unei expansiuni rapide a comer?ului ?i la cre?terea unei clase de comercian?i bogate ?i puternice. Pan? in secolul al XII-lea a existat o cre?tere a num?rului de ora?e-targ ?i apari?ia rutelor comerciale, deoarece comercian?ii au acumulat surplusuri din targurile regionale mici ?i le-au revandut la ora?ele-targ. Vanz?torii ambulan?i sau negustorii ambulan?i au completat golurile din sistemul de distribu?ie. Incepand cu secolul al XI-lea, cruciadele au ajutat la deschiderea de noi rute comerciale in Orientul Apropiat. Negustorii medievali au inceput s? fac? comer? cu m?rfuri exotice importate de pe ??rmuri indep?rtate, inclusiv mirodenii, vin, alimente, bl?nuri, panze fine (in special m?tase), sticl?, bijuterii ?i multe alte bunuri de lux . Ora?ele-targ au inceput s? se r?spandeasc? in peisaj in perioada medieval?.

Galerie [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Carol Popp de Szathmary - Targ la Campulung Muscel
• 
  Theodor Aman - Strad? din Cimpulung, 1890
• 
  Preziosi - Targ la Buz?u
• 
  Lanzedelli - Targ in Transilvania
• 
  Preziosi - Targul Mo?ilor
• 
  Elena Popea - Targ in Ardeal
• 
  Bazar pe insula Ada Kaleh - carte po?tal?

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Negustorul ?i c?m?tarul Japoniei medievale
• Negu??torul din Vene?ia , pies? de teatru de William Shakespeare
• Drumul m?t?sii , o serie de rute interconectate care au trecut prin Asia de Sud.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Materiale media legate de Negustori la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Negustori in propagarea artei la Wikimedia Commons