Clopotul de sticl?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Clopotul de sticl?
Informa?ii generale
Autor Sylvia Plath
Subiect Condi?ia femeii in societate;
Boli mintale;
Gen Roman semiautobiografic
Edi?ia original?
Titlu original
The Bell Jar
Limba englez?
Editur? Heinemann
?ara primei apari?ii SUA
Data primei apari?ii 1963
Num?r de pagini 244
Edi?ia in limba roman?
Traduc?tor Alexandra Coliban-Petre
Data apari?iei 2003
Num?r de pagini 300
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Clopotul de sticl? (in englez? The Bell Jar ) este singurul roman scris de scriitoarea ?i poeta american? Sylvia Plath . Publicat ini?ial sub pseudonimul ?Victoria Lucas” in 1963, romanul este semiautobiografic, numele locurilor ?i ale oamenilor fiind schimbate. Cartea este adesea privit? ca un roman a clef , deoarece avansarea bolii mintale a protagonistei este paralel? cu propriile experien?e ale lui autoarei, care se lupta cu depresia clinic? sau tulburarea bipolar? II . Plath s-a sinucis la o lun? dup? prima publicare in Marea Britanie . Romanul a fost publicat pentru prima dat? sub numele ei in 1967 ?i nu a fost publicat in Statele Unite decat in 1971, in conformitate cu dorin?ele atat ale so?ului ei, Ted Hughes, cat ?i ale mamei ei. [1] Romanul a fost tradus in aproape o duzin? de limbi. [2]

Rezumat [ modificare | modificare surs? ]

Aten?ie : urmeaz? detalii despre nara?iune ?i/sau deznod?mant.

In 1953, Esther Greenwood, o student? de nou?sprezece ani din suburbiile Bostonului , este recompensat? cu un stagiu de var? la revista fictiv? Ladies' Day din New York City . In timpul stagiului, Esther nu se simte nici stimulat?, nici mul?umit? de munca, moda ?i stilul de via?? din ora?ul mare pe care colegii ei din proiect par s? le adore. ?i atunci incepe o lupt? pentru a sim?i orice altceva, in afar? de anxietate ?i dezorientare. Esther apreciaz? sarcasmul , ironia fin? ?i spiritul de aventur? ale unei alte stagiare, Doreen, dar se identific? ?i cu evlavia lui Betsy, o tan?r? de mod? veche ?i naiv?. Esther are o binef?c?toare in Philomena Guinea, o fost? scriitoare de succes de fic?iune pentru femei, care finan?eaz? bursa prin care Esther, provenind dintr-o familie din clasa de mijloc, este inscris? la facultate.

Esther descrie in detaliu mai multe incidente seriocomice care au loc in timpul stagiului ei, incepand cu o intoxica?ie alimentar? in mas? a stagiarilor de la un pranz aruncat de personalul revistei. I?i aminte?te de iubitul ei Buddy, cu care s-a intalnit mai in glum?, mai in serios, dar care se considera logodnicul ei de drept. Monologul ei interior este deseori axat pe ganduri despre moarte ?i violen??. Cu pu?in timp inainte de incheierea stagiului, ea particip? la o petrecere intr-un club de ?ar? impreun? cu Doreen ?i este cuplat? cu un b?rbat care o trateaz? dur ?i o agreseaz? sexual, apoi ea ii sparge nasul ?i pleac?. In acea noapte, dup? ce se intoarce la hotel, Esther, impulsiv?, arunc? de pe acoperi? toate hainele ei nou-nou?e ?i la mod?.

Esther se intoarce la casa ei din Massachusetts , unde locuie?te cu mama ei v?duv?. Ea i?i pusese toate speran?ele intr-o alt? oportunitate academic? in Massachusetts, un curs de scriere sus?inut de un autor de renume mondial, dar la intoarcere mama ei ii spune imediat c? nu a fost acceptat? la curs ?i planurile ei au dat gre?. Esther decide s?-?i petreac? vara scriind un roman, de?i simte c? ii lipse?te suficient? experien?? de via?? pentru a scrie conving?tor. Toat? identitatea ei a fost centrat? pe o bun? evolu?ie profesional?, iar acum, c? p?r?se?te ?coala, nu este sigur? ce s? fac? cu via?a ei ?i niciuna dintre alegerile care i se prezint? (maternitatea, a?a cum este exemplificat? de Dodo Conway, vecina lui Esther ?i mam? prolific?, sau carierele feminine stereotipe, cum ar fi stenografia ) nu o atrag. Esther devine din ce in ce mai deprimat? ?i nu poate dormi. Mama ei o sf?tuie?te s? mearg? la un psihiatru , dr. Gordon, dar Esther nu are incredere in el pentru c? este un b?rbat atr?g?tor ?i nu pare s? o asculte. El ii prescrie terapie electroconvulsiv? (ECT); dup? prima ?edin??, ii spune mamei ei c? nu se va mai duce la el.

Terapia cu electro?ocuri nu este eficient?, iar starea psihic? a lui Esther se inr?ut??e?te. Are mai multe tentative de sinucidere, inclusiv s? inoate departe in larg, inainte de a face o incercare serioas?. Esther se ascunde intr-un loc dosnic din pivni?? ?i inghite multe somnifere care-i fuseser? prescrise pentru insomnie . In ziare apar supozi?ii despre r?pirea ?i moartea ei, dar este descoperit? in via?? in pivni?a casa ei dup? o perioad? nedeterminat? de timp. In continuare va fi trimis? la mai multe spitale de boli psihice pan? cand binef?c?toarea ei de la facultate, Philomena Guinea, ii asigur? internarea la un centru de tratament de elit? unde o cunoa?te pe dr. Nolan, o femeie terapeut. Al?turi de ?edin?ele regulate de psihoterapie , lui Esther i se administreaz? cantit??i uria?e de insulin? pentru a produce o ?reac?ie” (un tratament psihiatric comun la acea vreme, acum infirmat) ?i din nou tratamente cu electro?ocuri, Dr. Nolan asigurandu-se c? acestea sunt administrate corect. In perioada petrecut? acolo, ea spune c? depresia ei e ca ?i cum ar fi inchis? intr-un clopot de sticl?, luptandu-se pentru a respira. In cele din urm?, Esther descrie tratamentul cu electro?ocuri ca fiind benefic prin faptul c? are un fel de efect antidepresiv; ridic? clopotul metaforic in care se sim?ea captiv? ?i sufocat?. Tot acolo, se reintalne?te ?i cu Joan Gilling, care avusese ?i ea o rela?ie cu Buddy. In timp ce Esther ?i Joan sunt internate in spital, Joan se sinucide brusc. Romanul implic? in mare m?sur? faptul c? Joan este lesbian? ?i atras? sau interesat? de Esther.

Esther ii spune Dr. Nolan cum invidiaz? libertatea pe care o au b?rba?ii ?i cum ea, ca femeie, i?i face griji c? ar putea r?mane ins?rcinat?. Dr. Nolan o trimite la un medic care ii monteaz? o diafragm?. Esther se simte acum eliberat? de temerile ei legate de consecin?ele sexului, f?r? presiunile anterioare de a se c?s?tori, eventual cu b?rbatul nepotrivit. Sub observa?ia Dr. Nolan, starea ei se imbun?t??e?te considerabil. Diverse evenimente semnificative, cum ar fi prima experien?? sexual?, internarea in spital ?i sinuciderea lui Joan, ii ofer? o nou? perspectiv?. Esther interac?ioneaz? cu Buddy inc? o dat? spre sfar?itul romanului, cand acesta o viziteaz? ?i o intreab? dac? e ceva la el care tulbur? psihic femeile, avand in vedere c? a avut rela?ii ?i cu Joan ?i cu Esther. Mai tarziu, Buddy se intreab? cu voce tare cine se va mai c?s?tori cu Esther acum, dup? ce fusese internat? in spital, punand cap?t efectiv logodnei lor. Esther se simte u?urat?.

Romanul se incheie cand Esther urmeaz? s? fie evaluat? de medicii ei, care vor decide dac? poate p?r?si spitalul ?i se poate intoarce la studii.

Se sugereaz? aproape de inceputul romanului c?, in anii urm?tori, Esther inten?ioneaz? s? aib? un copil.

Personaje [ modificare | modificare surs? ]

  • Esther Greenwood este protagonista romanului, o student? din Boston. In vara cat a lucrat ca stagiar la revista Ladies' Day , a locuit la hotelul Amazon din New York , impreun? cu alte colege de la revist?. Esther incepe s? se afund? in depresie . Sentimentul de panic? pentru c? nu ?tie ce va face cu via?a ei dup? absolvire, problemele profesionale, alienarea social?, intalnirile traumatizante, inclusiv o tentativ? de viol , sentimentul c? pur ?i simplu nu se potrive?te standardelor culturale ?i sociale obligatorii pentru femeile din acea epoc?, toate acestea cumulate contribuie de declinul ei psihic. In plus, este afectat? ?i de pierderea tat?lui ei in copil?rie. Intoars? acas?, unde locuie?te cu mama ei, sufer? de insomnie , lipsa poftei de mancare, apatie ?i ganduri de sinucidere . Inainte de a avea probleme psihice, Esther era o student? silitoare, cu rezultate foarte bune, cu planuri de a deveni scriitoare sau poet?. Dar are o tendin?? de a fi mai retras?, nu este o fire foarte sociabil?.
  • Doreen este o tan?r? rebel?, de asemenea stagiar? la revista Ladies' Day , ?i prietena cea mai bun? a lui Esther din acea perioad?. ?i ea tanje?te dup? aceea?i libertate ca Esther, dar ?tie c? acest gen de comportament este blamat de societate. Esther apreciaz? inf??i?area lui Doreen, sim?ul umorului, personalitatea, chiar ?i mirosul ei, pe care il descrie ca un parfum de ferigi proasp?t zrobite. Ins? uneori o respinge ?i nu vrea s? mai aib? de-a face cu ea, preferand femei mai conven?ionale, precum Betsy.
  • Joan este o cuno?tin?? mai veche de-a lui Esther, care se interneaz? ?i ea in acela?i spital. Avusese ?i ea o scurt? rela?ie cu Buddy, dar mai mult o interesaser? p?rin?ii lui Buddy, care se purtau mai frumos decat proprii ei p?rin?i. La spital, ea ?i Esther sunt la concuren?? care se va face bine mai repede, obicei de altfel frecvent printre pacien?i. Intr-o zi, Esther o g?se?te pe Joan in pat cu o alt? pacient?, DeeDee ?i acest fapt o face s? se gandeasc? la rela?iile lesbiene . Joan, la un moment dat, ii propune asta ?i ei, dar Esther ii spune c? nu i-a pl?cut niciodat? de ea. Cand Esther are nevoie de ajutor pentru a ajunge la spital din cauza hemoragiei provocate de rela?ia sexual? cu Irwin, Joan este cea care o ajut?. In final, Joan se sinucide in spital. Esther asist? la inmormantarea ei.
  • Doctora Nolan o trateaz? pe Esther la spitalul de boli psihice. O femeie frumoas? ?i bland?, cu o rar? sensibilitate ?i talent profesional, care o fac pe Esther s? aib? incredere deplin? in ea. Nolan ii administreaz? terapia cu ?ocuri electrice lui Esther, inregistrand rezultate pozitive.
  • Doctorul Gordon este primul doctor care o trateaz? pe Esther. Arogant ?i increzut, o supune unor tratamente cu electro?ocuri ce vor l?sa traume asupra ei.
  • Dna. Greenwood, mama lui Esther, i?i iube?te fiica, dar o preseaz? s? se conformeze statutului impus femeilor de societatea anilor 1950, pentru care Esther simte o profund? respingere.
  • Buddy Willard este fostul iubit al lui Esther. Vrea s? devin? doctor ?i viseaz? la o so?ie exact ca mama lui, sperand c? a?a va fi Esther. Ea este indr?gostit? de el mult timp, dar cand afl? c? el nu este virgin, i?i schimb? sentimentele ?i il consider? ipocrit. Dup? ce Buddy se imboln?ve?te de tuberculoz? , ea are ezit?ri. Pan? la urm?, el o cere de so?ie, dar ea il refuz?, pentru c? a decis s? nu se m?rite niciodat?. La care Buddy ii r?spunde c? e nebun?.
  • Dna. Willard, mama lui Buddy, este o casnic? extrem de conservatoare cu privire la rolul femeii in familie ?i in societate ?i e hot?rat? s?-l vad? pe fiul ei c?s?torit cu Esther. Joan o ador? pe dna. Willard ?i descoper? in ea mama pe care nu a avut-o.
  • Dl. Willard, tat?l lui Buddy ?i so?ul dnei. Willard, este un bun prieten de familie.
  • Constantin, un translator cu accent str?in, se intalne?te de cateva ori cu Esther in New York. Afla?i in apartamentul lui, Esther se gande?te s?-?i piard? virginitatea cu el, dar, din motive ne?tiute, el alege s? doarm? lini?ti?i toat? noaptea unul lang? altul.
  • Irwin este un tan?r inalt, dar cu un aspect dezagreabil, primul partener sexual al lui Esther, cel care ii provoac? hemoragia. Este profesor de matematic? ?i ca?tig? bine. O invit? pe Esher la o cafea, de?i nu o cuno?tea deloc (nici m?car c? avea probleme psihice).
  • Jay Cee este ?eful foarte sever al lui Esther, care e foarte inteligent, a?a c? aspectul lui prea pu?in atr?g?tor nu mai conteaz?. El editeaz? lucrarea lui Esther.
  • Lenny Shepherd, un tan? D.J. bogat din New York le invit? la el pe Doreen ?i Esther. Doreen o roag? pe Esther s? r?man? ?i ea, in caz c? Lenny ar incerca ceva cu ea. Dar ea refuz?. Doreen ?i Lenyy incep o rela?ie, iar Esther se instr?ineaz? de Doreen.
  • Philomena Guinea, o doamn? in varst?, bogat?, este cea care a sponsorizat bursa de studii pentru Esther. Exist? o condi?ie ca fiecare student benficiar de bus? s? scrie o scrisoare de mul?umire binef?c?torului s?u. Philomena o invit? pe Esther s? ia masa impreun?. Ii m?rturise?te c? ?i ea a fost internat? intr-un spital de boli psihice ?i pl?te?te internarea lui Esther.
  • Marco, prieten cu Lenny, o invit? pe Esther la o petrecere, o agreseaz? ?i incearc? s? o violeze.
  • Betsy, o tan?r? bogat? de la revist?, este tipul de ?fat? bun?” din Kansas , a?a cum ar vrea s? fie ?i Esther. Este exact opusul lui Doreen, iar Esther se simte intre dou? extreme.
  • Hilda este o alt? coleg? de la revist?, pe care Esther nu prea o agreeaz? din pricina comentariilor ei.

Scriere ?i publicare [ modificare | modificare surs? ]

Potrivit so?ului ei, Sylvia Plath a inceput s? scrie romanul in 1961, dup? ce publicase The Colossus and other poems , prima ei colec?ie de poezii. Plath a terminat de scris romanul in august 1961. [3] Dup? ce s-a desp?r?it de Hughes, Plath s-a mutat intr-un apartament mai mic din Londra , unde avea ?timp ?i loc s? lucreze neintrerupt. Apoi, cu vitez? maxim? ?i cu foarte pu?ine revizuiri de la inceput pan? la sfar?it, a scris Clopotul de sticl? ”, [2] a explicat el.

Plath scria romanul sub sponsorizarea lui Eugene F. Saxton Fellowship, afiliat cu Editura Harper & Row, dar editura fost dezam?git? de manuscris ?i s-a retras, numindu-l ?dezam?gitor, juvenil ?i suprasolicitat”. [2] Variante de titlu ale romanului au fost, printre altele, Jurnalul unei sinucideri ?i Fata din oglind? . [4]

Teme principale [ modificare | modificare surs? ]

Condi?ia femeii [ modificare | modificare surs? ]

Clopotul de sticl? abordeaz? problema identit??ii acceptabile din punct de vedere social ?i examineaz? ?str?dania lui Esther de a-?i forja propria identitate, de a fi ea ins??i, mai degrab? decat ceea ce se a?teapt? al?ii s? fie”. [5] Se a?teapt? ca Esther s? fie casnic? ?i o femeie autosuficient?, f?r? nicio alternativ? de independen??. [6] Ea se simte prizoniera indatoririlor domestice ?i se teme de pierderea eului interior. Clopotul de sticl? i?i propune s? eviden?ieze problemele din societatea patriarhal? opresiv? din America de la mijlocul secolului al XX-lea. [7]

De-a lungul romanului, Esther reflecteaz? cu privire la sex, virginitate ?i la ce se a?teapt? de la ea ca femeie. Un punct important al ac?iunii din capitolele ulterioare este cand un medic ii monteaz? un implant contraceptiv, care ii permite s?-?i piard? virginitatea f?r? teama de a r?mane ins?rcinat? ?i de a deveni p?rinte inainte de a fi preg?tit? pentru asta. [8] La inceputul romanului, Esther critic? dublul standard al preten?iei ca ea s? r?man? virgin? pentru Buddy (care inten?ioneaz? s? se c?s?toreasc? cu ea), in timp ce el poate s? aib? o rela?ie sexual? pasager? cu o alt? femeie f?r? niciun fel de consecin?e.

Esther pare s? adopte o abordare aproape ?tiin?ific? a sexului ?i virginit??ii. Un capitol al romanului discut? despre planul ei de a ?avea o aventur?” cu cineva, pur ?i simplu pentru a ?sc?pa” (adic? s?-?i piard? virginitatea), dar ii este prea fric? de posibilitatea unei sarcini.

Esther comenteaz?, de asemenea, despre teama ei de c?s?torie ?i despre constrangerile pe care le-ar avea o c?s?torie ?tipic?” epocii asupra identit??ii ?i obiectivelor ei personale.

S?n?tate mintal? [ modificare | modificare surs? ]

Esther i?i descrie via?a ca fiind sufocat? sub un clopot de sticl?. Un clopot de sticl? este un recipient de prezentare din sticl? groas? folosit uneori pentru a crea un spa?iu vid. Aici, inseamn? ?Sufocarea mental? a lui Esther prin inevitabila instalare a depresiei asupra psihicului ei.” [9] De-a lungul romanului, Esther spune cum se simte sufocat? ?i recunoa?te momentele de luciditate atunci cand este ridicat clopotul. Aceste momente se coreleaz? cu starea ei psihic? ?i cu efectul depresiei ei. Criticii discut? despre natura ?clopotului de sticl?” al lui Esther ?i despre ce poate reprezenta acesta. [9] Unii spun c? este o r?zbunare impotriva stilului de via?? suburban, [10] al?ii cred c? reprezint? standardele stabilite pentru via?a unei femei. [7] Cu toate acestea, dac? lu?m in considerare natura vie?ii ?i mor?ii Sylviei Plath ?i paralelele dintre Clopotul de sticl? ?i via?a ei, este greu de ignorat tema bolii mintale. [11]

Psihiatrul Aaron Beck a studiat boala mintal? a lui Esther ?i a observat dou? cauze ale depresiei evidente in via?a ei. [12] Prima este format? din experien?ele traumatizante timpurii, moartea tat?lui ei la varsta de 9 ani. Este evident cat de afectat? este de aceast? pierdere atunci cand se intreab?: ?M-am gandit cat de ciudat c? nu mi-a trecut niciodat? prin minte c? am fost perfect fericit? pan? la varsta de nou? ani”. [13] A doua cauz? a depresiei ei provine din ideologiile ei perfec?ioniste. Esther este o femeie cu multe realiz?ri - facultate, stagii ?i note perfecte. Acest succes este cel care ii impune obiectivele de neatins, iar cand nu le atinge, s?n?tatea ei mintal? are de suferit. Esther se plange: ?Problema era c? am eu fost inadecvat? tot timpul, dar pur ?i simplu nu m? gandeam la asta”. [13]

Esther Greenwood sufer? o c?dere psihic? evident? - aceasta fiind tentativa ei de sinucidere care declan?eaz? a doua jum?tate a romanului. [13] Cu toate acestea, intreaga ei via?? e plin? de semne de avertizare care duc la acest final. Romanul incepe cu gandurile ei negative cu privire la toate deciziile din via?a trecut? ?i actual?. Aceast? mentalitate combinat? cu trauma copil?riei ?i atitudinea perfec?ionist? ii vor provoca depresia, pan? la tentative de sinucidere. [14]

Acest roman descrie tratamentul s?n?t??ii mintale in anii 1950. [15] Prin nara?iunea lui Esther, Plath descrie propria ei experien?? cu tratamentul de s?n?tate mintal?. Acest roman nu doar c? prezint? discursul feminist ?i contest? modul de via?? al femeilor din anii 1950, ci ?i ofer? un studiu de caz al unei femei care se lupt? cu probleme de s?n?tate mintal?. [16]

Paralel? cu elemente din via?a Sylviei Plath [ modificare | modificare surs? ]

Cartea con?ine multe referin?e la oameni ?i evenimente reale din via?a lui Plath. Bursa oferit? lui Plath a fost la revista Mademoiselle incepand cu 1953. [17] Philomena Guinea este varianta autoarei Olive Higgins Prouty, sponsorul lui Plath, care i-a finan?at bursa de studiu la Smith College . Plath a fost respins? de la un curs de la Harvard predat de Frank O'Connor. [18] Se presupune c? dr. Nolan se bazeaz? pe Ruth Beuscher, terapeutul lui Plath, pe care a continuat s? o viziteze dup? externarea din spital. O bun? parte din carte seam?n? foarte mult cu experien?ele descrise de Mary Jane Ward in romanul ei autobiografic The Snake Pit ; Plath a declarat mai tarziu c? a citit recenziile despre The Snake Pit ?i a crezut c? publicul dorea s? vad? ?chestii despre s?n?tatea mintal?”, a?a c? in mod deliberat a realizat detaliile spitaliz?rii lui Esther conform procedurilor ?i metodelor descrise in cartea lui Ward. Plath a fost pacient la Spitalul McLean, [19] o unitate de lux care sem?na cu ?groapa ?erpilor” mult mai pu?in decat sec?iile din Spitalul de Stat Metropolitan, probabil locul unde fusese internat? Mary Jane Ward.

Intr-un interviu din 2006, Joanne Greenberg a spus c? a fost intervievat? in 1986 de una dintre femeile care lucrase la Mademoiselle cu Plath in grupul de editori invita?i ai colegiului. Femeia a sus?inut c? Plath a men?ionat atatea detalii despre via?a studen?ilor in Clopotul de sticl? , incat ?nu s-au mai putut privi niciodat? in fa??” ?i c? aceasta a provocat destr?marea c?s?toriei ei ?i, eventual, a altora. [20] [21]

Janet McCann coreleaz? aspira?ia autoarei spre independen?a feminin? cu o psihologie nevrotic? auto-descris?. [22] Ted Hughes, so?ul lui Plath, a sugerat c? este posibil ca romanul s? fi fost scris ca un r?spuns la mul?i ani de tratament cu electro?ocuri ?i cicatricile pe care le-a l?sat. [23]

Receptare critic? [ modificare | modificare surs? ]

Clopotul de sticl? a primit ?recenzii pozitive cu pruden??”. [24] Intervalul scurt de timp dintre publicarea c?r?ii ?i sinuciderea lui Plath a avut drept rezultat ?pu?ine lecturi inocente” ale romanului. [25]

In prima perioad? dup? publicare, majoritatea cititorilor s-au concentrat mai ales pe conexiunile autobiografice dintre Plath ?i protagonist?. Ca r?spuns la criticile autobiografice, criticul Elizabeth Hardwick a cerut cititorilor s? fac? distinc?ia intre Plath ca scriitor ?i Plath ca ?eveniment”. [26] Robert Scholes, scriind pentru The New York Times , a elogiat ?descrierile clare ?i ciudate” ale romanului. [26] [27] Mason Harris de la West Coast Review a complimentat romanul c? folose?te ??lentila distorsionat?” a nebuniei [pentru a oferi] o viziune autentic? a unei perioade care a exaltat cel mai opresiv ideal al ra?iunii ?i stabilit??ii”. [26] Howard Moss de la The New Yorker a realizat o recenzie mixt?, l?udand ?comedia neagr?” a romanului, dar a ad?ugat c? a existat ?ceva de feti??” in concep?ia romanului care ?tr?deaz? mana romancierului amator”. [26]

Pe 5 noiembrie 2019, BBC News a inclus Clopotul de sticl? pe lista sa cu cele mai inspira?ionale 100 de romane. [28]

Adapt?ri [ modificare | modificare surs? ]

Despre Clopotul de sticl? s-au f?cut multe referiri in mass-media . Iris Jamahl Dunkle a scris despre roman c? ?deseori, atunci cand romanul apare in filme ?i seriale de televiziune americane, este prezentat ca un simbol al nelini?tii adolescen?ilor”. [2]

In Clopotul de sticl? (1979), film regizat de Larry Peerce , cu Marilyn Hassett in rolul Esther Greenwood, [29] a fost prezentat sloganul: ?Uneori, este un act de curaj ?i s? fii femeie.” In film, Joan incearc? s? o determine pe Esther s? accepte un pact de sinucidere, ceea ce nu apare in carte. [30]

In iulie 2016 a fost anun?at c? Kirsten Dunst i?i va face debutul regizoral cu o adaptare a filmului Clopotul de sticl?, cu Dakota Fanning in rolul Esther Greenwood. [31] In august 2019, s-a anun?at c? Dunst nu se va mai implica in acest proiect, iar Bell Jar va deveni un serial TV difuzat de Showtime. [32]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ McCullough, Frances (1996).
  2. ^ a b c d Dunkle, Iris Jamahl ( ). ?Sylvia Plath's The Bell Jar: Understanding Cultural and Historical Context in an Iconic Text” (PDF) . In McCann, Janet. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, California: Salem Press. p. 15. ISBN   978-1-58765-836-5 . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  3. ^ Steinberg, Peter K. ( ), ?Textual Variations in The Bell Jar Publications” , Plath Profiles: An Interdisciplinary Journal for Sylvia Plath Studies (in englez?), 5 , pp. 104?139, ISSN   2155-8175 , accesat in  
  4. ^ Smith, Ellen ( ). ?Sylvia Plath's The Bell Jar: Critical Reception”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. pp. 92?109. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  5. ^ Perloff, Marjorie ( ). ? ' A Ritual for Being Born Twice': Sylvia Plath's The Bell Jar”. Contemporary Literature . University of Wisconsin Press. 13 (4): 507?552. doi : 10.2307/1207445 . JSTOR   1207445 .  
  6. ^ Smith, Ellen ( ). ?Sylvia Plath's The Bell Jar: Critical Reception”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. pp. 92?109. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  7. ^ a b ?Stephanie A. Smith | Department of English. The Separative Self in Sylvia Plath's ?The Bell Jar", p. 49-63” . people.clas.ufl.edu . Accesat in .  
  8. ^ Boffano, Agnese (septembrie 2018). ?Sex and Success: A Feminist Analysis of Sylvia Plath's The Bell Jar ” (PDF) . Gothenburg University Department of Languages and Literature .  
  9. ^ a b Tsank, Stephanie ( ), ?The Bell Jar: A Psychological Case Study” , Plath Profiles: An Interdisciplinary Journal for Sylvia Plath Studies (in englez?), 3 , pp. 166?177, ISSN   2155-8175 , accesat in  
  10. ^ MacPherson, Patrick ( ). Reflecting on the Bell Jar . London: Routledge. ISBN   978-0415043939 .  
  11. ^ Butscher, Edward ( ). Sylvia Plath: Method and Madness . Tucson. AZ: Schaffner Press. ISBN   978-0971059825 .  
  12. ^ Beck, Aaron ( ). ?The Development of Depression: A Cognitive Model”. The Psychology of Depression: Contemporary Theory and Research . Washington, DC: Winston-Wiley: 3?27.  
  13. ^ a b c Plath, Sylvia ( ). The Bell Jar . New York: Harper Perennial.  
  14. ^ Tanner, Tony ( ). City of Words: American Fiction 1950-1970 . Cambridge University. pp. 262?264. ISBN   978-0060142179 .  
  15. ^ Drake, R.E.; Green, A.I.; Mueser, K.T. ( ). ?The History of Community Mental Health Treatment and Rehabilitation for Persons with Severe Mental Illness”. Community Mental Health Journal . 39 (5): 427?40. doi : 10.1023/a:1025860919277 . PMID   14635985 .  
  16. ^ Budick, E. ( ). ?The Feminist Discourse of Sylvia Plath's the Bell Jar”. College English . 49 (8): 872?885. doi : 10.2307/378115 . JSTOR   378115 .  
  17. ^ Wagner-Martin, Linda; Stevenson, Anne ( ). ?Two Views on Sylvia Plath's Life and Career” . The Oxford Companion to Twentieth-Century Poetry in English . Oxford University Press. ISBN   9780192800428 .  
  18. ^ Davidson, Paul. ?UCC Library: Library Homepage: Home” (in englez?). libguides.ucc.ie . Accesat in .  
  19. ^ Beam, Alex ( ), Gracefully insane : the rise and fall of America's premier mental hospital , Internet Archive, New York : Public Affairs, ISBN   978-1-891620-75-1 , accesat in  
  20. ^ ? " Appearances" in a "Rose Garden"? Author Joanne Greenberg on her writing, her life, and mental illness” . beta.prx.org . Accesat in .  
  21. ^ Wagner-Martin, Linda (1988).
  22. ^ McCann, Janet ( ). ?On the Bell Jar”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. p. 19. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  23. ^ Hughes, Ted ( ). ?On Sylvia Plath”. Raritan . Rutgers University. 14 (2): 1?10.  
  24. ^ McCann, Janet ( ). ?On the Bell Jar”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. p. 19. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  25. ^ Smith, Ellen ( ). ?Sylvia Plath's The Bell Jar: Critical Reception”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. pp. 92?109. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  26. ^ a b c d Smith, Ellen ( ). ?Sylvia Plath's The Bell Jar: Critical Reception”. In Janet McCann. Critical Insights: The Bell Jar . Pasadena, CA: Salem Press. pp. 92?109. ISBN   978-1-58765-836-5 .  
  27. ^ ?Review: 'The Bell Jar,' by Sylvia Plath” , The New York Times (in englez?), , ISSN   0362-4331 , accesat in  
  28. ^ ?100 Novels That Shaped Our World by BBC - The Greatest Books” . thegreatestbooks.org . Accesat in .  
  29. ^ ?AFI|Catalog” . catalog.afi.com . Accesat in .  
  30. ^ Wald, Matthew L.; Times, Special To the New York ( ), ?PSYCHIATRIST FILES A LIBEL SUIT OVER FILM OF PLATH'S 'BELL JAR ' ” , The New York Times (in englez?), ISSN   0362-4331 , accesat in  
  31. ^ Nordine, Michael ( ). ? ' The Bell Jar': Kirsten Dunst to Direct Dakota Fanning in an Adaptation of Sylvia Plath's Classic Novel” (in englez?). IndieWire . Accesat in .  
  32. ^ ?Dakota Fanning's The Bell Jar now a TV show, Kirsten Dunst exits” (in englez?). Digital Spy. . Accesat in .  
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clopotul_de_sticl?&oldid=15867987