| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Sabeenii
au fost membrii ai unui popor de origine semitica din sudul Peninsulei Arabiei in vremurile preislamice, fondatori ai regatului Saba?, gasit in biblie si sub numele de Sheba.
Saba? a fost un stat str?vechi care a existat de la sfar?itul mileniului II i.Hr. pan? la sfar?itul secolului al III-lea d.Hr. in partea de sud a Peninsulei Arabice, in zona Yemenului modern.
S?p?turi din centrul Yemenului sugereaz? c? civiliza?ia Sabeean? a luat nastere inc? din secolele X-XII i.Hr.
Cea mai veche men?iune despre sabeeni a fost in analele asiriene de la sfar?itul secolului al VIII-lea ?i inceputul secolului al VII-lea i.e.n.
De?i nu este sigur cand exact sabeenii au stabilit prima dat? regiunea, regatul lor este cunoscut din din inscrip?iile cuneiforme din Mesopotamia, dar ?i din propriile lor inscrip?ii sud-semite.
Sir-wah, la o zi la vest de Ma'rib, a fost la inceput capitala regatului. Cl?direa sa principal? a fost templul lui Almagah, zeul lunii.
[1]
Principalele sale ruine, numite acum al-Kharibah, ad?postesc un sat de o sut? de oameni. Mai tarziu, in a doua perioada a regatului Sabeean, Ma'rib, a devenit capitala. In inscrip?iile indigene Ma?rib este redat
Mryb
sau
Mrb
; ortografia modern? bazandu-se pe o ?corec?ie” nejustificat? a scriitorilor arabi medievali. Ora?ul se afla intr-o zon? anterior foarte cultivat?, udat? de marele Baraj Ma?rib, care controla fluxul din bazinul extins Wadi Dhana.
Dou? centre secundare au fost ?irw?h, pe un afluent al Wadi Dhana deasupra barajului, ?i Nashq (acum Al-Bay???), la cap?tul vestic al Wadi al-Jawf. Cu toate acestea, chiar dinaintea erei noastre, regiunile muntoase, atat la nord, cat ?i la vest de Sanaa, au jucat un rol mult mai activ in afacerile sabeene, iar unii dintre conduc?tori apar?ineau clanurilor de munte. Primele secole au v?zut, de asemenea, apari?ia orasului Sanaa ca centru guvernamental ?i re?edin?? regal?, aproape rivalizand cu statutul capitalei Ma?rib. Cu toate acestea, Ma?rib ?i-a p?strat prestigiul pan? in secolul al VI-lea d.Hr.
Mukarrib
era titlul de preot-rege care st?tea in fruntea statului. Acum, in general, se crede c? inseamn? ?unificator” (cu aluzie la procesul de extindere a influen?ei sabeenilor asupra comunit??ilor invecinate).
Doi mukarribi sabeeni timpurii,
Yatha'-amar
?i
Kariba-il
, sunt citati in analele regale asiriene ale lui Sargon al doilea ?i Sanherib, care se presupune ca au domnit la sfar?itul secolului al VIII-lea ?i inceputul secolului al VII-lea. In perioada lor de glorie, regii din Saba ?i-au extins hegemonia asupra intregii Arabii de Sud, reducand vecinul lor, regatul minean, la o stare de vasalaj.
[2]
O alt? inscrip?ie consemneaz? campaniile victorioase ale lui
Kariba-il Watar
(cca. 450 i.Hr.), care ?i-a asumat prima dat? titlul ?rege de pe Saba”.In a doua perioad? a regatului Sabeean (cca. 610-115 i.Hr.) domnitorul pare lipsit de caracterul s?u preotesc.
Mai tarziu, titlul de
mukarrib
a disp?rut, iar conduc?torii s-au referit la ei in?i?i ?i au fost denumi?i de c?tre supu?ii lor drept ?rege din Saba?”.
[3]
Saba? era bogata in mirodenii ?i produse agricole ?i desf??ura mult comer? prin caravane ?i pe mare. Stramtoarea Bab el-Mandeb, care separ? Arabia de Africa, a servit ca o rut? comercial? major? de-a lungul existen?ei regatului. Sabeenii ?i abyssinienii (etiopienii) s-au bucurat de o implicare cultural? ?i tehnologic? semnificativ?: multe inscrip?ii ?i artefacte religioase sabeene au fost g?site in regiunea istoric? Tigray, iar tehnicile de irigare folosite in Saba? au fost folosite ?i in regiune. Multe dintre limbile vorbite ast?zi in Cornul Africii, inclusiv amarica ?i tigrinya, continu? s? foloseasc? o scriere derivat? din cea folosit? de sabeeni.
[4]
Sabaeana nu a fost folosit? doar ca limb? scris? de c?tre poporul sabeean, ci ?i de alte na?iuni, cum ar fi Himyarites, Syriwahites, Humlanites, Ghaymanites ?i Radmanites din vechiul Yemen. Face parte din subgrupul limbilor sud-arabe din grupul semitic al familiei de limbi afro-asiatice (Hamito-Semitic). Caracteristica distinctiv? a limbii sabeene fa?? de alte limbi arabe vechi de sud este utilizarea "h" pentru a marca a treia persoan? ca prefix cauzal, in timp ce alte limbi au folosit markeri diferi?i. Ca rezultat, sabeeana este adesea men?ionat? ca ?limba h”, in timp ce celelalte limbi sunt denumite ?limbile s”.Sabeeana a fost scris folosind alfabetul sud-arabic, care este similar cu alfabetul ebraic sau arab, prin faptul c? a marcat doar consoane. Timp de mul?i ani, singurele texte descoperite in aceast? scriere au fost inscrip?ii in scrierea lui Musnad. Cu toate acestea, in 1973, au fost descoperite documente scrise cu litere mici ?i cursive, datand din a doua jum?tate a secolului I d.Hr.
[5]
Barajul Mar'ib, cunoscut ?i sub numele de Marele Baraj al lui Mar'ib, este o structur? istoric? care st? ca o dovad? a priceperii ?i ingeniozit??ii ingineriei civilizatiei sabeene. Acesta a fost odat? considerat una dintre cele mai mari ispr?vi inginere?ti ale lumii antice ?i continu? s? fascineze oamenii de ?tiin?? ?i istoricii de ast?zi.
Barajul a fost construit pe raul Wadi Dhana in valea Mar'ib, o zon? care era cunoscut? pentru solul s?u fertil ?i abunden?a de ap?.
Barajul a fost o component? crucial? a infrastructurii acestui regat, oferind irigare pentru culturi, ap? potabil? pentru reziden?i ?i ap? pentru utiliz?ri industriale. A fost construit folosind pietre mari, lut ?i mortar ?i a fost conceput pentru a rezista inunda?iilor puternice care au avut loc adesea in timpul sezonului ploios.
Barajul a r?mas in uz timp de peste o mie de ani, dar pan? in secolul al VI-lea d.Hr., a c?zut in paragin?. Motivele declinului barajului nu sunt pe deplin clare, dar unii istorici speculeaz? c? activitatea seismic? sau schimb?rile climatice ar fi putut juca un rol.
Oricare ar fi cauza, barajul Mar'ib s-a pr?bu?it in cele din urm?, provocand devastare pe scar? larg?. Pierderea aliment?rii cu ap? a barajului a avut un impact profund asupra popula?iei locale, iar regatul Saba' a sc?zut rapid in putere ?i influen??.
Barajul Mar'ib a r?mas in ruine timp de secole, pan? cand a fost redescoperit de exploratorii europeni in secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, abia in anii 1980 s-au f?cut eforturi serioase pentru a reda barajul la str?lucirea de odinioar?.
Ast?zi, Barajul Mar'ib este din nou o structur? func?ional?, furnizand ap? pentru irigare ?i alte utiliz?ri in zona inconjur?toare. Proiectul de restaurare a fost o intreprindere masiv?, care a necesitat cooperarea mai multor agen?ii guvernamentale ?i organiza?ii private.
Primele trei secole ale erei noastre au furnizat o documentare mai ampl? decat orice alt? perioad?, dar in timpul acelor secole sabeenii s-au confruntat cu o amenin?are puternic? din partea himyari?ilor la sud de ei. Himyari?ii au reu?it uneori s? ca?tige suprema?ia asupra sabeenilor, iar la sfar?itul secolului al III-lea i-au absorbit definitiv pe sabeeni in ?inutul lor. In r?zboaiele din secolul I incoace, regii (fie Sabeean sau Himyarit) erau sprijini?i atat de o armat? na?ional? (kham?s) sub propria lor comand?, cat ?i de contingente ridicate din comunit??ile asociate conduse de un
qayls
, apar?inand clanurilor aristocratice care conduceau fiecare comunitate asociat?.
1. Hitti, Philip (1951).History of the Arabs from the earliest times to the present. The MacMillan Company.
2.
https://www.britannica.com/topic/Sabaean-people
3.
https://www.britannica.com/topic/South-Arabian-language
4.
https://www.britannica.com/topic/Sabaean-people