De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ordinul cistercian
|
|
Blazon
|
Nume oficial
|
Cistercienses
|
Nume popular
|
Cistercieni
|
Fondator
|
Robert de Molesme, Abbaye de
Citeaux
|
Data infiin??rii
|
1098
|
Apartenen?a
|
Biserica Catolic?
|
Sigla
|
OCist
|
Statut canonic
|
Ordin religios monahal
|
Vestimenta?ie
|
Imbr?c?minte monahal? alb? cu scapular negru
|
Ramura femenin?/masculin?
|
Cisterciene
|
Sit oficial
|
http://www.cistercensi.info
|
Ordine religioase
|
Ordinul cistercian
(in
latin?
O
rdo
Cist
erciensis
, acronim
Ocist
) este un ordin c?lug?resc
catolic
.
Nucleul ordinului l-au constituit c?lug?rii m?n?stirii benedictine din
Citeaux
(in latin?
Cistercium
) din
Fran?a
, care sub conducerea abatelui
Robert de Molesme
s-au decis in anul
1098
s? respecte cu cea mai mare stricte?e
Regula Sfantului Benedict
, a?a cum a fost scris? de
Benedict de Nursia
in anul
540
.
Numele ordinului provine de la denumirea latin? a localit??ii Citeaux (?Cistercium”).
Larga r?spandire a cistercienilor a inceput sub conducerea sfantului
Bernard de Clairvaux
(Saint Bernard).
Cistercienii au r?spandit un stil arhitectonic simplu ?i sobru inspirat din formele
romanicului
matur, in contrast cu programul arhitectural difuzat de benedictinii de la
Cluny
, mult mai elaborat.
Ordinul cistercian pe teritoriul de azi al Romaniei
[
modificare
|
modificare surs?
]
Pe teritoriul de ast?zi al Romaniei au func?ionat dou? m?n?stiri cisterciene: una la
Igri?
, in jude?ul Timi? ?i alta la
Car?a
, in jude?ul Sibiu.
M?n?stirea Igri?
a fost fondat? in anul
1179
de
Ana de Chatillon
, prima so?ie a regelui
Bela al III-lea
al Ungariei, originar? din
Fran?a
. M?n?stirea a fost intemeiat? ca
filie
a m?n?stirii de la
Pontigny
, fiind locuit? ini?ial de c?lug?ri veni?i din Fran?a.
M?n?stirea Car?a
a fost infiin?at? in
1205
-
1206
de c?lug?ri de la M?n?stirea Igri?, ca filie a acesteia.
La
M?n?stirea Igri?
s-au pus bazele primei biblioteci cunoscute pe teritoriul Romaniei. M?n?stirea Igri? a fost distrus? in timpul
marii invazii a t?tarilor
din
1241
?i reconstruit? ulterior, apoi inchis? in
1500
[1]
?i demolat? de
otomani
, in
1526
, ?i nu a mai fost ref?cut?.
M?n?stirea Car?a
a reu?it s? se refac? dup? invazia din
1241
, ins? a fost desfiin?at? la ordinul regelui
Matia Corvin
, la
27 februarie
1474
.
- ^
Parish, Helen (
),
Religion and Superstition in Reformation Europe
(in englez?),
Manchester
: Manchester University Press,
ISBN
9780719061585
.
- Leopold Janauschek
,
Originum Cisterciensium Tomus Primus in quo praemissis congregationum domiciliis adjectisque tabulis chronologico-genealogicis veterum abbatiarum a monachis habitatarum fundationes ad fidem antiquissimorum fontium primus descripsit
, Vindobonae (
Viena
) 1877.
- Louis Lekai
(
en
)
[
traduce?i
]
,
The Cistercians
, Kent State University Press, 1977 (lucrare tradus? in mai multe limbi - francez?, spaniol?, italian?, japonez? etc.)
- Adrian Drago? Defta,
Cistercienii
, Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 144 de pagini,
ISBN 978-973-141-535-2