한국   대만   중국   일본 
Cetatea dacic? de la Mo?na - Wikipedia Sari la con?inut

Cetatea dacic? de la Mo?na

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Cetatea dacic? de la Mo?na
Cetatea dacică de la Moșna se află în România
Cetatea dacică de la Moșna
Localizare in Romania
Loca?ie
Coordonate 46°55′N 27°57′E  /  46.92°N 27.95°E  ( {{PAGENAME}} )
Numele locului Cet??uia [1]
Localitate Mo?na
Jude? Ia?i
?ar?   Romania
Referin??
RO-LMI IS-I-s-B-03619
RO-RAN 98211.01
Note despre sit
Recunoa?tere Monument Istoric Na?ional
Condi?ie Ruinat

Fortifica?ia dacic? din punctul ?Cet??uia” de lang? satul Mo?na se afl? la 1 km nord de satul de re?edin?? al comunei Mo?na din sud-estul jude?ului Ia?i din Romania . Fortifica?ia dateaz? din secolele al III-lea–al II-lea i.e.n. ( perioada Latene ).

La circa 1 km N de sat, pe o inaltime dominanta, din zona estica a Podisului Central Moldovenesc, se afla punctul numit Cetatuie si care cuprinde o incinta aproape pentagonala, mult aplatisata, orientata NV-SE, cu suprafata de circa 9 ha. Este aparata natural pe latura de sud, si prin val si sant adancit, pe cele V, NV, N si NE. In zona mediana a partii de sud se afla o movila cu d = 80 x 60 m si inaltimea = 10 m. In prezent valul cetatii are inaltimea cuprinsa intre 0,75-3 m; santul, cu profilul in forma de palnie, este adanc de 3-4 m si lat de circa 12-15 m. Prin cercetarile intreprinse s-a constatat ca lipsesc resturile de locuire in afara cetatii. Sistemul de aparare este compus din val si sant. Valul are doua componente: partea inferioara (valul propriu-zis), cu constructie simpla ? pamant rezultat din saparea santului; partea superioara consta dintr-o depunere alcatuita din resturi de locuire (complexe in situ de chirpic ars, fragmente ceramice etc.), groasa de 0,20-0,60 m, fara a avea legatura cu partea inferioara. Resturile de locuire scad spre interiorul cetatii. Ceramica de tip bastarnic, precum si amforele cosiene pledeaza pentru datarea acestor locuiri in sec. III-II i.e.n. S-a constatat ca marea cantitate de lipituri arse provin de la incendierea unor locuinte de suprafata, construite pe cea mai mare parte a traseului valului. Aceasta locuire este ulterioara perioadei de constructie a cetatii. Cercetarile au permis constatarea unor asemanari tipologice (forma, dimensiunile, elementele de fortificatie, structura simpla a valului) cu cetatea II de la Stancesti-Botosani. In perimetrul cetatii s-au gasit si cateva piese de silex, intre care un burin de unghi, din silex de Prut, puternic patinate, provenind dintr-o depunere aflata la baza valului, datate in gravettianul final. Tot in perimetrul cetatii, in 1896 s-a descoperit un depozit de obiecte de bronz, alcatuit din 10 seceri si 2 celturi, iar in 1938 a fost gasita inca o secere cu carlig.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b ?Lista Monumentelor Istorice, jude?ul Ia?i” (PDF) . www.patrimoniu.gov.ro . Accesat in .  
  2. ^ ?Repertoriul Arheologic Na?ional (RAN)” . ran.cimec.ro . Accesat in .  

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]