한국   대만   중국   일본 
Ecaterina Dolgorukova - Wikipedia Sari la con?inut

Ecaterina Dolgorukova

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Caterina Dolgoruki )
Catherina Mihailovna Dolgorukov
Prin?es? Iurievskaia

Prin?esa Catherina Dolgorukova
Date personale
Nume la na?tere Ekaterina Mihailovna Dolgorukova Modificați la Wikidata
N?scut? 14 noiembrie 1847 ( 1847-11-14 )
Rusia
Decedat? (74 de ani)
Nice , Fran?a
Inmormantat? cimetiere russe de Nice [*] [[ cimetiere russe de Nice (cemetery in France)|​]] Modificați la Wikidata
P?rin?i Prin?ul Mihail Dolgorukov
Vera Vishnevskaia
Fra?i ?i surori Vasili Mihailovici Dolgorukov [*] [[ Vasili Mihailovici Dolgorukov |​]]
Mihail Mihailovici Dolgorukov [*] [[ Mihail Mihailovici Dolgorukov ((1838-1902))|​]]
Maria Mihailovna Dolgorukova [*] [[ Maria Mihailovna Dolgorukova ((1850-1907))|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit? cu Alexandru al II-lea al Rusiei
( c?s?torie morganatic? )
Copii Prin?ul George Alexandrovici Iurievski
Prin?esa Olga Alexandrovna Iurievskaia
Prin?ul Boris Alexandrovici Iurievski
Prin?esa Catherina Alexandrovna Iurievskaia
Cet??enie   Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupa?ie doamn? de onoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba francez? [1]
limba rus? [1] Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Cneaz
Familie nobiliar? Dolgorukovi [*] [[ Dolgorukovi (noble family)|​]]

Prin?esa Ecaterina Mihailovna Dolgorukova (in rus? Княжна Екатерина Михаиловна Долгорукова ), cunoscut? ca Caterina Dolgorukova , Caterina Dolgoruki sau Caterina Dolgorukaia , ( 14 noiembrie 1847 15 februarie 1922 ), a fost fiica Prin?ului Mihail Dolgorukov ?i a Verei Vishnevskaia. A fost o perioad? lung? amanta ?arului Alexandru al II-lea al Rusiei ?i mai tarziu, prin c?s?toria morganatic? cu acesta a fost numit? Prin?es? Iurievskaia (Светлейшая княгиня Юрьевская).

Copil?ria [ modificare | modificare surs? ]

Ecaterina s-a n?scut la 14 noiembrie 1847, intr-o familie cu opt copii. Str?bunicul ei, Iuri Dolgoruki, era intemeiatorul Moscovei. Tat?l ei, Prin?ul Mihail, ruinat de specula?iile financiare, a fost nevoit s?-?i creasc? fetele pe cheltuiala imp?ratului.

Rela?ia cu ?arul [ modificare | modificare surs? ]

?arul Alexandru al II-lea.
Adolescenta Ecaterina

Ecaterina l-a intalnit prima dat? pe Alexandru cand avea 12 ani iar ?arul a vizitat mo?ia tat?lui ei. Dup? decesul tat?lui ei, care a l?sat familia f?r? resurse, Ecaterina ?i surorile sale au fost trimise la Institutul Smolnii din St. Petersburg , un pension pentru fete provenite din randul nobilimii.

Alexandru o reintalne?te pe adolescenta Ecaterina in varst? de 16 ani intr-o vizit? oficial? la Institutul Smolnii in vara anului 1864 ?i se simte imediat atras de ea. [2] El o viziteaz? la ?coal? ?i o ia la plimbare cu tr?sura. Ecaterina are p?reri liberale, formate in parte la ?coal?, ?i le discut? cu ?arul. [2] Mai tarziu aranjeaz? pentru ea s? devin? doamn? de onoare a so?iei lui, Maria Alexandrovna , care suferea de tuberculoz? . [3]

Ecaterinei ii pl?cea compania ?arului ins? nu voia s? devin? una dintr-un ?ir de metrese. Totu?i, in iulie 1866, cei doi au devenit intimi. Mama Ecaterinei murise cu dou? luni in urm? iar ea a fost mi?cat? de compasiunea pentru pierderea, cu un an in urm?, a fiului cel mare al ?arului, ?areviciul Nicolae Alexandrovici al Rusiei , ?i pentru incercarea de asasinat asupra ?arului. In jurnal i?i reaminte?te de noapte acea, cand ?arul i-a spus: ?Acum e?ti so?ia mea secret?. I?i jur c? dac? voi fi liber, m? voi c?s?tori cu tine.” [2] [4]

?arul a insistat ca ea ?i copiii lor s? r?man? in apropiere. O vedea de trei sau patru ori pe s?pt?man? [5] cand Ecaterina era escortat? de poli?ie spre apartamentul privat din Palatul de Iarn? [6] ?i i?i scriau unul altuia in fiecare zi. [5] Intr-una din aceste scrisori, scris? de Ecaterina pe vremea cand era ins?rcinat? ?i in care ii cere ?arului s?-i r?man? credincios "?tiu c? e?ti in stare atunci cand vrei s? faci dragoste s? ui?i c? m? dore?ti numai pe mine ?i s? faci asta cu alt? femeie." Dou?zeci ?i nou? de scrisori nepublicate anterior, scrisori pasionale ale cuplului, au fost scoase la licita?ie in mai 2007, pentru o sum? mare. [7]

Alexandru a desenat-o pe Ecaterina goal?, [8] iar aceste schi?e regale s-au p?strat in arhivele ruse?ti. La 11 iulie 1874 Alexandru a emis un ucaz prin care a acordat minorilor George Alexandrovici ?i Olga Alexandrovici Iurievski drepturile care apar?in nobilimii ?i i-a ridicat la rang de prin? cu titluri de alte?e.

Ecaterina Dolgorukov, 1872?1873

Cand a intrat in travaliu cu cel de-al treilea copil, Boris, in februarie 1876, Ecaterina a insistat s? fie dus? la Palatul de Iarn?, unde a n?scut in apartamentele imp?ratului, ins? copilul a fost dus inapoi in re?edin?a particular? a Ecaterinei in timp ce mama sa s-a recuperat in apartamentul imp?ratului timp de nou? zile. Boris a r?cit ?i a murit cateva zile mai tarziu. [9]

Rela?ia lor era dezaprobat? de familia ?arului ?i de cei de la Curte. Ecaterina a fost acuzat? ca fiind intrigant? pentru a deveni imp?r?teas? ?i de faptul c? il influen?a pe ?ar de liberalism. A fost asociat? cu oameni de afaceri f?r? scrupule. [10] Unii membri ai familiei se temeau c? copiii Ecaterinei ar putea inlocui pe mo?tenitorii legitimi ai ?arului. ?arul obosit de criticile voalate ale rudelor i-a scris surorii lui, regina Olga de Wurttemberg , c? niciodat? Ecaterina nu s-a amestecat in treburile de la curte, in ciuda zvonurilor urate despre ea.

Temandu-se c? ar putea deveni ?inta unui asasinat, ?arul a mutat-o pe Ecaterina ?i pe copiii la etajul trei al Palatului de Iarn? in iarna anului 1880. Curteni au r?spandit pove?ti potrivit c?rora ?arina aflat? pe moarte era for?at? s? aud? zgomotul produs de copiii Ecaterinei, ins? camerele acestora erau departe de cele ocupate de ?arin?. [11] De?i ?arul a fost infidel in mai multe randuri in trecut, rela?ia sa cu Ecaterina a inceput dup? ce imp?r?teasa, care a avut opt copii, a incetat de a mai avea rela?ii cu so?ul ei, la sfatul medicilor ei. [7]

?arul, Ecaterina ?i doi dintre copiii lor.

Dup? ce imp?r?teasa a cerut s? intalneasc? copiii lui cu Ecaterina, ?arul i-a adus pe cei doi copii mai mari, George ?i Olga, la cap?tul patului imp?r?tesei iar imp?r?teasa i-a s?rutat ?i i-a binecuvantat. [9] ?arul a spus familiei sale c? el a ales s? se c?s?toreasc? cu Ecaterina la scurt timp dup? moartea imp?r?tesei deoarece se temea c? va fi asasinat ?i ea nu va r?mane cu nimic. C?s?toria a fost nepopular?, atat in fa?a familiei cat ?i a curtenilor ins? ?arul i-a for?at s-o accepte. A ordonat senatului s?-i acorde Ecaterinei titlul de prin?es? Iurievskaia ?i a legitimat copiii de?i nu aveau nici un drept la tron fiind proveni?i dintr-o c?s?torie morganatic? . [12]

Unii curteni au descris-o pe Ecaterina ca fiind "vulgar? ?i urat?". Unul din ei, Constantin Pobedonostsev a scris: "presupun c? ochii ei ar putea fi atractivi numai c? nu au adancime -- un fel in care transparen?a ?i naivitatea se intalnesc cu stagnarea ?i prostia...Cum m? irit? s-o v?d pe ea in locul dragei, in?eleptei ?i gra?ioase noastre imp?r?tese!" [13] Totu?i, ?arul era incantat c? in cele din urm? s-a c?s?torit cu Ecaterina ?i putea fi deschis in rela?ia lor. In memoriile lui, Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei a scris c? ?arul se purta ca un adolescent in prezen?a Ecaterinei ?i de asemenea, p?rea c? ea il ador?. [14]

La un moment dat, in compania familiei, ?arul l-a intrebat pe George, copilul s?u cel mare cu Ecaterina, dac? ?i-ar dori s? devin? Marele Duce. "Sa?a, pentru numele lui Dumnezeu, inceteaz?!" l-a certat Ecaterina, ins? acest lucru a alimentat temerile familiei c? ?arul planific? s? o fac? imp?r?teas? pe Ecaterina ?i s?-i inlocuiasc? pe mo?tenitorii s?i legitimi cu cea de-a doua sa familie. De asemenea, familia a fost nemul?umit? auzind-o pe Ecaterina adresandu-se so?ului ei cu diminutivul "Sa?a". Marele Duce Alexandru Mihailovici a scris c? tat?lui s?u, Marele Duce Mihail Nicolaevici al Rusiei , i-a p?rut r?u de Ecaterina din cauza faptului c? familia o trata a?a de rece. [15]

In ziua de 1 martie 1881 ?arul asista la schimbarea g?rzii cand prima bomb? a explodat lang? tr?sura imperial?. Alexandru al II-lea a coborat pentru a incuraja r?ni?ii ?i a fost lovit mortal de a doua bomb?. Cu ocazia funerariilor, Ecaterina ?i cei trei copii au fost for?a?i s? stea in fundul bisericii ?i nu au primit locuri la procesiunea familiei imperiale. [16]

Ultimii ani [ modificare | modificare surs? ]

Dup? decesul ?arului, Ecaterina a primit o pensie de aproximativ 3,4 milioane de ruble [17] ?i a fost de acord s? renun?e s? tr?iasc? la Palatul de Iarn? sau in orice re?edin?? imperial? din Rusia in schimbul unei re?edin?e pentru ea ?i cei trei copii. [17]

S-a stabilit la Paris unde a devenit cunoscut? drept o gazd? la mod?, care avea 20 de servitori ?i un tramvai privat [18] de?i familia Romanov a continuat s? se uite la ea ?i la copiii ei cu dispre?. ?arul Alexandru al III-lea primea raportul despre activit??ile sale din Fran?a de la poli?ia secret?. [19]

Marele Duce George Alexandrovici al Rusiei s-a folosit de boala sa ca o scuz? pentru a evita socializarea cu ea in 1895. [20] ?arul Nicolae al II-lea ?i-a amintit c? in prim?vara anului 1895 cand a refuzat s? fie sponsor la nunta Olg?i cu Contele de Merenberg, Ecaterina s-a sim?it jignit?. Mama sa, Maria Feodorovna a fost ingrozit? de idee a?a c? Nicolae a refuzat-o. [20]

Conform Marelui Duce Alexei Alexandrovici , George, fiul cel mare al Ecaterinei, era un e?ec al marinei ruse; totu?i i s-a garantat un loc la ?coala de cavalerie. [20] Ecaterina i-a supravie?uit so?ului s?u patruzeci?iunu de ani ?i a murit exact cand a intrat in criz? cu banii. [21]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ecaterina Dolgorukova
  1. ^ a b Czech National Authority Database , accesat in  
  2. ^ a b c Radzinsky (2005), pp. 194-198
  3. ^ Lincoln (1981), pp. 440
  4. ^ Tarsaidze (1970), p. 92
  5. ^ a b Lincoln (1981), p. 441
  6. ^ Bergamini (1969), p. 344
  7. ^ a b Harding, Luke ( ). ? " From Russia with lust: Tsar's erotic letters to young mistress auctioned " . "Guardian Unlimited" . London . Accesat in .  
  8. ^ Bergamini (1969), p. 344.
  9. ^ a b Tarsaidze (1970
  10. ^ Bergamini (1969), p. 353
  11. ^ Radzinsky (2005), p. 300
  12. ^ Radzinsky (2005), p. 368
  13. ^ Radzinsky (2005), pp. 377-378
  14. ^ Radzinsky (2005), p. 378
  15. ^ Radzinsky (2005), p. 378-380
  16. ^ Bergamini (1969), p. 370
  17. ^ a b Perry and Pleshakov (1999), p. 31
  18. ^ Bergamini (1969), pp. 370, 464
  19. ^ Perry and Pleshakov, p. 31
  20. ^ a b c Maylunas and Mironenko (1997), p. 133
  21. ^ Bergamini (1969), p. 464