Catedrala din Zagreb
|
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Cathedral_of_the_Assumption_of_Mary_in_Zagreb.jpg/300px-Cathedral_of_the_Assumption_of_Mary_in_Zagreb.jpg) Fa?ada Catedralei din Zagreb in renovare
|
Informa?ii generale
|
---|
Confesiune
| Romano-catolic?
|
---|
Jurisdic?ie religioas?
| Arhidieceza de Zagreb
![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Tip
| Catedral?
|
---|
?ara
|
Croa?ia
|
---|
Localitate
| Kaptol,
Zagreb
|
---|
Coordonate
| 45°48′52″N 15°58′47″E
(
{{PAGENAME}}
)
/
45.81444°N 15.97972°E
|
---|
Date despre construc?ie
|
---|
Stil arhitectonic
| Gotic
(original)
Neogotic
(dup? reconstruc?iile din secolul al XIX-lea)
|
---|
Arhitect
| Hermann Bolle (ultima reconstruc?ie)
|
---|
In?l?ime maxim?
| 108,2 m
|
---|
Istoric
|
---|
Data inceperii
|
![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Perioad? construc?ie
| Mijlocul secolului al XIII-lea
1880?1906 (reconstruc?ie)
|
---|
Localizare
|
---|
Modific?
date
/
text
![Consultați documentația formatului](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png) |
Catedrala din Zagreb
este un monument istoric ?i de arhitectur? din
Zagreb
, cu hramul
Adormirii Maicii Domnului
?i regilor
?tefan I
?i
Ladislau I
ai Ungariei.
[1]
Turlele sale inalte de 108 m sunt considerate ca fiind simboluri ale Zagrebului, fiind vizibile din majoritatea cartierelor ora?ului. L?ca?ul este catedrala
Arhidiecezei de Zagreb
.
In 1093, cand regele
Ladislau I
a mutat scaunul episcopului de la
Sisak
la
Zagreb
, acesta a proclamat biserica existent? drept catedral?.
[1]
Lucr?rile de construc?ie la catedral? au inceput la scurt timp dup? moartea acestuia ?i s-au incheiat in 1217. Tot in 1217, catedrala a fost consacrat? in prezen?a regelui
Andrei al II-lea
. In 1242, in cursul
marii invazii mongole
, catedrala nou construit? a fost distrus?. Episcopul Timotei (1263?1287) a inceput s? construiasc? o nou? catedral?, monumental?, integrand in ea r?m??i?ele fostei catedrale.
[1]
Acesta a dedicat noua catedral? sfantului rege
?tefan I al Ungariei
. La sfar?itul secolului al XV-lea
Imperiul Otoman
a invadat Croa?ia. A fost momentul in care a inceput construirea de ziduri de ap?rare in jurul catedralei, unele dintre ele inc? intacte ?i ast?zi. In secolul al XVII-lea, un turn de paz? renascentist a fost ridicat pe latura de sud ?i a fost folosit ca punct militar de observa?ie din cauza amenin??rii otomane.
Reconstruc?ia Catedralei din Zagreb in 1894
Catedrala a fost grav avariat? in timpul cutremurului din 9 noiembrie 1880.
[2]
Nava principal? s-a pr?bu?it, iar turnul a fost avariat f?r? a mai putea fi reparat vreodat?. Reconstruc?ia catedralei in
stil neogotic
a fost condus? de arhitectul franco-german Hermann Bolle.
[3]
Reconstruc?ia turlei de sud a inceput in 1938, dar a fost oprit? atunci cand
comuni?tii
au venit la putere. Lucr?rile au fost reluate in 1968, atunci cand partea superioar? a turlei de nord a fost renovat?. Ulterior, acoperi?ul invechit a fost complet renovat ?i inlocuit cu pl?ci de
cupru
. In 1987 arhiepiscopul Franjo Kuhari? a fondat Comitetul Arhiepiscopiei din Zagreb pentru Reconstruc?ia Catedralei.
[1]
Tot atunci a fost selectat ?i un grup operativ de exper?i. Reconstruc?ia a inceput in 1990. Aceasta se desf??oar? de atunci in faze ?i priorit??i. Comitetul public? periodic raportul privind stadiul actual al lucr?rilor.
Catedrala a fost vizitat? de papa
Benedict al XVI-lea
pe 5 iunie 2011,
[4]
unde acesta a oficiat vecernia de duminic? ?i s-a rugat la mormantul lui Aloysius Stepinac.
Planul s?u cu trei abside poligonale ?i cu ferestre inguste seam?n? cu modelul arhitectural francez, detaliile navelor sale ad?ugate ulterior corespund cu modelele de construc?ie moderne din arhitectura german?, iar sculpturile imaginative reflect? influenta ?colilor cehe. Toate acestea indic? nu numai introducerea timpurie a stilului gotic in nordul Croa?iei, ci ?i interna?ionalizarea artei ?i importan?a
Episcopiei Zagrebului
.
Cl?direa are 46 m l??ime ?i o in?l?ime maxim? de 108,2 m, fiind cea mai inalt? cl?dire din Croa?ia.
[5]
Turla nordic? (108,16 m) este cu 4 cm mai mic? decat cea sudic? (108,2 m).
[6]
Commons