Catedrala Mitropolitan? ?Sfantul Dumitru”
este cea mai veche biseric? din ora?ul
Craiova
.
Catedrala Mitropolitan? ?Sfantul Dumitru”
Scurt istoric al Catedralei Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie
In vechiul ora? de re?edin?? al banilor de alt?dat?, a?ezat intr-o pozi?ie strategic?, dominand campul intins al Jiului, Catedrala Mitropolitan? Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, inc? de la inceputurile ei a fost biserica cea mai de seama, fiind cetate de ap?rare, ?coal? pentru copiii dornici s? inve?e psaltirea in vremurile de pace, loca? de rugaciune pentru capetenii ?i marele ban al ceta?ii.
Biserica a fost cl?dit? pe malul stang al unui bra? disp?rut al Jiului. A?ezarea ei aici nu este intampl?toare, dup? cum nu este intampl?toare a?ezarea multor biserici ?i m?n?stiri din ?ara noastr?. Aceasta avea rolul determinant in vechea ap?rare a Craiovei, fiind a?ezat? la intersec?ia drumurilor care vin de la munte ?i dinspre Dun?re. La cap?tul acestor drumuri, pe dealul ce domina lunca Jiului, str?juia biserica Sf. Dumitru. Din turnul clopotni?? se putea vedea de departe ?i se d?dea alarma in caz de primejdii.
Cei mai mul?i istorici consider? ca primul ctitor al acestei biserici ar fi Banul Barbu Craiovescu, care avea in proprietate mo?ia ?i satul Craiova, inainte de anul 1500. Argumentele pentru aceast? afirma?ie ar fi faptul c? la inceputurile ei, l?ca?ul s-a numit ?B?neasa”, fiind considerat? ctitoria unei so?ii de ban, fie a lui Barbu Craiovescu, fie a lui Barbu banul, urma?ul in scaunul marii b?nii a lui Barbu. Dup? acelea?i opinii, numele s-a schimbat in biserica domneasc? in vremea Craiovescului ajuns domn,
Neagoe Basarab
.
M?rturii documentare sigure, care s? ne ajute la datarea primei ctitorii nu avem. Ea exist? ins? in mod cert inainte de domnia lui Matei Basarab, care a ref?cut-o. Acest lucru il afl?m de la Baksi? care, vizitand Craiova in 1640, remarca aici ?o biseric? de piatr?, mare ?i frumoas? cu cinci turle ?i un turn cu dou? clopote mari”. Biserica Sf. Dumitru a fost recl?dit? sau reparat? in anul 1651 de c?tre Matei Basarab, fiind una dintre ultmele ctitorii ale marelui Domn al ??rii Romane?ti.
De-a lungul veacurilor, biserica cl?dit? de Matei Basarab a ajuns in stare de stric?ciune, astfel incat aceasta a fost reparat? in mai multe randuri:
- in 1690 boierul craiovean Petre Obedeanu i-a dres zidul ?i a acoperit-o din nou cu ?indril?;
- in anul 1724 Constantin Obedeanu v?zand c? ?din intamplarea r?meri?ii ce au fost mai-nainte iara s-a fost stricat aceast? biseric? o au dres ?i o au acoperit cu ?indril? ?i au pus pietri ?i fiar? la fere?ti, impreun? cu sticle sus ?i jos ?i infrumuse?and-o cu zugr?veal?”
- Constantin Argetoianu a reparat biserica in dou? randuri, ultima dat? in 1774 a ?indriluit-o, i-a pus fiare la ferestre ?i a zugr?vit-o din nou.
- In anul 1795 ajungand in stare proast? cuviosul arhimandrit Partenie, economul sfintei episcopii a Ramnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a invelit-o ?i a impodobit-o.
Nu au lipsit nici daniile domnitorilor ?i boierilor pentru importanta biseric? domneasc? din Craiova:
- in 1750 domnitorul
Grigorie al II-lea Ghica
d?ruie?te casele b?ne?ti episcopului Grigorie Socoteanu. Ele vor fi reparate ?i vor cuprinde in curtea lor biserica Sf. Dumitru.
- la 25 iunie 1754, Constantin Racoviceanu biv cel arma?, frate al r?posatei jupanese Stanca F?rc?sanca d? la mana episcopului Grigorie al Ramnicului o scrisoare in care arat? c? aceasta a d?ruit ?bisericii cei mari din ora?ul Craiovei unde se cinste?te hramul sfantului marelui mucenic izvoratorul de mir Dimitrie, toat? partea de mo?ie din Vii?oara ce este pe apa Tesluiului, sud Romana?i”
- in 1765 domnul
?tefan Mihai Racovi??
d? biserica in grija episcopului Partenie al Ramnicului, f?cand-o metoh al Episcopiei ?i randuie?te ca aici s? fie ?coal? pentru inv???tura str?inilor ?i a copiilor s?raci, dar ?i pentru cei ce vor sa devin? preo?i. Tot acum d? bisericii Sf. Dumitru mo?ia Craiovei care nu va fi dat? in alt? parte.
In secolul XIX Biserica domneasc? a Craiovei trece prin vremuri grele. Nu se ?tie de ce, dar averea dobandit? de-a lungul veacurilor incepe a se irosi. Propriet??ile acesteia se vand rand pe rand pentru a putea face repara?iile necesare bisericii. In anul 1838 cutremurul a deteriorat destul de mult biserica. Zidul de la altar era crapat in multe locuri, din cand in cand c?deau c?r?mizi din turl?, a?a c? in anul 1849 biserica se inchide definitiv, nemaiputandu-se repara.
In anul 1861,
Cezar Boliac
face un raport c?tre Ministerul Cultelor in care arat? jalnica situa?ie in care se afla atunci biserica ?i nevoia unei repara?ii grabnice. Totu?i biserica r?mane inc? in ruin?, iar in 1858 caimacanul ??rii Romane?ti Alexandru Dimitrie Ghica a b?tut o medalie privitoare la rezidirea bisericii Sf. Dumitru, dar rezidirea bisericii nu a avut loc.
ARHITECTURA DINAINTE DE RECONSTRUC?IE
Vechea arhitectur? a Bisericii avea planul bisericii de ast?zi, avand forma bisericilor bizantine de tip constantinopolitan, ca ?i Biserica Domneasc? din Curtea de Arge?. Dimensiunile probabile erau de peste 30 de metri lungime ?i 15 metri l??ime.
Naosul avea forma crucii grece?ti, cu bol?ile desemnate in interior ?i in exterior, pe acoperi?, de unde rezultau ?i cele dou? frontoane laterale rotunjite.
Altarul avea dou? abside laterale inalte pan? la corni?a principal?, in loc de a fi joase, ca la biserica nou?, care se inspir? in aceast? privin?? dup? bisericile bizantine din Orient.
Pronaosul nu poate fi precizat din vechile fotografii. Peste ele se ridicau dou? turle egale ?i al?turate, ca la biserica domneasc? din Targovi?te.
Pridvorul monumental se ridic? pan? la nivelul corni?ei bisericii. El avea in fa?ada principale patru arcade inalte de propor?ii impun?toare, incoronate prin arcuri cu varf, iar la mijloc era u?a joas? care fusese distrus? mai de mult. Peste u?a de la intrare, la o in?l?ime mai mare se afl? pictat hramul catedralei intr-un cerc mare. Pridvorul mai avea ?i intr?ri laterale, fa?adele in aceste p?r?i erau ins? pline, f?r? arcade.
ARHITECTURA CATEDRALEI MITROPOLITANE SF. MARE MUCENIC DIMTRIE IN PREZENT
In anul 1889, s-a hot?rat s? se reconstruiasc? aceast? biseric?. S-a d?ramat ruina ce mai r?m?sese din biserica de odinioar? ?i la 12 octombrie s-a pus piatra de temelie.
Catedrala mitropolitan? SF. Mare Mucenic Dimitrie a fost restaurat? de arhitectul francez Emile Andre Lecomte du Nouy. Arhitectul constructor a ref?cut de jos ?i pan? sus monumentul cu elemente din cele vechi, imitand pe cat se putea linia general?, ad?ugand uneori ?i elemente noi. Du Nouy a restaurat mai multe biserici din ?ar? printre care ?i man?stirea Curtea de Arge?, dar ?i biserica Sf. Treime din Craiova. Toate bisericile ref?cute de el au aceea?i metod?: se d?ram? complet ?i construie?te cl?dirile din nou.
In situa?ia dat?, catedrala a fost d?ramat? intrucat nu se mai putea face nimic pentru a repara acest monument. Aceasta era cr?pat? in numeroase locuri ?i legat? cu un cerc de fier, ca s? nu se surpe. In biseric? ploua peste tot, iar pe acoperi? crescuse un dud.
Planul cl?dirii actuale este dreptunghiular in cruce greac?, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele m?re?e se inal?? des?var?ind perfec?iunea general? a monumentului.
Biserica actual? este lung? de 34,65 m, lat? de 16m. Lungimea este m?surat? din centrul absidei principale a altarului, pan? in partea de r?s?rit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatr? de calcar paralelipipedice, neegale ?i e inalt? de 2,30 m.
Corpul cl?dirii este de la temelie in sus format din zid?rie de c?r?mid? aparent? alternand cu blocuri de piatr?, fiind dispuse astfel: la trei randuri de c?r?mizi, un rand de blocuri, late cam cat cele trei randuri de c?r?mizi.
Pe cele dou? laturi ale bisericii sunt cate cinci ferestre; dou? la pronaos ?i trei la naos. Chenarul lor este dreptunghiular din blocuri de piatr? cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se afl? arcade semicirculare din c?r?mid? aparent?.
In rand cu ferestrele sunt f?cute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. In ansamblul lor, ferestrele ?i arcadele sunt a?ezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi in mijloc cele trei ferestre de la naos, trei arcade oarbe, cele dou? ferestre de la pronaos ?i lang? pridvor o arcad?. Deasupra acestora cam la 1,5 m distan?? este un nou ?ir de arcade mai mici, pe jum?tatea celor de jos.
Sub strea?in? se afl? dou? randuri de zim?i din c?r?mid?, cel de jos mai gros, compus din trei c?r?mizi suprapuse, cel de deasupra avand grosimea unei c?r?mizi. Strea?ina este mic? ?i f?cut? din blocuri mari de piatr?.
In dreptul naosului se ridic?, in exterior, ?i de o parte ?i de alta a bisericii, bol?ile de zid?rie caracteristice bisericilor cu planul de cruce greac?. In arcada acestor bol?i sunt cate trei ferestre. O asemenea bolt? este ?i deasupra intr?rii in pronaos.
Altarul are trei desp?r?ituri (abside), cea din mijloc fiind mai lung? ?i mai mare decat celelalte. Absida central? are trei ferestre, cate una pe fiecare latur?. Deasupra ferestrelor se afl? cate dou? arcade oarbe mari, ?i mai sus de ele sunt pe fiecare latur? a absidei cate patru arcade oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se afl? u?a prin care se p?trunde in altar.
Biserica are trei turle de c?r?mid?. Dou? sunt mai mici, octogonale, a?ezate pe pronaos ?i una mai mare cu 12 laturi a?ezat? pe naos. Sunt inalte ?i se termin? sus cu cruci cu ?apte bra?e. Pe fiecare latur? a turlelor este cate o fereastr? adancit? in zid. Sus este terminat? in bolt? semicircular?. Deasupra ferestrelor se g?sesc dou? arcuri de c?r?mid? ?i dou? randuri de zim?i din c?r?mid?.
Acoperi?ul este in trei etaje. Pe partea central? a bisericii ?i pe bol?ile de lang? turla cea mare, acoperi?ul este mai inalt. Pe p?r?ile laterale ale bisericii, este un acoperi? mai jos, la in?l?imea acoperi?ului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperi? separat, mai jos decat al pridvorului. Invelitoarea este de aram? ?i pe biseric? ?i pe turle.
Pridvorul este deschis, sus?inut de opt stalpi dintre care ?ase sunt octogonali ?i de piatr?, ar cei doi de la col?urile din fa?? ale pridvorului sunt p?tra?i, mai gro?i ?i zidi?i din blocuri paralelipipedice de piatr? ?i straturi de c?r?mid? aparent?. Lungimea pridvorului este de 4,8 m. prin fa?? ?i prin p?r?ile laterale se p?trunde in pridvor urcand patru trepte.
In partea dreapt? a u?ii e inscrip?ia din vremea lui Matei Basarab ?i transcrierea ei in litere latine. In partea stang? este inscrip?ia din 1933. Chenarul din jurul u?ii este de piatr? sculptat? frumos. Sus se termin? in bolt? semicircular?. U?a bisericii este din bronz in dou? canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice.
Pronaosul este desp?r?it de naos prin doi stalpi masivi cu baza dreptunghiular? avand lungimea de 2,25m ?i l??imea de 1,25m. In rand cu el, c?tre altar sunt a?eza?i al?i patru stalpi exagonali, care sus?in turla cea mare. Astfel in interiorul bisericii sunt ?ase stalpi a?eza?i in a?a fel incat biserica este imp?r?it? in lungul ei in trei: partea central? mai larg? ?i p?r?ile laterale, care corespund absidelor laterale ale altarului.
Stranele din biseric? sunt din stejar sculptat.
Catapeteasma este din ipsos lucrat? in 1933.
Pictura este opera pictorilor francezi Menpiot ?i Bories. Chipurile sfin?ilor nu sunt dup? ermina ortodox?, ci sunt rotunjite ?i frumoase, dup? moda apusean?. La pictur? s-a intrebuin?at mult aur. A lucrat la picturile ornamentale din biseric? ?i pridvor ?i pictorul neam? Gustav Nill, mort in Craiova in 1945. Catapeteasma a fost pictat? in 1933 de pictorul gorjean Keber.
In aceast? catedral? au fost insc?una?i to?i Mitropoli?ii Olteniei de-a lungul vremii:
- Nifon Criveanu (21 decembrie 1939 ? 20 aprilie 1945)
- Firmilian Marin (28 decembrie 1947 ? 29 octombrie 1972)
- Teoctist Ar?pa?u (28 februarie 1973 ? 25 septembrie 1977)
- Nestor Vornicescu (23 aprilie 1978 ? 17 mai 2000)
- Teofan Savu (22 octombrie 2000 ? 8 iunie 2008)
- Irineu Popa (din 27 iulie 2008 pan? in prezent)
In interiorul Bisericii se odihnesc vrednicii de pomenire Mitropoli?ii Olteniei Firmilian ?i Nestor, in mormintele amplasate de-a dreapta ?i de-a stanga naosului.
Biserica Sfantul Dumitru din Craiova este ?i a fost coloana vertebral? a vie?ii spirituale din ora?, deoarece aici sluje?te Arhip?storul cet??ii Baniei ?i Mitropolitul Olteniei.
In interiorul catedralei se g?sesc moa?tele
Sfantului Ierarh Nifon
, Patriarhul Constantinopolului, ale
Sfin?ilor Serghie ?i Vah
, ?i ale Sfintei Muceni?e Tatiana.
Pr.
Dumitru B?la?a
,
Biserica Domneasc? Sf. Dumitru ?i vechimiea ora?ului Craiova
, in Din Istoria Arhiepiscpopiei Craiovei ?i a Municipiului Craiova, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 1975, p. 16.
Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni,
Biserica Sfantul Dumitru, Catedrala Mitropolitan? a Craiovei,
in rev. Mitropolia Olteniei, nr. 9-12/1959, p. 576.
Ibidem, p. 581.
Veniamin Nicolae,
Ctitoriile lui Matei Basarab,
Ed. Sport Turism, Bucure?ti 1982, p. 74.
Ibidem, p. 74
Pr. Dumitru B?la?a,
Op. Cit.,
p. 27-29
Episcopul Atanasie,
Istoricul Eparhiei Ramnicului
, Bucure?ti, 1906, pp. 383-384, apud Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni,
Biserica Sfantul Dumitru…,
p 583
August Pessiacov,
Schi?e din istoria Craiovei,
Craiova 1902, pp. 59-60, apud idem
Ibidem, pp. 53-58
Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni,
Biserica Sfantul Dumitru…,
p. 585.
N. Ghika Bude?ti,
Evolu?ia arhitecturii in Muntenia ?i in Oltenia,
in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49.
Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni,
Biserica Sfantul Dumitru…,
p. 577.
Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni,
Biserica Sfantul Dumitru…,
p. 578-579.
Diac. Ioni?? Apostolache,
Oameni ?i locuri din Istoria Bisericii Oltene: colec?ie de texte jurnalistice-interviuri, reportaje, documentare publicate in cotidianul cre?tin ?Lumina”,
Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2011, p. 173.
- Mitropolia Olteniei
- Catedrala Mitropolitana "Sf. Dumitru" din Craiova
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.,
SfantulDumitru.com
- Catedrala Mitropolitana Craiova - Manastirea Sfantul Mare Mucenic Dimitrie - sumar
,
CrestinOrtodox.ro
- Catedrala Mitropolitana din Craiova - Sfantul Dimitrie
, 5 iulie 2012,
CrestinOrtodox.ro
- Samanta crestina
[
nefunc?ional?
]
, 17 iulie 2006, Mihai Gavrila,
Jurnalul Na?ional
- Cea mai veche biseric? din Craiova
[
nefunc?ional?
]
, 6 ianuarie 2009, Diac. Ioni?? Apostolache,
Ziarul Lumina
- Catedrala Olteniei la 1900
[
nefunc?ional?
]
, 30 august 2010, Adrian Nicolae Petcu,
Ziarul Lumina
- Paraclisul mitropolitan din Craiova, m?rturie a tradi?iei populare gorjene
[
nefunc?ional?
]
, 14 februarie 2009, Diac. Ioni?? Apostolache,
Ziarul Lumina