Descriere [ modificare | modificare surs? ]

Castrul roman Arutela
Reconstruc?ia par?ial? a castrului roman Arutela
Alte denumiri	Arutelia
Tip	Castru auxiliar
Tip construc?ie	Zid de piatr?
Descoperit in anul	1888
Perioad? de activitate	138 - prima jum?tate a secolului III
Unit??i prezente	Surii sigitarii [1] ; cohors I Hispanorum [2] ; V Macedonica [3]
Dimensiuni ?i suprafa?? Zid de piatr?	60,80 × 60,80 m
Limes	Alutanus
Unitate administrativ?	Dacia Inferior
Atestare	Tabula Peutingeriana
Leg?turi directe cu castrele	Castrul roman de la R?d?cine?ti Castrul roman de la Jiblea
Cod RAN	167954.01
Cod LMI	VL-I-s-A-09562
Amplasare	45°16′36″N 24°18′43″E  ( {{PAGENAME}} )  /  45.27667°N 24.31194°E
Denumire loc	Poiana Bivolari
Localitate	C?ciulata
Pozi?ia castrului pe harta Romaniei
Modific? text

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat intre localit??ile P?u?a ?i C?ciulata , in punctul ?Poiana Bivolari”, lang? ora?ul C?lim?ne?ti , fiind trecut in lista monumentelor istorice din 2004 ?i datand din epoca roman?. Construc?ia se g?se?te pe malul stang al Oltului , in vecin?tatea M?n?stirii Cozia ?i in ambian?a complexului hidroenergetic Turnu.

Sunt atesta?i aici in 138 Surii sagittarii191. Pe un fragment mic din bronz indic? prezen?a unui librarius cohortis I Hispanorum192. De asemenea, s-a mai g?sit o ?tampil? a legiunii V Macedonica193.

Istoricul Cercet?rilor [ modificare | modificare surs? ]

R?m??i?ele castrului au fost descoperite ini?ial in 1888, cand au fost descoperite ?i dou? inscrip?ii. Amatorii de antichit??i distrug cateva dintre r?m??i?e. P. Polonic a s?pat intre 1891 ?i 1892 toate b?ile ?i o por?iune din castru (latura estic?, nordic? ?i alte sondaje in incint?), rapoarte care s-au p?strat doar par?ial in manuscrisul Tocilescu.

O parte a castrului a fost scufundat, intre anii 1897 ?i 1902 din cauza construc?iei c?ii ferate Ramnicu Valcea ? Raul iar b?ile, care au fost par?ial afectate de raul Olt, au disp?rut acum complet. Localizate pe malul stang al raului Olt, intre Cozia ?i Piscul Turnului, pe drumul roman se puteau vedea b?ile conform lui Dumitru Tudor.

Pe timpul s?p?turilor arheologice s-au descoperit diferite obiecte ca arme, monede, vase ?i inscrip?ii, expuse ast?zi la Muzeul Militar din Bucure?ti . Dup? terminarea s?p?turilor, castrul Arutela a devenit monument istoric trecut in custodia Comitetului jude?ean de Cultur? Valcea ?i a Muzeului de istorie din Ramnicu Valcea. Intre anii 1982 ? 1983 , castrul a fost ref?cut dup? proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, intocmit pe baza documenta?iei realizate de Cristian Vl?descu, coordonatorul cercet?rilor f?cute anterior de Muzeul Militar. Lucr?rile de construc?ie au fost executate de C. Panco. S-a reconstituit pentru prima dat? in Romania poarta pretorian? ( porta praetoria ) cu cele dou? turnuri care o flancheaz?.

Dimensiuni [ modificare | modificare surs? ]

Dimensiunile castrului de piatr? erau de 60,80 × 60,80 m ?i col?urile zidurilor sale groase de 1,6 m lucrate in opus incertum erau rotunjite: poarta Pretoria se afl? la N; turnuri de col? trapezoidale, u?or proeminente in exterior. PortaPrincipales nu era ap?rat? de turnuri; str?zile principale; principia este par?ial distrus?; in praetentura s-a identificat un horreum ?i o alt? construc?ie rectangular? cu dimensiunea de 20 × 9 m, a c?rei utilitate nu a putut fi determinat?. ^[4]

Sunt atesta?i aici in 138 Surii sagittarii191. Pe un fragment mic din bronz indic? prezen?a unui librarius cohortis I Hispanorum192. De asemenea, s-a mai g?sit o ?tampil? a legiunii V Macedonica.

Unele dintre cl?dirile care au fost intre?inute pot fi vizitate dup? lucr?rile restauratoare. Porta Praetoria s-a ref?cut folosind presupuneri ipotetice furnizate de o echip? de studiu in secolul al VIII-lea, marcand prima incercare de acest gen din Romania. ^[4]

In zona inundat? ast?zi (de cand a fost dat spre folosin?? barajul in 1982) a fostului rambleu a c?ii ferate se putea observa t?iat in stanc? la intrarea in defileu, la finele sec. al XIX- lea drumul roman dintre ?Masa lui Traian” (care alt? dat? e ra parte din masivul muntos al?turat, izolat de acesta in urma mont?rii c?ii ferate ) la Vest ?i Varful lui Teofil la Est. ^[4]

Turnul (Arutelei) de la Piscul lui Teofil [ modificare | modificare surs? ]

Pe varful lui Teofil se g?se?te un turn (Arutela) care merit? o aten?ie deosebit?. Se afl? la aproximativ 900-1000 de metri nord de actualul castru Arutela, lang? stanca ?Masa lui Traian” , pe prima creast? care iese in evident?, din vest spre est pan? la varful Muntelui Cozia. Pe ?Varful lui Teofil” a fost creat? o platform? mic? unde s?p?turile arheologice au scos la iveal? ruinele unui turn. Forma este pu?in neobi?nuit?, seam?nand cu trei sferturi de cerc ce are partea dreapt? orientat? spre Est. S-a identificat o substruc?ie din mortar ce avea in componen?? mai multe fragmente de p?mant. In?l?imea considerabil? la care este amplasat turnul ofer? vizibilitate pe cursul Oltului spre R?d?cine?ti, in special cu V?ratica sau alte turnuri din aval. ^[4]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• List? de castre romane din Romania

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat in 5 decembrie 2012 , la Archive.is

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• D. Tudor, Castrul ?i b?ile romane de la Bivolari pe Olt , in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice-1942-anul-XXXV, p. 143-149 Arhivat in 22 februarie 2019 , la Wayback Machine .
• ?entea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; C?lina, Vlad ( 2021 ), ?Frontiera roman? din Dacia Inferior. O trecere in revist? ?i o actualizare. Partea 1” , Cercet?ri Arheologice , 28 (1): pp. 9?90   Mentenan?? CS1: Text in plus ( link )