Carol Storck
autoportret
Date personale
Nume la na?tere	Johann Ludwig Karl
N?scut	10 mai 1854 Bucure?ti , ?ara Romaneasc?
Decedat	25 august 1926 (72 de ani) Bucure?ti , Romania
Inmormantat	Cimitirul Evanghelic Lutheran din Bucure?ti [*] ​
Cauza decesului	pneumonie
P?rin?i	Karl Storck Ana Clara Ihm
Fra?i ?i surori	Frederic , Emil, Julie, Jean, Marie, Hugo, Rosa
C?s?torit cu	Berta Zeidner
Copii	Clara, Alexandru, Ella, Jenny
Cet??enie	Romania
Ocupa?ie	sculptor
Limbi vorbite	limba roman? limba german? limba italian? limba englez?
Activitate
Domeniu artistic	sculptur? ,   monumente funerare sau religioase
Studii	Academia Regal? de Art? din Floren?a [*] ​
Preg?tire	Karl Storck ,   Augusto Rivalta [*] ​ ,   Thomas Eakins
Mi?care artistic?	academism , realism , Cercul artistic literar Intim Club , Societatea ?Cercul artistic” , Salonul Oficial de pictur? ?i sculptur? , Tinerimea artistic?
Opere importante	Statuia dr. Carol Davila
Semn?tur?
Modific? date / text

Carol Storck , pe numele s?u real Johann Ludwig Karl , (n. 10 mai 1854 , Bucure?ti , ?ara Romaneasc?  ? d. 25 august 1926 , Bucure?ti , Romania ) a fost un sculptor roman, fiul sculptorului Karl Storck ?i frate al lui Frederic Storck .

Din 1871 a studiat la Academia Regal? de Art? din Floren?a , cu sculptorul Augusto Rivalta (1837-1925), cunoscut ca reprezentant al tradi?iei academice realist-naturiste. ^[1]

In perioada 1876-1880 a studiat ?i in SUA , la Philadelphia , unde a ?i expus lucr?rile sale. A participat in 1877 la o expozi?ie din Philadelphia cu dou? portrete, unul al fabricantului Dixton ?i unul al copilului Dellachause. In 1878 a prezentat la Salonul Oficial din Philadelphia statueta din teracot? intitulat? Prive?te florile ginga?e . In 1879 la acela?i salon a expus dou? lucr?ri, un gips portret al lui Fortuny ?i o teracot? intitulat? Negustorul din Vene?ia dup? Shakespeare . A fost membru al asocia?iei arti?tilor din Philadelphia ?i a deschis expozi?ii, chiar i s-a f?cut propunerea s? ocupe un post la Academia Pennsylvania de Arte Frumoase (Pennsylvania Academy of the Fine Arts).

Revenit la Bucure?ti in 1881, Carol Storck a preluat in intregime ?i atelierul, ?i comenzile, ?i a continuat laborioasa activitate inceput? ?i dezvoltat? de tat?l s?u. In anul 1886 a expus la Cercul artistic literar Intim Club sculptura intitualt? Progresul . C?s?toria sa cu Berta Zeider (1869-1907) a avut loc in anul 1888. Impreun?, cei doi so?i au avut patru copii Clara (1889), Alexandru (1893), Ella (1894) ?i Jenny (1895). Artistul a fost unul dintre oamenii cheie ai Societ??ii ?Cercul artistic” , el indeplinind mult? vreme func?ia de casier al organiza?iei. In anul 1912, Carol Storck a fost numit ca pre?edinte al ei.

La Bucure?ti a realizat alegoriile monumental-decorative pentru fa?ada Palatului de Justi?ie din Bucure?ti , intitulate Pruden?a, For?a ?i Temperan?a , comanda fiind preluat? in anul 1895. Pentru Palatul Po?telor a f?cut alegoriile Drumul de fier ?i Electricitate . In octombrie 1903 a fost inaugurat? in Bucure?ti Statuia doctorului Carol Davila , cea mai bun? realizare statuar? a lui Carol Storck.

Artistul a avut o intens? activitate in domeniul funerar, realizand numai pentru Cimitirul Bellu circa patruzeci ?i cinci de busturi ?i monumente funerare. Cateva portrete ?i lucr?ri de plastic? mic? realizate de Carol Storck se reg?sesc ?i in Colec?ia de Art? Plastic? "Fr. Storck ?i Cecilia Cu?escu Storck" a Muzeului Municipiului Bucure?ti , ad?postit in fosta locuin?? a sculptorului Frederic Storck ?i a so?iei acestuia, pictori?a Cecilia Cu?escu-Storck , din Str. Vasile Alecsandri nr. 16, sector 1.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Anii timpurii / Voca?ia / Studii [ modificare | modificare surs? ]

Carol Storck s-a n?scut la Bucure?ti in ziua de 10 mai 1854, la Bucure?ti, ^[2] in familia sculptorului de origine german?, Karl Storck , ?i al Anei Clara Ihm (n. 18... - d. 1864), ambii din localitatea Hanau din ducatul Hessen-Nassau . Familia a avut patru copii, dar singurul supravie?uitor a fost Carol, ceilal?i trei decedand la varste fragede. ^[3] P?rin?ii s-au c?s?torit in 23 aprilie 1852, ins? Ana Clara a murit doar dup? doiseprezece ani de mariaj. ^[4] Carol a f?cut studiile gimnaziale la Bra?ov. ^[2]

Karl Storck s-a rec?s?torit in data de 10 decembrie 1865 cu Friederike Amelie Olescher (n. 1843 - d. 1915), care era educatoare / guvernant? la familia generalului Vl?doianu . Karl ?i Amelie au avut nou? copii, ^[3] din care au supravie?uit ?apte: Emil (1866-1940), Julie c?s?torit? Iacobi (1870-1950), Jean (1868-1940), Frederic ?tefan, Marie c?s?torit? Gottsche (1879-?), Hugo (1886-?) ?i Rosa c?s?torit? Scheeser (1876-1944). So?ia generalului Vl?doianu a suportat ulterior o parte a cheltuielilor care au fost necesare studiilor pe care Frederic Storck le-a f?cut la Munchen . ^[5]

Carol Storck este mai pu?in cunoscut ca tat?l s?u sau ca Frederic Storck, fratele vitreg mai mic. Dac? despre Karl sau Frederic s-au publicat monografii f?cute de Barbu Brezianu , respectiv George Oprescu , Carol nu a intrat in sfera de interes a criticii de art? pan? in anul 1975, cand au ap?rut comentariile critice ale lui Barbu Brezianu ?i Marin Mihalache , existand doar unele informa?ii sumare publicate in anul 1940 in cartea lui Gunther Ott , carte care trata via?a celor trei sculptori Storck. Carol Storck este cunoscut ca un artist care a avut o tinere?e aventuroas?, ins? plin? de activitate artistic?, despre care s-a scris foarte pu?in. ^[4]

Carol ?i-a inceput cariera inva?and de mic copil meseria tat?lui in atelierul de scultur? al acestuia. A luat lec?ii de desen de mic ?i tot de mic l-a ajutat pe Karl la unele lucr?ri. Cand a implinit varsta de ?aisprezece ani, in 1870, el a fost trimis la Floren?a pentru a urma cursuri de sculptur? la Academia Regal? de Art? din localitate. Acolo a studiat cu tan?rul sculptor Augusto Rivalta , ^[2] care l-a primit in pensiune ?i care i-a devenit prieten de-o via??. Avand cuno?tin?e dobandite la Bucure?ti, in 1874 a primit deja o medalie de bronz. A f?cut studii serioase de anatomie intr-o sal? de disec?ii, inv??and astfel no?iuni solide asupra corpului uman. ^[4] In afara studiilor de la academie ?i din atelierul maestrului s?u, Carol a vizitat ?i galeriile de art? din Floren?a. El a terminat cursurile de la academie cu un studiu de nud pentru care a primit premiul al doilea. ^[6]

Pe t?ram american - Philadelphia [ modificare | modificare surs? ]

In perioada studiilor din Italia, Carol a cunoscut o doamn? bizar?, d-na Gilpin, ^[2] mai in varst? ca el, de origine american?, care i-a oferit o protec?ie financiar? in ni?te condi?ii neclare. Ca urmare, el a acceptat oferta urmand un parcurs avut ?i de un frate, Heinrich Ihm, de-al mamei sale, ^[2] ?i Gilpin i-a pl?tit c?l?toria in Statele Unite ale Americii , in Philadelphia . Acolo l-a ajutat s? inve?e limba englez?. Dup? un timp, ca urmare a unor nein?elegeri, Carol avand o fire independent?, o p?r?se?te, eliberandu-se astfel de orice tutel?. ^[6] Pentru inceput, Carl a lucrat intr-o fabric? de cutii din lemn ?i a f?cut sculpturi funerare de mic? anvergur?. ^[2] Ca atare, el s-a v?zut nevoit s?-?i ca?tige existen?a f?cand diferite munci. S-a angajat intr-un atelier de pietr?rie unde a f?cut diferite elemente pentru monumente funerare. Avea deja experien?? pentru c? incepuse s? ciopleasc? la Bucure?ti ?i la Floren?a i?i des?var?ise tehnica. A modelat statuete de lut pe care le ardea singur in foc ?i obiecte cu subiecte de gen romantice pe care le vindea cu ca?iva dolari prin magazinele de art?. ^[6]

A participat in 1877 la o expozi?ie din Philadelphia cu dou? portrete, unul al fabricantului Dixton ?i unul al copilului Dellachause. ^[2] In 1878 a prezentat la Salonul Oficial din Philadelphia statueta din teracot? intitulat? Prive?te florile ginga?e . In 1879 la acela?i salon a expus dou? lucr?ri, un gips portret al lui Fortuny ?i o teracot? intitulat? Negustorul din Vene?ia dup? Shakespeare . ^[2]

Fiind in Philadelphia, in 1879, Carol Storck ?i-a completat cuno?tin?ele urmand o perioad? de timp cursurile serale ale unei ?coli de arte frumoase, la clasa profesorului Thomas Eakins . La ?coal? a desenat dup? modele vii ?i a frecventat un atelier al unui artist local unde a inv??at tehnica gravurii. Avand nevoi financiare, Carol a dat lec?ii particulare de desen. In scurt timp afirmarea avea s? se produc? pentru c? a inceput aib? s? comenzi de portrete. ^[6] Ca urmare, devine membru al asocia?iei arti?tilor din Philadelphia, a deschis expozi?ii ?i chiar i s-a f?cut propunerea s? ocupe un post la Academia Pennsylvania de Arte Frumoase ( Pennsylvania Academy of the Fine Arts ). Unul dintre fondatorii academiei i-a dat o comanda de bust. ^[7] Cateva din desenele ?i gravurile pe care le-a f?cut in aceast? perioad? se g?sesc ast?zi la Cabinetul de Stampe al Academiei Romane ?i o parte la Colec?ia de Stampe a Muzeului Na?ional de Art? din Bucure?ti. ^[2]

Maturitatea [ modificare | modificare surs? ]

La Bucure?ti, Karol Storck era cople?it de comenzi ?i avea ?i o familie foarte numeroas? compus? din nou? copii. Avand nevoie de ajutor, Karl l-a chemat insistent pe Carol s? se intoarc? acas?. I-a trimis bani de drum ?i un pa?aport ?i Carol a revenit la Bucure?ti in vara anului 1881, dup? o absen?? de unsprezece ani. Ajuns acas?, Carol a devenit principalul colaborator al tat?lui s?u, a participat activ la realizarea unor lucr?ri ?i i-a m?rit machetele unor statui, a?a c? se poate spune c? toate sculpturile care au ie?it din atelierul lui Karol Storck erau opera unor colabor?ri fructuoase dintre tat? ?i fiu. A?a sunt Monumentul Anei Davila , statuia protopopului Teodor Economu , monumentele independen?ei ridicate la Vidin ?i Rahova , precum ?i numeroase monumente funerare care au fost definitivate dup? intoarcerea sa in Romania. De fapt Carol a preluat in totalitate lucr?rile de pietr?rie pentru toate soclurile de monumente, unele lucr?ri au fost f?cute de Carol dup? schi?ele lui Karl, tat?l fiind la o varst? mai inaintat? cedand in mare parte comenzile care i se d?deau. Carol Storck a fost timp de ?ase ani cel mai important ?i cel mai apropiat dintre colaboratori. Se poate spune c? unele din lucr?rile care ie?eau pe poarta atelierului ii apar?ineau intru-totul, cu toate c? erau atribuite lui Karl Storck. ^[7]

In anul 1886 a expus la Cercul artistic literar Intim Club sculptura intitualt? Progresul . C?s?toria sa cu Berta Zeider (1869-1907) a avut loc in anul 1888. Impreun?, cei doi so?i au avut patru copii Clara (1889), Alexandru (1893), Ella (1894) ?i Jenny (1895). ^[2]

Dup? decesul din anul 1887 a lui Karl Storck, Carol a preluat in intregime ?i atelierul, ?i comenzile, ?i a continuat laborioasa activitate inceput? ?i dezvoltat? de tat?l s?u. ^[7] Fiind fratele cel mai mare dintre to?i cei ?apte copii l?sa?i in urm? de Karl Storck, Carol a muncit pentru intre?inerea numeroasei sale familii. El a fost un sculptor bun care a avut tendin?e spre un neoclasicism ce era apropiat de transpunerea tr?s?turilor modelului in realitate, dar nu a fost atat de curajos ?i indr?zne? ca tat?l s?u in dep??irea acesteia. A realizat cu predilec?ie portrete, f?cand chiar ?i un portret lui Karl Storck. Fiind sub influen?a academismului a f?cut busturile scriitorilor Constantin Aricescu , Bogdan Petriceicu Hasdeu etc. O concluzie ar fi c?, a realizat portretistic? mai mult decat orice alte genuri. Unele din portrete au fost executate relevand calit??i certe de observa?ie, analiz? fizionomic?, totul fiind ca?tigat prin onestitatea execu?iei ?i prin studiu. ^[8]

Artistul a fost unul dintre oamenii cheie ai Societ??ii ?Cercul artistic” , el indeplinind mult? vreme func?ia de casier al organiza?iei. In anul 1912, Carol Storck a fost numit ca pre?edinte al ei. ^[2]

Carol Storck - Sculptur? reprezentativ? - Autoportretul de la Muzeul Na?ional de Art? al Romaniei

Carol Storck a participat in anul 1896 la concursul pentru realizarea statuii lui Johannes Honterus la Bra?ov. Proiectul ?i macheta lui Carol s-au bucurat de un real succes, totul sugerand o important? voiciune a mi?c?rii. Ca urmare, cu toate c? a pierdut concursul cu doar un vot diferen??, sculptorul german a avut treizeci de comenzi dup? macheta prezentat?. Ulterior a mai realizat alegoriile monumental-decorative pentru fa?ada Palatului de Justi?ie din Bucure?ti , intitulate Pruden?a, For?a ?i Temperan?a , ^{[A] [8]} comanda fiind preluat? in anul 1895. ^[2] Pentru Palatul Po?telor a f?cut alegoriile Drumul de fier ?i Electricitate .

Toate acestea au avut o tratare clasic? a motivului, dar ele nu se deosebesc cu ceva in plus fa?? de alte lucr?ri similare care au fost aduse din str?in?tate sau fa?? de cele care au mai fost f?cute de arti?ti str?ini in Romania. ^[8] Alegoriile de la Palatul Po?telor au fost distruse iremediabil de cutremurul din 1940. ^[2]

In octombrie 1903 a fost inaugurat? in Bucure?ti Statuia doctorului Carol Davila , realizat? de Carol Storck. Statuia este unul dintre cele mai reu?ite monumente al capitalei Romaniei. Pentru executarea ei, sculptorul s-a folosit de masca mortuar? a doctorului Davila, intr-un mod similar cu cel folosit de Constantin Brancu?i pentru acela?i motiv aflat ast?zi in curtea Spitalului Militar din Bucure?ti . Statuia lui Storck este o oper? caracterizat? de sobrietate ?i ea relev? adancirea psihologiei personajului, pe fa?a lui putandu-se citi p?trundere intelectual?, bun?tate, perseveran?? ?i hot?rare. Davila este inf??i?at in picioare, imbr?cat intr-o uniform? de general, atitudinea lui generand o impun?toare monumentalitate. Doctorul i?i ?ine chipiul la spate cu mana dreapt? ?i in stanga ?ine un sul de pergament, simbol al ctitorului. Portretul a fost bine definit, cu tr?s?turi energice, f?r? prea multe am?nunte, autoritar, toate caracteristicile fiind definitorii pentru o asemenea personalitate. ^[9]

Carol a mai f?cut un proiect pentru un monument cu o statuie care l-a inf??i?at pe pictorul Theodor Aman , care ?ine intr-o man? o palet? de pictur?. Reprezentarea este demn?, interiorizat?, ins? tr?s?turile lui Aman amintesc de autoportretele pe care acesta le-a f?cut. ^[9]

Similar tat?lui s?u, Carol a realizat o mul?ime de busturi funerare, create dup? tipicul obi?nuit epocii ?i destina?iei. De obicei le f?cea dup? fotografii ?terse de vreme sau retu?ate. La fel ca ?i Karol Storck, el a creat o adev?rat? industrie portretistic?, relevant fiind faptul c? folosea pentru asta chiar ?i treisprezece cioplitori ?i pietrari, unii din ei artizani pricepu?i, care aveau propria afacere in acela?i domeniu. Atelierul de pietr?rie era inregistrat pe o firm? inscris? la fisc ce a fost radiat? de abia in anul 1908, deoarece devenise deja cunoscut dup? realizarea statuii doctorului Davila. O dat? cu radierea firmei de pietr?rie, activitatea sculptorului a intrat intr-un oarecare regres. ^[10]

In domeniul funerar, Carol Storck a f?cut doar pentru Cimitirul Bellu circa patruzeci ?i cinci de busturi ?i monumente funerare. Pentru c? cel disp?rut trebuia s? fie inf??i?at cat mai apropiat ca modelul din fotografie, condi?ie esen?ial? pus? de comanditari, sculptorul trebuia s? dea expresie sentimentelor urma?ilor fa?? de cel trecut in nefiin??. Dimensiunile monumentelor funerare ?ineau mai mult de rangul social al defunctului. Reprezentarea lui statuar? era inso?it? de diferite obiecte pe care decedatul le-a folosit cat tr?ia, asta pentru determinarea profesiei. Obiectele erau sculptate in m?rime natural? fapt care ducea spre un naturalism lipsit de sentimente estetice. Din p?cate gustul dubios al comanditarilor il impingeau pe sculptor s? copieze cumva via?a f?r? vreo transfigurare artistic?. Astfel, s-a ajuns la o tipizare, dup? metehnele epocii, foarte rar dep??it?, menit? s? accentueze starea social? ?i bog??ia decedatului, totul ducand in final la un grotesc care substituia de fapt gravitatea tipic funerar?. ^[10]

Fiind nevoit s? primeasc? astfel de comenzi pentru a putea s?-?i intre?in? numeroasa familie care a r?mas in grjia sa, Carol Storck a fost privat de timpul necesar pentru a reu?i s? execute lucr?ri de o cert? valoare artistic?. Capodopera sa funerar? se afl? in Cimitirul Bellu din Bucure?ti ?i este intitulat? Mam? indurerat? . Statuia este realizat? in marmur? alb?, a fost realizat? in anul 1901, este concis? ?i armonioas? ?i a fost f?cut? in momentul in care sculptorul ajunsese s? capete o bogat? experien?? in acest domeniu, toat? lucrarea dand o evident? not? personal? in tratarea draperiei ?i in elegan?a siluetei. ^[11]

Carol Storck - Sculptur? reprezentativ? - Bustul lui Bogdan Petriceicu Ha?deu de la Muzeul Na?ional de Art? al Romaniei

Carol Storck era pasionat de gimnastic?, c?l?ria ?i practica scrima. Similar lui Karl Storck, era un spirit liber, dornic de cultur?. Citea filozofie, ?tia patru limbi, franceza, germana, engleza ?i italiana. El a primit o educa?ie de tip spartan ?i avea o disciplin? a muncii foarte sever?. Asemenea tat?lui s?u era exigent cu sine insu?i, ordonat ?i meticulos. ^[11] A f?cut mai multe c?l?torii in diferite ??ri europene ?i a fost membru in organiza?ii culturale, a?a cum era Liedertafel (teatru ?i cant). Era membru in societ??i soprtive ?i de turism, practica gravura ?i era un pasionat numismat. ^[12]

Carol Storck a fost membru al Societ??ii ?Cercul artistic” , a fost o vreme profesor la ?coala de desen, pictur? ?i modelaj infiin?at? in 1898 ?i in anul 1912 a fost ales pre?edinte al Cercului artistic. ^[12]

Opera [ modificare | modificare surs? ]

Printre operele sale se num?r? statuile alegorice pentru Palatul de Justi?ie din Bucure?ti , numeroase busturi ?i sculpturi funerare, precum ?i Statuia dr. Carol Davila . Aceast? statuie a fost ridicat? la ini?iativa Primului Congres Medical Na?ional, care a avut loc la Bucure?ti, in 1884. Statuia a fost turnat? in bronz in atelierele ?colii de Arte ?i Meserii din Bucure?ti ?i inaugurat? in ziua de 12 octombrie 1903, odat? cu cl?direa Facult??ii de Medicin?, la intrarea c?reia este amplasat?. ^[13]

In memoria celor 286 de solda?i ?i ofi?erii romani, mor?i in R?zboiul de Independen?? al Romaniei , la Smardan , in Bulgaria , a fost realizat un mormant comun c?ruia in 1883 i-a fost pus? o cruce din marmur?, sculptat? de Carol Storck. Cimitirul ?i monumentul au fost distruse in Primul R?zboi Mondial . ^[14]

In cimitirul man?stirii Viforata , din comuna Aninoasa , jude?ul Dambovi?a se g?se?te monumentul funerar al generalului Matei Vl?descu , erou al R?zboiului de Independen?? al Romaniei, realizat de Carol Storck din marmur? alb?, precum ?i cel al profesorului Vasile Vizante, ap?r?torul r?scula?ilor bivolari din Giurgiu la 1873, realizat tot de Carol Storck. ^[15]

Tot Carol Storck este autorul statuii p?rintelui picturii moderne romanesti ?i al inva??mantului artistic din Bucure?ti, Theodor Aman , monument plasat, abia in 1992, la mormantul artistului. ^[16]

La Bolintin-Vale , unde s-a n?scut in 1819 ?i a murit in 1872 scriitorul Dimitrie Bolintineanu , se afl? monumentul funerar al acestuia ?i statuia sa, ambele realizate de sculptorul Carol Storck. ^[17]

Carol Storck a realizat in 1903 portretul Iuliei Hasdeu , expus in prezent in Castelul Iulia Hasdeu , din Campina . ^[18]

Carol Storck a colaborat cu Dimitrie D. Mirea ?i Wladimir Hegel la Monumentul lui Dinicu Golescu din Bucure?ti , ridicat in 1908 ^[19] .

Cateva portrete ?i lucr?ri de plastic? mic? realizate de Carol Storck se reg?sesc ?i in Colec?ia de Art? Plastic? "Fr. Storck ?i Cecilia Cu?escu Storck" a Muzeului Municipiului Bucure?ti, ad?postit in fosta locuin?? a sculptorului Frederic Storck ?i a so?iei acestuia, pictori?a Cecilia Cu?escu-Storck , din Str. Vasile Alecsandri nr. 16, sector 1. ^[20]

Monumente funerare [ modificare | modificare surs? ]

Carol Storck a realizat peste 60 de lucr?ri funerare in diverse cimitire, dup? cum urmeaz?: ^[21]

• 1881 Arghiropol (Bellu) (22-16), medalion; ^[21]
• 1885 Ap. Arsaki (Bellu), (15-36), medalion in frumosul cavou distrus de bombardament; ^[21]
• 1886 A. Tr. Laurian (Bellu) (40 55), bust; ^[21]
• 1886 I. Mirescu (Bellu) (2 12), bust; ^[21]
• 1886 I. Dales (Bellu) (9b 8), medalion; ^[21]
• 1888 Aneta Ghenovici (Bellu) (54 83), bust; ^[21]
• 1889 C. N. Niculescu (Bellu) (56 11), bust; ^[21]
• 1889 Karl Storck (Cimitirul Protestant), bust; ^[21]
• 1889 mama sculptorului Carol Storck (tot acolo), medalion; ^[21]
• 1890 G. Enescu (Bellu) (11-21), bust; ^[21]
• 1891 colonel H. Filitti (Bellu) (26 22), bust; ^[21]
• 1892 A. Ionescu (Bellu) (4-26), bust; ^[21]
• 1892 G. Vanic (Cimitirul Armenesc), doua busturi; ^[21]
• 1892 Luther (Protestant), doua busturi; ^[21]
• 1894 Em. Lahovari (Bellu) (15 -36), medalion,Eliza Ghica (1894, biserica Tei), sculpture; ^[21]
• 1895 Bragadiru (Bellu) (12-13), doug, busturi; ^[21]
• 1896 D. Boranescu (Bellu) (13 -3), bust,M. Star (1896, Protestant), medalion; ^[21]
• 1896 A. Nicolescu (Cernica), bust; ^[21]
• 1899 dr. G. Chiriazi (Bellu) (33-9), bust, figura de marmura este de alta factura; ^[21]
• 1900 Elena Izvoranu (Bellu) (24 -23), statuie; ^[21]
• 1900 Xenia Poenaru (Bellu) (53-53), bust; ^[21]
• 1902 T. Velicu (Bellu) (29-20), bust; ^[21]
• 1902 A. Schina (Bellu) (29 -10), bust; ^[21]
• 1903 Iulia Hasdeu (mama) (Bellu) (25 -22), bust; ^[21]
• 1903 M. Mitilineu (Bellu) (16-19), bust; ^[21]
• 1904 general M. Rasti (Bellu) (48-13), bust si monument; ^[21]
• 1904 G. Andronescu (Bellu) (40 -48), bust; ^[21]
• 1905 dr. J. Vellan (Bellu) (55-23), bust; ^[21]
• 1905 R. Negulici (Bellu) (48 -4), bust; ^[21]
• 1906 Tr. Witting (Protestant), bust; ^[21]
• 1907 D. Poenaru (Bellu) (62-63), medalion; ^[21]
• 1907 Duro (Bellu) (24 -24), doua busturi; ^[21]
• 1907 I. Multescu (Bellu) (66 -27), bust; ^[21]
• 1907 Popiteanu (sf. Vineri), doua busturi; ^[21]
• 1908 An. Nicolescu (Bellu) (63 -20), bust; ^[21]
• 1908 St. Cristu (Bellu) (61-94), medalion; ^[21]
• 1908 San-Marin (Bellu) (15 -50), doll& busturi; ^[21]
• 1908 Jules Florian (Bellu) (28 -1), bust; ^[21]
• 1909 L. Stoicovici (Bellu) (61-100), bust; ^[21]
• 1909 I. Bejiu (sf. Vineri), bust; ^[21]
• 1909 G. Vasiliu (sf. Vineri), bust; ^[21]
• 1910 D. Atanasiu (Bellu) (16 -37), statuie; ^[21]
• 1910 A. Teodoru (Bellu) (58 -75), bust; ^[21]
• 1910 R. Rusescu (Bellu) (31-58), bust; ^[21]
• 1910 I. Serbanescu (Bellu) (31-57), bust; ^[21]
• 1910 G. Melic (Armenesc), bust; ^[21]
• 1910 Fr. Broehm (Protestant), medalion; ^[21]
• 1911 Tell (Bellu), (17 -18), bust; ^[21]
• 1911 Maria Motas (Bellu) (73-13), medalion; ^[21]
• 1911 Elisa Vladeanu (Bellu) (51-15), bust; ^[21]
• 1911 sotia sculptorului, medalion, si autoportret pe mormint (Protestant); ^[21]
• 1912 E. Petrini (Bellu) (4-31), bust; ^[21]
• 1912 dr. D. Cristescu (Bellu) (18b -4), bust; ^[21]
• 1913 dr. Nichita (Bellu) (6 -6), bust; ^[21]
• 1913 N. Grecescu (sf. Vineri), medalion; ^[21]
• 1913 St. Urlateanu (Cernica), bust; ^[21]
• 1914 E. Nicolescu (Bellu) (27 -39), bust; ^[21]
• 1914 G. Riegler (Bellu) (73-4), medalion; ^[21]
• 1915 T. Minciulescu (sf. Vineri), bust; ^[21]
• 1916 M. Petrini- Galati (56 -61), statuie; ^[21]
• 1916 Carol GObl (Catolic), bust; ^[21]
• 1918 general D. Praporgescu (Bellu) (lb-11), bust; ^[21]
• 1919 Dragomirescu (Colentina), bust si medalion; ^[21]
• 1921 E. Noreanu (sf. Vineri), bust; ^[21]
• 1923 Tarpo (Bellu) (37b -1), doua, busturi. ^[21]

Controverse [ modificare | modificare surs? ]

• ^A Sculpturile alegorice care decoreaz? Palatul de Justi?ie din Bucure?ti nu au fost identificate nici pan? la sfar?itul secolului al XX-lea cu privire la cine sunt autorii lor. Ace?tia au fost enumera?i in informa?ii de pres? care se contrazic ?i de cele mai multe ori sunt lacunare. Informa?iile care stau la baza ?tirilor pentru statuile executate de Carol Storck, se reg?sesc in articolul intitulat Institu?ii publice bucure?tene cu sculpturi de Carol Storck , ap?rut in Arhitectura nr. 2 din 1989. Se presupunea c? dou? din cele trei alegorii ar fi plasate in dreapta ?i respectiv, in stanga, orologiului, a treia r?manand neidentificat?. In anul 1994 au avut loc lucr?ri de restaurare a fa?adei ?i istoricul Petre Oprea a urcat pe schelele ?antierului ca s? identifice statuile. Astfel c?, a identificat a patra statuie (cea care are mana rupt?, de la stanga la dreapta, care este semnat? lang? picior cu C. Storck 1895. Nu se ?tie titlul ei. Statuii din dreapta orologiului identificat? tot de Oprea cu ani in urm?, i-a fost redescoperit? paternitatea tot de Oprea in 1989. Pe plinta ei exist? semn?tura sculptorului Giorgio Vasilesco , 1896. Prin aceast? descoperire, Oprea a f?cut leg?tura cu men?iunile f?cute de Leo Bachelin din L’Independance Roumaine din 15/27 noiembrie 1898, care a spus c? "... lui (Vasilesco, n.r.), impreun? cu Georgescu i s-a dat comanda statuilor care impodobesc fa?ada Palatului de Justi?ie". Oprea a mai aflat c? la cea de a doua statuie de la stanga la dreapta exist? semn?tura Fr. Storck 1901. Petre Oprea a mai men?ionat c? statuia de deasupra orologiului, cea care s-a distrus ca urmare a cutremurului din 1940 era executat? de Wladimir Hegel . Exist? ?i informa?ii despre acest fapt in Universul literar din 16 octombrie 1906. Fotografia statuii lui Hegel a fost publicat? in Ilustra?iunea roman? din 7 octombrie 1906 ?i in Magazinul din noiembrie 1906. Descrierea este "... un personaj feminin, bogat inve?mantat, stand pe un tron intr-o ?inut? solemn?, cu mana dreapt? ridicat? ?inand crucea drept??ii, intrucat reprezint? justi?ia". ^[22]

• 
  Statuie alegoric? 1 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor (?)
• 
  Statuie alegoric? 2 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor Frederic Storck 1901
• 
  Statuie alegoric? 3 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor (?)
• 
  Statuie alegoric? 4 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor Carol Storck 1895
• 
  Statuie alegoric? 5 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor (?)
• 
  Statuie alegoric? 6 - Palatul de Justi?ie din Bucure?ti, sculptor (?)

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Marin Mihalache : Sculptorii Storck , Editura Meridiane, Bucure?ti, 1975
• Liliana Varban, Ionel Ioni??, Dan Vasiliu: Catalogul operelor de art? ale arti?tilor din familia Storck aflate in Muzeul Frederic Storck ?i Cecilia Cu?escu Storck - Sculptorii Storck, Sculptur? plachete ?i medalii, grafic?, pictur? , Editura Muzeului Municipiului Bucure?ti, Bucure?ti, 2006, ISBN (10) 973-87450-3-9; ISBN (13) 978-873-87450-3-9

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Adrian-Silvan Ionescu: Sculptorii Karl ?i Carol Storck, tat?l ?i fiul , Cluj-Napoca, 1996
• Adrian-Silvan Ionescu: Karl Stork. p?rintele sculpturii modeme romane?ti , in Portrete in istoria artei romane?ti, Editura Dorul, Norresund by, Danemarca, 2001
• Adrian-Silvan Ionescu : Mi?carea artistic? oficial? in Romania secolului al XIX-lea - Cartea de art?, Ziarul Financiar - Ziarul de Duminic?, articol din 9 februarie 2009, accesat 10 octombrie 2017
• Gunther Ott: Sculptorii din familia Storck , Monitorul Oficial ?i Imprimeriile Statului, Imprimeria Na?ional?, Bucure?ti, 1940
• Mihai Sorin R?dulescu : Date privind genealogia familiei Storck , Editura Academiei Romane, Ia?i, 1995
• Liliana Varban: Casa Storck. Muzeul Storck , Muzeul Municipiului Bucure?ti, 2005 ISBN 973-0-93821-X
• Liliana Varban: Casa ?i arti?tii Storck - Repere in arta monumental? romaneasc? timp de un secol - accesat 14 februarie 2021
• George Oprescu : Sculptura statuar? romaneasc? , Editura de stat pentru literatur? ?i art?, Bucure?ti, 1954.
• George Oprescu: Sculptura romaneasc? , edi?ia a II-a, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1965.
• Barbu Brezianu : Karl Storck , Editura de Stat pentru Literatur?, Bucure?ti, 1954

Articole in periodice:

• Eleonora Costescu : Arti?tii Storck , in: ?Revista muzeelor”, nr. 2 / 1996, pp. 33 - 37.
• Adrian-Silvan Ionescu in: ? Studia historia”, nr. 3 / 1996, pp. 75 - 84.
• Adrian-Silvan Ionescu in: ? Studii ?i materiale de istorie modern?”, 1998, pp. 51 - 91.
• Tudor Vianu : Sculptura romaneasc? , in: ?Art? ?i tehnic? grafic?”, nr. 4-5, iunie - septembrie 1938.
• Barbu Brezianu: Cateva date necunoscute in leg?tur? cu sculptorul ?i profesorul Karl Storck , in SCIA nr. 1-2/1956, p. 342-349.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Repertoriul monumentelor de for public ?i funerare ale sculpturilor Storck existente in Bucure?ti ?i teritoriul aferent, in Buletinul comisiei na?ionale a monumentelor, ansamblurilor ?i siturilor istorice Nr. 3-4/1995 Arhivat in 27 octombrie 2019 , la Wayback Machine .

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Carol Storck

v   ?   d   ?   m Membrii Societ??ii Tinerimea artistic? Pre?edin?i Regina Maria a Romaniei (de onoare) • Arthur Verona • Jean Alexandru Steriadi • Kimon Loghi Fondatori Constantin Artachino • Kimon Loghi • ?tefan Luchian • Dimitrie D. Mirea • Gheorghe Petra?cu • ?tefan Popescu • Frederic Storck • Ipolit Strambu • Nicolae Vermont • Arthur Verona Membri ?i participan?i Sigla din anul 1926 Gheorghe D. Anghel • Octavian Anghelu?? • Petre Antonescu • Nina Arbore • Constantin Aricescu • Max W. Arnold • Hrandt Avakian • Aurel B?e?u • Zoe B?icoianu • Adam B?l?atu • Ion B?rbulescu (B'Arg) • Ion Dimitriu-Barlad • Apcar Baltazar • Ludovic Bassarab • Constantin Baraschi • Ignat Bednarik • Emil Wilhelm Becker • Dimitrie Belisarie • Dimitrie Berea • Catul Bogdan • Leon Biju • Constantin Brancu?i • Nicolae Brana • Petre Bulg?ra? • Marius Bunescu • Sever Burada • Alexandru C?linescu • Richard Canisius • Boris Caragea • Arnold Chencinski • Alexandru Ciucurencu • Alexandru Clavel • Aurel Cojan • Mac Constantinescu • Traian Cornescu • Rudolf Schweitzer?Cump?na • Nicolae D?r?scu • Dumitru Pavelescu-Dimo • Ernest Doneaud • Vasile Dobrian • Nicu Enea • Micaela Eleutheriade • Ion Schmidt-Faur • Iosif Fekete • Marin Haralambie Georgescu • Spiridon Georgescu • Dumitru Ghia?? • Nicolae Grant • Olga Greceanu • Lucian Grigorescu • Nicolae Grigorescu • Oscar Han • Wladimir Hegel • Alexandru Hen?ia • Marcel Iancu • Vasile Ionescu-Varo • Ion Irimescu • Iosif Iser • Ion Jalea • Iosif Keber • Emilian L?z?rescu • Laeti?ia Lucasievici • Dumitru M???oanu • Apostol M?nciulescu • George M?rculescu • Alexis Macedonski • Mihai Onofrei • Rodica Maniu • Duiliu Marcu • Filip Marin • Arthur Mendel • Emil Mereanu • Cornel Medrea • Claudia Millian • Paul Miracovici • Ioan Mirea • George Demetrescu Mirea • G. Mossa • Ary Murnu • Samuel Mutzner • Natalia Negru • Jean Neylies • Oscar Obedeanu • Mihai Onofrei • Dimitrie Paciurea • Theodor Pallady • Tache Papatriandafil • Constantin Pascali • Costin Petrescu • Nicolae Petrescu-G?in? • Alexandru Phoebus • Elena Popea • Gabriel Popescu • Vasile Popescu • Stelian Popescu Ghimpa?i • Camil Ressu • Alexandru Satmari • Eduard S?ulescu • Alexandru Poitevin-Scheletti • Arthur Segal • Dimitrie Serafim • Alexandru Severin • Ion Theodorescu-Sion • Menelas Michel Simonidy • Gheorghe Simotta • Toma T. Socolescu • Oscar Spathe • Nora Steriadi • Eusta?iu Stoenescu • Cecilia Cu?escu-Storck • Carol Storck • Romeo Storck • Francisc ?irato • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Paul Verona • Ion Vlasiu • Lasc?r L. Vorel • Petre Iorgulescu-Yor Vezi Lista complet? a arti?tilor participan?i la expozi?iile Tinerimii artistice .