Cape Town
Kaapstad ( afrikaans ) iKapa ( xhosa )
—   Capitala legislativ? a Africii de Sud   —
City of Cape Town
Muntele Devil's Peak ?i Muntele Mas? de la Dealul Semnalului ( Signal Hill ) Cartierul Bo-Kaap Victoria & Alfred Waterfront Castelul Bunei Speran?e Parlamentul Africii de Sud Centrul ora?ului ( Central Business District )
Drapel Stem?
Porecl? : "The Mother City" sau "The Tavern of the Seas" ( Englez? pentru, "Ora?ul Mam?, Taverna M?rilor")
Motto : "Spes Bona" ( Latin? pentru, "Buna Speran??")
Cape Town Cape Town (Africa de Sud) Pozi?ia geografic?
Coordonate: 33°55′S 18°E  ( {{PAGENAME}} )  /  33.917°S 18°E
?ar?	Africa de Sud
Provincie	Western Cape
Municipalitate metropolitan?	City of Cape Town
Fondat	1652
Numit dup?	Capul Bunei Speran?e
Guvernare
- Primar	Geordin Hill-Lewis [*] [[ Geordin Hill-Lewis (politician sud-african)|​]] [1] ( Alian?a Democrat? [*] ​ , noiembrie 2021)
Suprafa??
- Total	2.444,97  km²
Altitudine [2]	5  m.d.m.
Altitudine  maxim?	1.590,40  m.d.m.
Altitudine minim?	0  m.d.m.
Popula?ie (2011)
- Total	3.740.026 locuitori
-  Densitate	1.529,68 loc./km²
Fus orar	SAST (+2)
Cod po?tal	7400?8099
Prefix telefonic	021
Localit??i infr??ite
- 13 ora?e infr??ite	list?
Prezen?? online
Pagina oficial? OpenStreetMap relation
Municipalitatea Cape Town in cadrul provinciei Western Cape
Modific? date / text

Cape Town ( afrikaans : Kaapstad, xhosa : iKapa) este al doilea ora? din Africa de Sud ca m?rime, dup? Johannesburg , fiind capitala legislativ? a ??rii, precum ?i capitala provinciei Western Cape . Cunoscut? in sensul colocvial "Ora?ul-mam?" ( the Mother City ), este cel mai mare ora? al provinciei Western Cape ?i face parte din municipiul metropolitan City of Cape Town. Parlamentul Africii de Sud se afl? in Cape Town. Celelalte dou? capitale sunt situate la Pretoria (capitala executiv?, unde se afl? Pre?edin?ia) ?i Bloemfontein (capitala judiciar?, unde se afl? Curtea Suprem? de Apel). Ora?ul este cunoscut pentru portul s?u, pentru peisajul s?u natural in Regiunea Floristic? Cape ?i pentru repere precum Muntele Mas? ( Table Mountain ) ?i Punctul Capului ( Cape Point ). Cape Town g?zduie?te 64% din popula?ia provinciei Western Cape. Ora?ul a fost desemnat Capitala Mondial? a Design-ului pentru 2014 de c?tre Consiliul Interna?ional al Societ??ilor de Design Industrial.

In 2014, Cape Town a fost desemnat cel mai bun loc din lume pentru a fi vizitat atat de The New York Times , cat ?i de The Daily Telegraph in 2016. ^{[3] [4]} Cape Town a fost una dintre ora?ele gazd? ale turneelor din 1995 la Cupa Mondial? de Rugby ?i din 2010 la Campionatul Mondial de Fotbal .

Situat pe malul golfului Table Bay, Cape Town este cea mai veche localitate urban? din Africa de Sud. Ora?ul a fost dezvoltat de Compania Olandez? a Indiilor de Est (VOC) ca sta?ie de aprovizionare pentru navele olandeze care navigau spre Africa de Est, India ?i Orientul Indep?rtat. Sosirea lui Jan van Riebeeck la 6 aprilie 1652 a creat Colonia Capului , prima a?ezare european? permanent? din Africa de Sud. Cape Town ?i-a dep??it scopul ini?ial ca prim avanpost european la Castelul Bunei Speran?e , devenind centrul economic ?i cultural al coloniei Cape. Pan? la goana dup? aur din 1886 ( Witwatersrand Gold Rush ) ?i dezvoltarea ora?ului Johannesburg, Cape Town a fost cel mai mare ora? din Africa de Sud.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Istoria ora?ului Cape Town

Portughezul Bartolomeo Diaz plasand o cruce la Punctul Capului ( Cape Point ), 1488.

Jan van Riebeeck ?i coloni?tii olandezii ajungand in golful Table Bay in 1652.

Un model a ora?ului Cape Town a?a cum ar fi ap?rut in 1800.

Nu exist? nicio certitudine c? altcineva ar fi ocupat locul ora?ului inainte de europeni, din secolul XV. Cele mai vechi r?m??i?e construite in regiune dateaz? de acum 15.000 de ani ?i au fost g?site la Pe?tera Peers din suburbia Fish Hoek . Nu exist? izvoare istorice scrise , inainte de a fi men?ionat pentru prima dat? de c?tre navigatorul portughez Bartolomeo Diaz . In 1488, Bartolomeo Diaz a fost primul european care a ajuns in regiunea respectiv?, pe care a denumit-o Capul Furtunilor ( Cabo das Tormentas ). Ulterior, a fost redenumit de Ioan al II-lea al Portugaliei drept Capul Bunei Speran?e ( Cabo da Boa Esperanca ), din cauza oportunit??ilor economice semnificative generate de deschiderea unei rute maritime spre India ?i Orientul Indep?rtat. Vasco da Gama a v?zut Capul Bunei Speran?e in 1497. In 1510, la b?t?lia raului Salt, Francisco de Almeida ?i cincizeci dintre oamenii s?i au fost invin?i ?i uci?i de c?tre clanul !Uri?’aekua ("Goringhaiqua" in ortografie aproximativ? olandez?), care a fost unul dintre clanurile Khoekhoe din zon?. Aceste clanuri includ ?i clanul !Uri?’ae?’ona ("Goringhaicona" in ortografie aproximativ? olandez?, cunoscut ?i sub numele de "Strandlopers"), care se pare c? ar fi str?mo?ii na?iunii !Ora de ast?zi. La sfar?itul secolului al XVI-lea, cor?biile portugheze, franceze, daneze, olandeze ?i engleze, dar mai ales portugheze, au continuat s? se opreasc? in mod regulat in golful Table Bay, in drum spre Indiile de Est. Au f?cut comer? cu tutun, cupru ?i fier cu clanurile Khoekhoe din regiune, in schimbul c?rnii proaspete.

Perioada olandez? [ modificare | modificare surs? ]

La data de 6 aprilie 1652 , Jan van Riebeeck ?i al?i angaja?i olandezi ai Companiei Olandeze a Indiilor de Est (in olandez?: Verenigde Oost-Indische Compagnie, VOC) au infiin?at o sta?ie de aprovizionare pentru cor?biile care c?l?toreau spre Indiile de Est Olandeze , ?i au construit Fortul de Goede Hoop (inlocuit mai tarziu de Castelul Bunei Speran?e ). A?ezarea olandez? a crescut lent in aceast? perioad?, deoarece a fost greu de g?sit for?? de munc? adecvat?. Aceast? deficien?? de for?? a determinat autorit??ile s? aduc? sclavi din Indonezia ?i Madagascar . Mul?i dintre ace?tia au devenit str?mo?ii primelor comunit??i colorate din regiunea Cape. Sub Jan van Riebeeck ?i succesorii s?i in calitate de comandan?i VOC ?i, mai tarziu, guvernatori ai coloniei Cape, o gam? impresionant? de plante utile a fost introdus? in regiunea Cape, ceea ce a schimbat mediul natural pentru totdeauna. Unele dintre acestea, inclusiv struguri, cereale, nuci m?cinate, cartofi, mere ?i citrice, au avut o influen?? important? ?i de durat? asupra societ??ilor ?i economiilor locale din regiune. Pe parcursul timpului, regiunea Cape a inceput s? g?zduiasc? o popula?ie mare de "vrijlieden", cunoscu?i ?i sub numele de "vrijburgers" (cet??eni liberi), fo?ti angaja?i ai companiei care au r?mas pe teritoriile olandeze dup? ce ?i-au indeplinit obliga?iile contractuale. Impreun? cu al?i coloni?ti din Olanda, Fran?a (mai exact hugheno?ii ) ?i Germania, care incepeau s? se stabileasc? in regiune, ace?tia sunt recunoscu?i ca fiind str?mo?ii poporului afrikaner .

Perioda britanic? [ modificare | modificare surs? ]

Cand Provinciile Unite au devenit Republica Batav? , un stat clientelar al Fran?ei revolu?ionare, Regatul Marii Britanii a intervenit pentru a prelua controlul asupra coloniilor sale. Marea Britanie a capturat Cape Town in 1795, dar regiunea Cape a fost returnat? olandezilor prin tratat in 1803. For?ele britanice au ocupat din nou regiunea Cape in 1806, in urma b?t?liei de la Blaauwberg . In Tratatul anglo-olandez din 1814, Cape Town a fost cedat definitiv Regatului Unit. A devenit capitala Coloniei Capului , al c?rei teritoriu s-a extins foarte substan?ial in anii 1800. Odat? cu extinderea coloniei, mai multe voci cereau o independen?? mai mare fa?? de Regatul Unit. Colonia Capului a ob?inut propriul parlament in 1854 ?i un prim-ministru responsabil la nivel local in 1872. Dreptul de vot a fost stabilit pe baza sistemului "sufragie calificat? in colonia/provincia Cape," care nu era pe baz? rasial?, dar totu?i discriminatoriu pe baz? de gen. Acest sistem a acordat dreptul femeilor la vot in 1930, devenind in 1931 primul ?i singurul sistem care acorda sufragiu universal? in Africa de Sud. Din p?cate, aceast? realizare a fost inl?turat? dup? 5 ani, cand provincia Cape a introdus pentru prima dat? restric?ii rasiale la vot in 1936.

In perioada 1850-1870, mai multe specii de plante au fost introduse din Australia de c?tre autorit??ile britanice. In special planta acacia rooikrans (Acacia cyclops) cu scopul de a stabiliza nisipul din zona Cape Flats pentru a permite construirea unei ?osele care leag? peninsula cu restul continentului african; ?i eucaliptul pentru a scurge mla?tinile, astfel incat s? contribuie la eliminarea malariei. Descoperirea diamantelor in Griqualand West in 1867 ?i goana dup? aur din Witwatersrand in 1886 au rezultat intr-o cre?tere semnificativ? a imigra?iei in Africa de Sud. Conflictele dintre republicile burilor din interiorul ??rii ?i guvernul colonial britanic au avut ca rezultat Primul R?zboi al Burilor din 1880-1881, pe care republicile burilor l-au ca?tigat, ?i al Doilea R?zboi al Burilor din 1899?1902, pe care Regatul Unit l-a ca?tigat.

Perioada sud-african? [ modificare | modificare surs? ]

In 1910, Marea Britanie a format Uniunea Africii de Sud prin unificarea Coloniei Capului cu cele dou? republici invinse ale burilor ?i colonia britanic? Natal. Cape Town a devenit capitala legislativ? a Uniunii, iar mai tarziu a Republicii Africa de Sud.

In acest secol, in c?utarea locurilor de munc?, a inceput ?i migra?ia africanilor negri spre Cape Town, care au migrat sute de ani mai devreme din vestul ?i centrul Africii pan? in partea estic? a ??rii. Inainte de jum?tatea secolului XX, Cape Town era probabil cel mai integrat ora? din Africa de Sud din punct de vedere rasial. La alegerile na?ionale din 1948, Partidul Na?ional a ca?tigat pe o platform? de apartheid (segregarea rasial?) sub sloganul de "swartgevaar" (un termen in limba afrikaans folosit in timpul apartheidului care inseamn? "pericolul negru” ?i care se refer? la amenin?area perceput? de securitate a popula?iei africane negre pentru guvernul sud-african). Acest lucru a dus la dezmembrarea ?i eventuala abolire a dreptului de vot multirasial din provincia Cape, precum ?i la Group Areas Act (Legea privind stabilirea zonelor rasiale) in 1951, care a clasificat toate zonele in func?ie de ras?. Fostele suburbii multirasiale din Cape Town au fost fie golite de reziden?ii considera?i ilegali prin legisla?ia apartheidului, fie demolate. Cel mai infam exemplu in acest capitol a fost soarta cartierului District Six . Dup? ce a fost declarat? zon? unic? pentru albi, in 1965, toate locuin?ele de acolo au fost demolate ?i peste 60.000 de locuitori au fost muta?i cu for?a. Mul?i dintre ace?ti reziden?i au fost muta?i in mai multe suburbii din regiunea Cape Flats, inclusiv cartierul Lavender Hill. Sub apartheid, provincia Cape era considerat? "zon? de preferin?e pentru muncitori colora?i”, cu excluderea popula?iei ?Bantu”, adic? africanii negri. Punerea in aplicare a acestei politici a fost larg opus? de sindicate, societatea civil? ?i partidele de opozi?ie. Este de remarcat faptul c? aceast? politic? nu a fost cerut? sau sus?inut? in mod public de nicio persoan? colorat?, iar punerea in aplicare a acesteia a fost o decizie unilateral? de c?tre guvernul apartheid.

Studen?ii din cartierele africanilor negri Langa, Gugulethu ?i Nyanga din Cape Town au reac?ionat la ?tirile protestelor din Soweto din iunie 1976 impotriva programului guvernamental "Educa?iei Bantu" ?i au organizat adun?ri ?i mar?uri, care au fost intampinate cu rezisten?? din partea poli?iei. O serie de cl?diri ?colare au fost arse.

In Cape Town se aflau mul?i lideri ai mi?c?rii anti-apartheid. Pe Insula Robben , o fost? insul? penitenciar? aflat? la 10 kilometri de ora?, mul?i prizonieri politici celebri au fost ?inu?i de ani buni, inclusiv Nelson Mandela . Intr-unul dintre cele mai faimoase momente care marcheaz? sfar?itul apartheidului, Nelson Mandela ?i-a ?inut primul discurs public de la incarcerarea lui, de la balconul Prim?riei din Cape Town, la cateva ore dup? ce a fost eliberat pe 11 februarie 1990. Discursul s?u a marcat inceputul unei noi ere pentru ?ar?, iar primele alegeri democratice au avut loc patru ani mai tarziu, pe 27 aprilie 1994. Pia?a Nobel din zona Victoria & Alfred Waterfront prezint? statui ale celor patru ca?tig?tori ai Premiului Nobel pentru pace din Africa de Sud: Albert Luthuli , Desmond Tutu , F. W. de Klerk ?i Nelson Mandela .

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town este situat la 33,55 ° S latitudine (aproximativ la fel ca Sydney ?i Buenos Aires ?i echivalent cu Casablanca ?i Los Angeles in emisfera nordic?) ?i longitudine 18,25 ° E. Muntele Mas? ( Table Mountain ), cu stancile sale aproape verticale ?i varful plat la peste 1.000 m in?l?ime, ?i cu Devil's Peak ?i Lion's Head de o parte ?i de alta, formeaz? impreun? un fundal muntos dramatic care inconjoar? zona central? a ora?ului Cape Town, creand a?a-numitul City Bowl (castronul ora?ului). O fa?ie sub?ire de nori, cunoscut? sub denumirea de ?fa?a de mas?”, se formeaz? uneori in varful plat a muntelui. Spre sud, Peninsula Cape este o coloan? vertebral? pitoreasc? care merge 40 de kilometri spre sud in Oceanul Atlantic ?i se termin? la Punctul Capului ( Cape Point ). Exist? peste 70 de varfuri de peste 300 m in limitele oficiale ale ora?ului Cape Town. Multe dintre suburbiile ora?ului se afl? pe marea campie denumit? Cape Flats, care se intinde pe o distan?? de peste 50 de kilometri spre est ?i se al?tur? peninsulei cu restul continentului. Regiunea Cape Town este caracterizat? de o coast? extins?, lan?uri muntoase accidentate, campii de coast?, v?i interioare ?i franjuri semi-de?ertice.

Insula Robben [ modificare | modificare surs? ]

UNESCO a declarat Insula Robben drept patrimoniu mondial in 1999. Insula Robben este situat? in golful Table Bay, la aproximativ 6 km (3,7 km) la vest de Bloubergstrand in Cape Town ?i se afl? la aproximativ 30 de metri deasupra nivelului m?rii. Insula Robben a fost folosit? ca inchisoare unde oamenii au fost izola?i, alunga?i ?i exila?i timp de aproape 400 de ani. De asemenea, a fost folosit? ca colonie de lepr?, birou po?tal, teren de p??unat, spital de psihiatrie ?i sta?ie de aprovizionare.

In prezent, vizitatorii pot accesa insula doar prin intermediul serviciului de feribot al Muzeului Insulei Robben, care ruleaz? de trei ori pe zi pan? la inceputul sezonului de varf (1 septembrie). Feriboturile pleac? de la Nelson Mandela Gateway in zona V&A Waterfront.

Clim? [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town are o clim? mediteranean? cald? (Koppen "Csb"), cu ierni blande, moderat umede ?i veri secetoase ?i calde. Iarna, care dureaz? de la inceputul lunii iunie pan? la sfar?itul lunii august, poate observa pe perioade limitate fronturi mari reci din Oceanul Atlantic, cu precipita?ii semnificative ?i vanturi puternice spre nord-vest. In lunile de iarn?, temperaturile inregistreaz? o medie de maxim 18° C ?i minim? de 8,5° C. Precipita?iile anuale ale ora?ului sunt in medie de 515 milimetri, de?i in suburbiile sudice, aproape de mun?i, precipita?iile sunt mai mari cu medii mai apropiate de 1.000 mm. Vara, care dureaz? din decembrie pan? in martie, este cald? ?i uscat?, cu o medie maxim? de 26° C ?i minim? de 16° C. Regiunea se poate inc?lzi mult peste medie atunci cand vantul Berg, adic? ?vantul de munte”, sufl? din interiorul Karoo-ului cateva s?pt?mani in februarie sau martie. Prim?vara ?i vara au, in general, un vant puternic din partea de sud-est, cunoscut local sub denumirea de south-easter (sud-estul) sau the Cape Doctor (Doctorul Capului), a?a numit pentru c? cur??? poluarea aerului. Acest vant este cauzat de un sistem de inalt? presiune, care se afl? in Atlanticul de Sud la vestul ora?ului Cape Town, cunoscut sub denumirea de South Atlantic High . Cape Town prime?te 3.100 de ore de soare pe an.

Temperaturile apei variaz? foarte mult, intre 10° C pe litoralul Atlanticului ?i pan? la peste 22° C in golfului False Bay. Temperaturile medii anuale ale oceanelor sunt cuprinse intre 13° C pe litoralul Atlantic (similar cu apele californiene, cum ar fi San Francisco sau Big Sur ), ?i 17° C in golful False Bay (similar cu temperaturi in partea de nord a m?rii Mediterane, cum ar fi Nisa sau Monte Carlo ).

Flora ?i fauna [ modificare | modificare surs? ]

Situat in Regiunea Floristic? Cape , un punct fierbinte (sau punct critic) al biodiversit??ii (identificat de c?tre organiza?ia Conservation International), ora?ul Cape Town are unul dintre cele mai inalte niveluri de biodiversitate din orice regiune echivalent? din lume. Aceste arii protejate sunt un patrimoniu mondial ?i se estimeaz? c? 2.200 de specii de plante se reg?sesc numai pe Muntele Mas? ( Table Mountain ) - mai mult decat in intregul Regat Unit, care are 1.200 de specii de plante ?i 67 de specii de plante endemice. Multe dintre aceste specii, inclusiv multe specii de protea , sunt endemice muntelui ?i nu pot fi g?site nic?ieri in alt? parte.

Ora?ul g?zduie?te un total de 19 tipuri diferite de vegeta?ie, dintre care mai multe sunt endemice ora?ului ?i nu se reg?sesc nic?ieri in lume. De asemenea este singurul habitat pentru sute de specii endemice ?i alte sute de specii care sunt grav restric?ionate sau amenin?ate. Aceast? diversitate larg? de specii se datoreaz? in principal faptului c? ora?ul este situat in mod unic la punctul de convergen?? al mai multor tipuri de sol ?i microclime diferite.

Muntele Mas? ( Table Mountain ) are o biodiversitate neobi?nuit de bogat?. Vegeta?ia sa const? in principal din mai multe tipuri diferite de Cape Fynbos , o planta unic? ?i bogat?. Tipul principal de vegeta?ie este planta Peninsula Sandstone Fynbos (care are un risc mare de dispari?ie in s?lb?ticie), dar apar de asemenea ?i vega?iile Peninsula Granite Fynbos , Peninsula Shale Renosterveld ?i Afromontane (care au un risc extrem de mare de dispari?ie in s?lb?ticie), care cresc pe munte in cantit??i mai mici.

Din p?cate, cre?terea rapid? a popula?iei ?i extinderea ora?ului a eliminat o mare parte a acestor ecosisteme din cauza dezvolt?rii urbane. In consecin??, Cape Town are acum peste 300 de specii de plante amenin?ate ?i 13 specii care au disp?rut. Peninsula Cape , care se afl? in intregime in ora?ul Cape Town, are cea mai mare concentrare de specii amenin?ate din orice zon? continental? de dimensiuni echivalente din lume. Cantit??i mici de specii de plante care sunt pe cale de dispari?ie sau aproape de dispari?ie supravie?uiesc uneori pe marginea carosabilului, pe trotuare ?i pe terenuri de sport. Restul ecosistemelor sunt protejate par?ial printr-un sistem de peste 30 de rezerva?ii naturale - inclusiv marele Parcul Na?ional Table Mountain , care acoper? jum?tate din suprafa?a ora?ului.

In 2019, Cape Town a ajuns in competi?ia iNaturalist City Nature Challenge pe primul loc in dou? din cele trei categorii: cele mai multe observa?ii ?i cele mai multe specii. Aceasta a fost prima intrare a capetonienilor in aceast? competi?ie anual? pentru a observa ?i inregistra biodiversitatea local? intr-un weekend lung de patru zile in timpul ceea ce este considerat cel mai r?u moment al anului pentru observa?iile locale. Cu toate acestea, un sondaj la nivel mondial a ar?tat c? rata de extinc?ie a plantelor endemice din ora?ul Cape Town este una dintre cele mai ridicate din lume, la aproximativ trei pe an din 1900 - par?ial o consecin?? a habitatelor foarte mici ?i localizate ?i a unei endemizit??i ridicate.

Suburbiile ora?ului [ modificare | modificare surs? ]

Geografia urban? din Cape Town este influen?at? de contururile naturale a Muntelui Mas? ( Table Mountain ), varfurile inconjur?toare, dealurile Durbanville ?i campia expansiv? cunoscut? sub numele de Cape Flats. Aceste caracteristici geografice impart, in parte, ora?ul in mai multe suburbii , multe dintre acestea dezvoltandu-se istoric impreun? ?i care imp?rt??esc atribute comune ale limbii ?i culturii. Aceste suburbii sunt situate in 8 regiuni ale ora?ului: City Bowl, Atlantic Seaboard, West Coast, Northern Suburbs, Southern Suburbs, South Peninsula, Cape Flats ?i Helderberg.

City Bowl [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea City Bowl (in roman?, castronul ora?ului) este o zon? format? natural in form? de amfiteatru, m?rginit? de golful Table Bay ?i de mun?ii Signal Hill, Lion's Head, Muntele Mas? ( Table Mountain ) ?i Devil's Peak.

Regiunea include mai multe suburbii ?i cartiere centrale, inclusiv centrul ora?ului ( Central Business District ), portul, Parcul Company's Garden ?i suburbiile reziden?iale ale lui De Waterkant, Devil's Peak, District Six, Zonnebloem, Gardens, Bo-Kaap, Higgovale, Oranjezicht, Schotsche Kloof, Tamboerskloof, University Estate, Vredehoek, Walmer Estate ?i Woodstock.

Atlantic Seaboard [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea Atlantic Seaboard (in roman?, coasta Atlanticului) se afl? la vest de City Bowl ?i Muntele Mas? ( Table Mountain ) ?i se caracterizeaz? prin plajele ?i promenadele sale, precum ?i cartierele de pe dealuri ?i stancile mari. Regiunea include, de la nord la sud, cartierele Green Point, Mouille Point, Three Anchor Bay, Sea Point, Fresnaye, Bantry Bay, Clifton, Camps Bay, Llandudno ?i Hout Bay . Atlantic Seaboard are unele dintre cele mai scumpe propriet??i imobiliare din Africa de Sud, in special pe Strada Nettleton ?i Strada Clifton din Clifton, Strada Ocean View Drive ?i Bulevardul St Leon in Bantry Bay, Bulevardul Theresa in Bakoven ?i Strada Fishermans Bend in Llandudno. Camps Bay g?zduie?te cea mai mare concentrare de multimilionari din Cape Town ?i are cel mai mare num?r de conace cu pre?uri ridicate din Africa de Sud, cu peste 155 de unit??i reziden?iale care dep??esc R20 milioane (sau 1,8 milioane USD).

West Coast [ modificare | modificare surs? ]

Suburbiile din regiunea West Coast (in roman?, coasta vestic?) se afl? de-a lungul plajei la nord de centrul ora?ului Cape Town ?i includ suburbiile Bloubergstrand , Milnerton , Tableview, West Beach, Big Bay, Sunset Beach, Sunningdale, Parklands ?i Parklands North (precum ?i dou? localit??i din afara ora?ului: Atlantis ?i Melkbosstrand). Centrala nuclear? Koeberg este situat? in aceast? regiune, iar reglement?rile privind densitatea maxim? a locuin?elor sunt aplicate in mare parte din zona care inconjoar? centrala nuclear?.

Northern Suburbs [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea Northern Suburbs (in roman?, suburbiile nordice) este populat in principal de vorbitori de limba afrikaans, ?i include suburbiile Bellville , Kanonberg, Bothasig, Brooklyn, Burgundy Estate, Durbanville , Edgemead, Brackenfell, Elsie's River, Factreton, Kraaifontein, Goodwood, Kensington, Maitland, Monte Vista, Panorama, Parow, Richwood, Welgemoed, Fairdale, Kraaifontein, Kuils River, Blue Downs, Belhar, Delft, Mfuleni ?i Protea Heights.

Northern Suburbs g?zduie?te spitalul Tygerberg, cel mai mare spital din provincia Western Cape ?i al doilea ca m?rime din Africa de Sud.

Southern Suburbs [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea Southern Suburbs (in roman?, suburbiile sudice) se afl? de-a lungul versan?ilor estici ai Muntelui Mas? ( Table Mountain ), la sud-est de centrul ora?ului. Aceast? zon? are vorbitori de mai multe limbi, dar este predominant populat de vorbitori de limba englez?. O mare parte din popula?ie sunt de etnie britanic?. Prin urmare, cultura ?i arhitectura local? este influen?at? foarte mult de c?tre britanici. Regiunea este cunoscut? de a fi anglofil . Suburbiile incluse sunt, de la nord la sud, Observatory, Mowbray, Pinelands, Rosebank, Rondebosch, Rondebosch East, Newlands, Claremont, Lansdowne, Kenilworth, Bishopscourt, Constantia , Wynberg, Plumstead, Wetton, Bergvliet, Diep River ?i Tokai. Suburbia Constantia , pe lang? faptul c? este o suburbie bogat?, este o zon? de viticultur? notabil? ?i renumit? global. Turi?tii sunt atra?i la renumitele podgorii ?i vin?rii cu arhitectura de tip Cape Dutch . Regiunea are ?i Gr?dina Botanic? Na?ional? Kirstenbosch, o alt? atrac?ie turistic? renumit?, care se afl? in suburbiile Newlands (cartierul Fernwood), Bishopscourt ?i Constantia.

South Peninsula [ modificare | modificare surs? ]

South Peninsula (in roman?, peninsula de sud) este delimitat? in nord de suburbia Muizenberg pe coasta golfului False Bay ?i de suburbia Noordhoek pe coasta atlantic?, pan? la Punctul Capului ( Cape Point ) in sud. Pan? de curand, aceast? zon? locuit? preponderent de vorbitori de limb? englez? era destul de rural?. Dar popula?ia regiunii cre?te rapid, pe m?sur? ce noi cl?diri reziden?iale ?i comerciale sunt construite, ?i terenuri mai mari sunt imp?r?ite pentru a oferi locuin?e mai compacte. Regiunea cuprinde suburbiile Capri Village, Clovelly, Fish Hoek , Glencairn, Kalk Bay, Kommetjie, Masiphumelele, Muizenberg , Noordhoek, Ocean View, Scarborough, Simon's Town , St James, Sunnydale ?i Sun Valley. Cea mai mare baz? naval? din Africa de Sud este situat? in portul Simon's Town, iar in apropiere se afl? plaja Boulders, locul unei mari colonii de pinguini africani. De asemenea, mai multe suburbii pe coasta estic? a regiunii, in special suburbia Simon's Town , con?ini zone protejate istorice care au cl?diri de pe timpul colonial britanic din anii 1800 cu arhitectur? de tip Victorian ?i Edwardian.

Cape Flats [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea Cape Flats (in roman?, campia Cape) este o campie plat? ?i joas?, situat? la sud-estul centrului ora?ului. Regiunea este cunoscut? de a fi cea mai s?rac? zon? a ora?ului, cu cele mai multe a?ez?ri informale, ?i de departe cea mai mare rat? de criminalitate.

Pan? in 1950, regiunea era practic nelocuit?. In perioada apartheid-ului, legisla?ii bazate pe criterii rasiale, cum ar fi Group Areas Act (in roman?, Legea privind stabilirea zonelor rasiale), au for?at cei care nu erau albi, majoritatea fiind colora?ii, din cartierele mai centrale a ora?ului (fiind desemnate numai pentru oameni albi). Guvernul i-au mutat for?at in cartiere construite de guvern in regiunea Cape Flats. De asemenea, avand in vedere c? guvernul sud-african recunoa?tea reziden?ii africani negri ca fiind numai cet??eni al statelor bantustan ?i nu al Africii de Sud, ace?tia erau considera?i muncitori str?ini temporari. Dar c?utarea unui loc de munc?, mul?i africani negri s-au stabilit in Cape Town, unde au format familiile ?i comunit??ile proprii. Aceast? determinare de a nu se intoarce la statele bantustan din est ?i de a r?mane in Cape Town (considerat in mod ilegal de c?tre autorit??ile de pe vremea respectiv?), mai multe a?ez?ri ilegale ?i informale incepeau s? apare in alte p?r?i nelocuite al regiunii Cape Flats. In prezent, din cauza ac?iunilor rasiste de pe vremea apartheid-ului, suburbiile dezvoltate cu locuin?e formale sunt populate predominant de c?tre colora?i, in timp ce a?ez?rile informale sunt populate predominant de africani negri.

Regiunea Cape Flats include urm?toarele suburbii, precum ?i cartiere cu a?ez?ri informale: Athlone, Bishop Lavis, Crawford, Crossroads, Grassy Park, Gugulethu, Hanover Park, Heideveld, Kenwyn, Khayelitsha (QQ Section), Lansdowne, Lavender Hill, Manenberg, Mitchells Plain, Nyanga, Ottery, Philippi, Rondebosch East ?i Strandfontein.

Datorit? climei mediteranean, lunile cele mai umede de pe Cape Flats sunt din aprilie pan? in septembrie, cu 82% a precipita?iilor anuale avand loc intre aceste luni. Cantit??ile de precipita?ii de pe Cape Flats variaz? cu longitudinea, astfel incat p?r?ile estice au un minimum de 214 mm pe an, iar p?r?ile centrale ?i vestice au 800 mm pe an. O por?iune semnificativ? din aceast? ap? ajunge in acviferul Cape Flats, care se afl? sub p?r?ile centrale ?i de sud ale Cape Flats. Cea mai mare parte a regiunii Cape Flats este folosit? pentru suburbiile reziden?iale, majoritatea fiind formale, dar cu mai multe a?ez?ri informale prezente. In zon? se g?sesc ?i zone industriale u?oare. O parte a regiunii din sud-est este folosit? pentru agricultur? ?i con?ine multe ferme mici.

In general, criminalitatea din Cape Town este concentrat predominant in aceast? regiune, precum ?i s?r?cia.

Helderberg [ modificare | modificare surs? ]

Regiunea Helderberg este tot situat la sud-estul centrul ora?ului ?i este format din suburbiile Somerset West , Strand , Gordon's Bay ?i cateva alte suburbi care au fost anterior ora?ele mici din districtul Helderberg. Regiunea i?i ia numele de la impun?torul Muntele Helderberg, care atinge o in?l?ime de 1.137 metri. De?i regiunea este la estul regiunii Cape Flats, distan?a dintre suburbiile din regiunile respective sunt atat de mari incat localnicii din Cape Town consider? regiunea ca fiind in afara ora?ului in mod informal.

Guvern [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town este administrat de un consiliu municipal compus din 231 de membri, ales intr-un sistem de reprezentare propor?ional? cu form? mixt? membru propor?ional?. Ora?ul este imp?r?it in 116 sec?ii, fiecare dintre ele alegand un consilier prin votarea uninominal? intr-un singur tur. Restul de 115 consilieri sunt ale?i din listele partidelor, astfel incat num?rul total de consilieri pentru fiecare partid este propor?ional cu num?rul de voturi primite de acel partid.

Alian?a Democrat? este partidul de guvern?mant local din Cape Town din 2006. La alegerile locale din 3 august 2016, Alian?a Democrat? (DA) a ca?tigat o majoritate total?, ocupand 154 din cei 231 de mandate de consiliu. Congresul Na?ional African (ANC), partidul na?ional de guvern?mant, a primit 57 de locuri. Ca urmare a acestei victorii, Patricia de Lille de la Alian?a Democrat? a fost reales? pentru un al doilea mandat in func?ia de primar. Cu toate acestea, De Lille ?i-a dat demisia din func?ia de primar la 31 octombrie 2018. Alian?a Democrat? l-a desemnat pe Dan Plato drept candidatul lor pentru a o inlocui, asumandu-?i pozi?ia la 6 noiembrie 2018.

• 
  Cladirea veche a prim?riei, construit in 1905 ?i in prezent un centru cultural ?i de spectacole (g?zduie?te Filarmonica Cape Town). Statuia lui Regele Eduard al VII-lea este in fa?a cl?dirii.
• 
  Cl?direa Centrului Civic Cape Town Civic Centre , construit in 1978, g?zduie?te birourile prim?riei ora?ului.
• 
  Cl?direa parlamentului sud-african, construit in 1884, este situat in Cape Town.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Conform recens?mantului na?ional din 2011, popula?ia municipiului metropolitan a ora?ului Cape Town - o zon? care include suburbiile ?i localit??i care nu sunt intotdeauna considerate ca f?cand parte din Cape Town - este de 3.740.026 de persoane. Aceasta reprezint? o rat? de cre?tere anual? de 2,6% in compara?ie cu rezultatele recens?mantului precedent din 2001, care a g?sit o popula?ie de 2.892.243 de persoane. Raportul pe gen este de 96, ceea ce inseamn? c? sunt pu?in mai multe femei decat b?rba?i. Cu privire la grup?ri rasiale, 42,4% din popula?ie s-au descris ca fiind ?colora?i”, 15,7% ca ?alb”, 38,6% ca ?african negru”, 1,4% ca ?indian sau asiatic” ?i 1,9% ca ?Altele”.

In 1944, 47% din popula?ia ora?ului erau albi, 46% erau colora?i, mai pu?in de 6% erau africani negri ?i 1% erau asiatici. Popula?ia vorbitorilor a limbilor bantu, adic? africani negri, nu sunt un popor nativ istoric in aceast? regiune a Africii de Sud. Popoarele vorbitoare a limbilor bantu au migrat din vestul ?i centrul Africii ?i s-au stabilit u?or in partea estic? a Africii de Sud cu cateva sute de ani inainte de prima a?ezare european? in Cape Town din 1652. Cel mai sudic popor bantu este poporul xhosa , care a migrat numai pan? la raul Great Fish River , in provincia Eastern Cape . Prin urmare, popula?ia africanilor negri s-a stabilit in Cape Town numai in secolul XX, cand mai mul?i oameni din estul ??rii se mutau in Cape Town in c?utarea unui loc de munc?. Dup? c?derea apartheidului, cand Cape Town nu mai era o zon? preferen?ial? pentru albi ?i colora?i, o cre?tere semnificativ? a avut loc a migra?iei africanilor negri spre Cape Town, ?i dac? ritmul de migra?ie se va men?ine, africanii negri vor dep??i colora?ii in ca?iva ani in a deveni popula?ia majoritar? a ora?ului.

Dintre reziden?ii care au fost intreba?i despre prima lor limb?, 35,7% sunt vorbitori de limba afrikaans, 29,8% sunt vorbitori de limba xhosa ?i 28,4% sunt vorbitori de limba englez?. 24,8% din popula?ie are varsta sub 15 ani, in timp ce 5,5% are 65 de ani sau mai mult.

In 2011, venitul mediu anual al gospod?riei era R 161.762 (US$22.281,27). In 2011, dintre reziden?ii cu varsta peste 20 de ani sau mai mare, 1,8% nu aveau ?colarizare, 8,1% aveau ca?iva ani de ?colarizare, dar nu au terminat ?coala primar?, 4,6% au terminat ?coala primar?, dar nu aveau studii liceale, 38,9% aveau ca?iva ani de studii liceale, dar nu au luat bacalaureatul, 29,9% au terminat liceul cu luarea bacalaureatului, dar nu aveau studii superioare, iar 16,7% aveau studii superioare. In general, 46,6% au avut cel pu?in o educa?ie de gradul 12. Din cei intre 5 ?i 25 de ani, 67,8% frecventa o institu?ie de inv???mant. Printre cei intre 15 ?i 65 de ani rata ?omajului era de 23,7%.

In 2011, existau 1.068.573 de gospod?rii, cu o dimensiune medie a gospod?riei de 3,3 persoane. Dintre aceste gospod?rii, 78,4% erau in structuri formale (case sau apartamente), in timp ce 20,5% erau structuri informale (colibe). 94,0% din gospod?rii foloseau energie electric? pentru iluminat. 87,3% din gospod?rii aveau alimentare cu ap? prin canalizare in locuin??, in timp ce 12,0% aveau alimentare cu ap? printr-un robinet comunal. 94,9% din gospod?rii aveau servicii regulate de colectare a de?eurilor. 91,4% din gospod?rii aveau toalet? sau toalet? chimic?, in timp ce 4,5% utiliza inc? o toalet? cu g?leat?. 82,1% din gospod?rii aveau frigider, 87,3% aveau televizor ?i 70,1% aveau radio. Doar 34,0% aveau telefon fix, dar 91,3% aveau telefon mobil. 37,9% aveau computer, iar 49,3% aveau acces la internet (fie prin intermediul unui computer, fie al unui telefon mobil).

Economie [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town este centrul economic al provinciei Western Cape, al doilea centru economic principal al Africii de Sud ?i al treilea centru economic principal al Africii. Ora?ul deserve?te provincia Western Cape prin rolul s?u de centru regional de produc?ie. In 2011, PIB-ul ora?ului a fost de 56,8 miliarde USD, cu un PIB pe cap de locuitor de 15.721 USD. In cei cinci ani preceden?i din 2014, PIB-ul ora?ului a crescut in medie cu 3,7% pe an. Ca propor?ie din PIB, sectorul agricol ?i sectorul produc?iei au sc?zut in timp ce serviciile financiare, serviciile destinate intreprinderilor, sectorul transportului ?i logistica au crescut, reflectand cre?terea sectoarelor de servicii specializate din economia local?. Industria pescuitul, industria textilelor ?i confec?iilor, produc?ia de produse din lemn, industria electronica, industria mobilei, sectorul ospitalit??ii, serviciile financiare ?i serviciile destinate intreprinderilor sunt sectoare in care economia Cape Town are cel mai mare avantaj.

De?i coeficientul lui Gini a ora?ului inregistrat in 2017 de 0,58 a fost numai o imbun?t??ire u?oar? fa?? de sfar?itul apartheidului, Cape Town are cea mai mic? rat? de inegalitate din Africa de Sud.

Centrul ora?ului se afl? intr-un program amplu de reinnoire urban?, cu dezvoltarea numeroaselor cl?diri noi ?i renovate, beneficiind de sus?inerea ?i indrumarea organiza?iei locale Cape Town Parternship. Cape Town s-a bucurat recent de o pia?? imobiliar? ?i de construc?ii in plin? expansiune, din cauza Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, precum ?i din cauza multor persoane din afara ora?ului care cump?r? case de var? sau se mut? acolo permanent. Cape Town a g?zduit nou? meciuri din Campionatul Mondial de Fotbal: ?ase meciuri din prima rund?, un meci din runda a doua, un sfert de final? ?i o semifinal?.

Cape Town are patru noduri comerciale majore, cu centrul ora?ului ( Central Business District ) oferind majoritatea oportunit??ilor de angajare ?i spa?ii de birou. Suburbiile Century City, Claremont ?i Bellville /Tyger Valley au celelalte trei noduri comerciale bine stabilite, ?i care con?ini numeroase birouri ?i sedii corporative. Majoritatea companiilor cu sediul in ora? sunt companii de asigur?ri, companii de vanzare cu am?nuntul, edituri, case de design, designeri de mod?, companii de transport maritim, companii petrochimice, firme de arhitectura ?i agen?ii de publicitate. Cele mai notabile companii cu sediul in ora? sunt Naspers , gigantul multina?ional de mass-media ?i IT&C, Woolworths, un retailer de produse alimentare ?i de mod?, Pick n Pay ?i Shoprite, ambele companii de?inand lan?uri mari de supermarketuri pe continent, New Clicks Holdings Limited, care de?ine cel mai lan?uri de farmacii ?i drogherii din Africa de Sud, Foschini Group, un retailer mare de mod?, MWEB, un furnizor de servcii de internet, Mediclinic International, o companie multina?ional? care de?ine spitale ?i clinici private, e.tv, cea mai mare companie de televiziune privat? comercial? din ?ar?, ?i Sanlam, o companie mare de servicii financiare. Ora?ul este o baz? de produc?ie pentru mai multe companii multina?ionale, inclusiv Johnson & Johnson , GlaxoSmithKline , Levi Strauss & Co. , Adidas , Bokomo Foods, Yoco ?i Nampak.

O mare parte din produse sunt livrate prin Portul Cape Town sau Aeroportul Interna?ional Cape Town . Majoritatea celor mai mari companii de construc?ii navale au birouri ?i fabrici in Cape Town. Provincia este, de asemenea, un centru de dezvoltare a energiei pentru ?ar?, atat cu privire la energie regenerabil?, cat ?i cu privire la centrala nuclear? existent? Koeberg care furnizeaz? energie pentru nevoile provinciei Western Cape.

Provincia Western Cape este o regiune turistic? important? din Africa de Sud; industria turistic? reprezint? 9,8% din PIB-ul provinciei ?i angajeaz? 9,6% din for?a de munc? a provinciei. In 2010, peste 1,5 milioane de turi?ti interna?ionali au vizitat zona.

Cu cel mai mare num?r de companii de succes in IT&C din Africa, Cape Town este un centru important pentru industria respectiv? de pe continent. Crescand cu o rat? anual? de 8,5% ?i o valoare estimat? de R77 miliarde (US$10.5 miliarde) in 2010, industria IT&C din Cape Town devine din ce in ce mai important? pentru economia ora?ului. Prin urmare, Cape Town a devenit un fel de Silicon Valley al Africii de Sud, g?zduind startup-uri inovatoare precum Jumo, Yoco, Aerobotics, Luno, SweepSouth ?i The Sun Exchange.

Ora?ul a fost numit recent cel mai antreprenorial ora? din Africa de Sud, procentul capetonienilor urm?rind oportunit??i de afaceri fiind aproape trei ori mai mari decat media na?ional?. Cei cu varsta cuprins? intre 18 ?i 64 de ani aveau o probabilitate de 190% mai mare decat media na?ional? s?-?i deschide o nou? afacere, in timp acela?i grup demografic din Johannesburg avea o probabilitate de doar 60% mai mult decat media na?ional? de a deschide o nou? afacere.

Turism [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town nu este doar o destina?ie turistic? interna?ional? popular? in Africa de Sud, ci Africa in ansamblu. Acest lucru se datoreaz? caracterului bland a climei, cadrului natural a ora?ului ?i infrastructurii bine dezvoltate. Ora?ul are mai multe caracteristici naturale bine-cunoscute care atrag turi?tii, in special Muntele Mas? ( Table Mountain ), care reprezint? o mare parte a Parcului Na?ional Table Mountain ?i fundalul centrul ora?ului ( City Bowl ). Ajungerea la varful muntelui poate fi realizat? fie prin drume?ie, fie prin luarea telecabinei Table Mountain Aerial Cableway. Punctul Capului ( Cape Point ) este recunoscut drept capul dramatic al cap?tului Peninsulei Cape . De asemenea, mul?i turi?ti conduc pe Chapman’s Peak Drive, un drum ingust care face leg?tura intre suburbiile Noordhoek ?i Hout Bay, pentru vederile spre Oceanul Atlantic ?i la mun?ii din apropiere. Pentru vederi mai aproape ?i panoramice a centrul ora?ului ?i a Muntelui Ma?? ( Table Mountain ), este recomandat un drum cu ma?ina sau pe jos pe muntele mic Signal Hill, in special pentru vederile la apus.

Mul?i turi?ti viziteaz?, de asemenea, plajele din Cape Town, care sunt populare in randul reziden?ilor locali. Datorit? geografiei unice a ora?ului, este posibil s? vizita?i mai multe plaje diferite in aceea?i zi, fiecare avand un cadru natural ?i o atmosfer? diferit?. De?i apa regiunii variaz? de la rece pan? la bland, diferen?a dintre cele dou? p?r?i ale ora?ului este dramatic?. In timp ce coasta Atlanticului are o temperatur? anual? a apei peste cea din coasta Californiei, in jurul valorii de 13° C, coasta golfului False Bay este mult mai cald?, cu o medie anual? intre 16° C ?i 17° C, fiind similar? cu temperaturile apei in partea de nord a M?rii Mediterane (de exemplu, Nisa). In timpul verii, apa in golful False Bay are o temperatur? medie de peste 20° C, cu 22° C fiind un maxim des intalnit?. Plajele situate pe coasta Atlanticului tind s? aib? ap? foarte rece datorit? curentului Benguela care provine din Oceanul Atlantic de Sud , in timp ce apa de pe plajele golfului False Bay poate fi mai cald? cu o diferen?? de pan? la 10° C, datorit? influen?ei curentului Agulha care este cald. Este o concep?ie gre?it? comun? c? golful False Bay face parte din Oceanul Indian, cu Punctul Capului ( Cape Point ) fiind atat punctul de intalnire al Oceanului Indian ?i Atlantic, cat ?i cel mai sudic punct al Africii. Oceanele se intalnesc de fapt in varful cel mai sudic, Cape Agulhas, care se afl? la aproximativ 150 km spre sud-est. Concep?ia gre?it? se datoreaz? c?ldurii apei din golfului Fals Bay comparativ cu apa de pe coasta Atlanticului ?i a numeroaselor cazuri confuze in care termenul "Dou? oceane" ( Two Oceans ) se folose?te in nume sinonime cu Cape Town, cum ar fi Maratonul Two Oceans, Acvariul Two Oceans ?i vin?ria Two Oceans.

Ambele coaste sunt la fel de populare, de?i plajele din suburbia afluent? Clifton ?i din alte p?r?i de pe coasta Atlanticului sunt mai bine dezvoltate in privin?a restaurantelor ?i cafenelelor, cu o promenad? cu restaurante ?i baruri accesibile de pe plaja din Camps Bay. Litoralul Atlantic, cunoscut sub numele de Cape Town Riviera , este considerat unul dintre cele mai pitore?ti rute din Africa de Sud, de-a lungul versan?ilor ai mun?ii Doisprezece Apostoli ( Twelve Apostles Mountains ) pan? la bolovanii ?i plajele cu nisip alb din Llandudno, cu traseul terminandu-se in Hout Bay , o suburbie cu diversitate ?i plin de via??, ?i cu un port mic renumit ?i o insul? cu foci . Acest "sat" pesc?resc este flancat de valea Constantia ?i de drumul pitoresc pe strada Chapman's Peak Drive. Plaja Boulders din apropierea suburbiei Simon's Town este cunoscut? pentru colonia sa de pinguini africani . Surfingul este un sport foarte popular, cu multe plaje renumite interna?ional cu valuri mari. Ora?ul g?zduie?te competi?ia anual? de surfing Red Bull Big Wave Africa. De asemenea, kitesurfing este un sport popular pe plajele din regiunea West Coast (nord de centrul ora?ului), precum Table View ?i Bloubergstrand, datorit? perioadelor in care vantul este foarte puternic.

Ora?ul are mai multe atrac?ii culturale notabile. Zona Victoria & Alfred Waterfront , construit pe unele dintre docurile Portului Cape Town, este cea mai vizitat? atrac?ie turistic? a ora?ului. De asemenea, este unul dintre cele mai populare zone comerciale din ora?, cu sute de magazine ?i acvariul Two Oceans. Zona Waterfront g?zduie?te, de asemenea, Nelson Mandela Gateway, unde se iau feriboturile spre Insula Robben . Este posibil s? lua?i un feribot de la Waterfront spre Hout Bay , Simon's Town ?i coloniile de foci de pe Insulele Seik ?i Duiker. Mai multe companii ofer? tururi in regiunea Cape Flats, inclusiv prin a?ez?rile informale, precum Khayelitsha.

Cele mai populare zone pentru sejurul turi?tilor includ centrul ora?ului, inclusiv zona V&A Waterfront, dar ?i suburbiile Camps Bay, Sea Point, Hout Bay, Newlands, Constantia , Rondebosch ?i Somerset West .

In noiembrie 2013, Cape Town a fost votat cel mai bun ora? global din clasamentul The Travel Awards organizat de c?tre ziarul britanic The Daily Telegraph .

Cape Town ofer? turi?tilor o gam? larg? de activit??i de aventur?, inclusiv parapantism , para?utism ?i scufund?ri .

Prim?ria ora?ului Cape Town colaboreaz? indeaproape cu organiza?ia Cape Town Tourism pentru a promova ora?ul atat la nivel local cat ?i interna?ional. Obiectivul principal al organiza?iei Cape Town Tourism este reprezentarea Cape Town ca destina?ie turistic? interna?ional?. Cape Town Tourism prime?te o parte din finan?area sa de la prim?ria ora?ului, in timp ce restul provine din taxe de membru ?i fonduri proprii.

• 
  Capul Bunei Speran?e
• 
  Plaja al 4-lea din Clifton (Plaja Clifton's 4th Beach)
• 
  Gr?dina Botanic? Na?ional? Kirstenbosch
• 
  Plaja din Camps Bay, cu restaurantele ?i cafenelele in fundal
• 
  Casele colorate din cartierul Bo-Kaap din centrul ora?ului

Cultur? [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Artscape Theatre Centre din centrul ora?ului.
• 
  Festivalul Holi in Pia?a Grand Parade.
• 
  Moara lui Mostert din suburbia Newlands.
• 
  Biserica reformat? olandez? Groote Kerk (1841) este cea mai veche biseric? inc? existent? in Africa de Sud.

Cape Town este remarcat? pentru arhitectura sa istoric?, cu cea mai mare densitate a cl?dirilor in stil Cape Dutch . Stilul Cape Dutch , care combin? tradi?iile arhitecturale ale Olandei, Germaniei, Fran?ei ?i Indoneziei, este cel mai vizibil in suburbia Constantia , vechile cl?diri guvernamentale din centrul ora?ului ?i de-a lungul str?zii Long Street. Carnavalul anual al menestrelului din Cape Town, cunoscut ?i sub denumirea sa in limba afrikaans de Cape Klopse , este un mare festival de menestrel care se desf??oar? anual pe 2 ianuarie sau ?Al doilea an nou”. Echipele concurente de menestreluri defileaz? in costume viu colorate, interpretand muzic? Cape Jazz , fie purtand umbrele colorate, fie cantand o serie de instrumente muzicale.

Artscape Theatre Center este cel mai mare centru de art? spectacol? din Cape Town, g?zduind teatrul principal, precum ?i opera principal? din ora?.

Ora?ul are, de asemenea, Gr?dina Botanic? Na?ional? Kirstenbosch , de 36 de hectare, care are p?duri naturale ?i plante fynbos protejate, impreun? cu o varietate de animale ?i p?s?ri. Exist? peste 7.000 de specii de plante in cultivare la Kirstenbosch, inclusiv multe specii rare ?i amenin?ate din Regiunea Floristic? Cape . In 2004, aceast? regiune, inclusiv Kirstenbosch, a fost declarat? patrimoniu mondial UNESCO .

Sistemul de transport Cape Town serve?te ?i alte destina?ii din provincie. Regiunea Cape Winelands ?i, in special, ora?ele Stellenbosch , Paarl ?i Franschhoek sunt excursii de zi populare din ora? pentru vizitarea obiectivelor turistice ?i a degust?rilor de vin. Urm?rirea balenelor este popular? in randul turi?tilor: balenele sudice ?i balenele cu cocoa?? sunt v?zute de pe largul coastei in timpul perioadei de reproducere (august pan? noiembrie), iar balenele Bryde ?i orcile pot fi v?zute in orice moment al anului. Ora?ul Hermanus este cunoscut pentru festivalul s?u de balene, dar balenele pot fi v?zute ?i in golful False Bay. Delfinii Heaviside sunt endemici zonei ?i pot fi v?zute de pe coasta de nord a ora?ului Cape Town; delfinii Dusky tr?iesc de-a lungul aceleia?i coaste ?i pot fi v?zute ocazional de pe feribotul spre Insula Robben.

Singura moar? care exist? inc? in Africa de Sud este Moara lui Mostert din suburbia Newlands. A fost construit? in 1796 ?i restaurat? in 1935 ?i din nou in 1995.

Educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

?colile primare ?i liceale de stat din Cape Town sunt administrate de Departamentul de Educa?ie a provinciei Western Cape. Acest departament provincial este imp?r?it in ?apte districte; patru dintre acestea sunt districtele ?Metropole” - Metropolul Central, Nord, Sud ?i Est - care acoper? diferite zone ale ora?ului. Exist?, de asemenea, multe ?coli private, atat religioase, cat ?i laice, in Cape Town.

Educa?ie ter?iar? [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town are un sistem bine dezvoltat de universit??i publice. Cape Town este deservit? de trei universit??i publice: Universitatea din Cape Town (UCT), Universitatea din Western Cape (UWC) ?i Universitatea de Tehnologie din Peninsula Cape (CPUT). Universitatea din Stellenbosch , de?i nu se afl? in ora?ul propriu-zis, se afl? la 50 km de centrul ora?ului ?i are campusuri suplimentare in limitele ora?ului, precum Facultatea de Medicin? ?i ?tiin?ele S?n?t??ii Tygerberg ?i Parcul de afaceri Bellville.

Atat Universitatea din Cape Town, cat ?i Universitatea din Stellenbosch sunt universit??i de top in Africa de Sud. Acest lucru se datoreaz? in mare parte contribu?iilor financiare substan?iale aduse acestor institu?ii atat de sectorul public, cat ?i de cel privat. Universitatea din Cape Town este o universitate care pred? in limba englez?. Are peste 21.000 de studen?i ?i are un program de MBA care este clasat pe locul 52 de Financial Times in 2015. De asemenea, este cea mai bine cotat? universitate din Africa, fiind singura universitate african? care este in mod regular pe clasamentul celor mai bune 200 de universit??i din lume (la num?rul 141 in 2015). De cand Congresul Na?ional African a intrat la guvern in 1994, a avut loc o restructurare a universit??ilor din provincia Western Cape ?i, ca atare, universit??ile care nu au fost albe in mod istoric au beneficiat de o finan?are sporit?, ceea ce a beneficiat mai ales Universitatea din Western Cape.

Universitatea de Tehnologie din Peninsula Cape a fost format? la 1 ianuarie 2005, cand dou? universit??i politehnice - Cape Technikon ?i Peninsula Technikon - au fost contopite. Noua universitate pred? in primul rand in englez?, de?i se poate lua cursuri in oricare dintre limbile oficiale din Africa de Sud. Universitatea acord?, in general, diploma na?ional? (echivalentul a unui diplome de absolvire/calificare).

Cape Town a devenit, de asemenea, o destina?ie populare de studii in str?in?tate pentru mul?i studen?i interna?ionali. Mul?i furnizori de studii din str?in?tate ofer? programe de semestru, var?, pe termen scurt ?i stagii in parteneriat cu universit??ile din Cape Town, ca o ?ans? pentru studen?ii interna?ionali s? ob?in? o in?elegere mai bun? intercultural?.

Transport [ modificare | modificare surs? ]

Aeroporturi [ modificare | modificare surs? ]

Aeroportul Interna?ional Cape Town serve?te zboruri interne ?i interna?ionale. Este cel de-al doilea aeroport ca m?rime din Africa de Sud ?i serve?te ca o poart? principal? pentru c?l?torii in regiunea Cape. Cape Town are zboruri regulate c?tre mai multe destina?ii in sudul Africii, Africa de Est, Europa, Orientul Mijlociu, Orientul Indep?rtat, Mauritius ?i Statele Unite, precum ?i unsprezece destina?ii interne.

Aeroportul Interna?ional Cape Town a fost l?rgit ?i modernizat semnificativ cu cl?diri ?i facilit??i noi, pentru a face fa?? cre?terii preconizate a traficului aerian, deoarece num?rul turi?tilor a crescut in perioada premerg?toare Campionatului Mondial de Fotbal din 2010. Aceste lucr?ri au inclus un nou terminal central care leag? terminalul de zboruri interna?ionale cu cel de zboruri interne, mai multe garaje mari de parcare, un terminal de zboruri interne renovat, o nou? sta?ie pentru sistemul de transport rapid ?i un nou sistem rutier cu dou? poduri. Facilit??ile de marf? ale aeroportului au fost de asemenea extinse ?i mai multe terenuri goale vor fi dezvoltate in spa?ii de birouri ?i hoteluri.

Aeroportul Interna?ional Cape Town a fost printre ca?tig?torii premiilor World Travel Awards, recunoscut ca fiind aeroportul de top din Africa.

Aeroportul Interna?ional Cape Town este situat la 18 km de centrul ora?ului.

Maritim [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town are o lung? tradi?ie ca fiind un ora? port. Portul Cape Town , principalul port a ora?ului, se afl? in golful Table Bay, direct la nordul centrului ora?ului. Portul este un hub pentru navele din sudul Atlanticului: este situat de-a lungul unuia dintre cele mai aglomerate coridoare de transport maritim din lume. Este, de asemenea, un port de containere aglomerat, al doilea ca m?rime in Africa de Sud dup? portul din Durban .

Feroviar [ modificare | modificare surs? ]

Shosholoza Meyl este compania feroviar? de pasageri, subsidiara a companiei de stat Transnet, care opereaz? dou? servicii de lung? distan?? din Cape Town: un serviciu zilnic c?tre ?i dinspre Johannesburg prin Kimberley ?i un serviciu s?pt?manal c?tre ?i dinspre Durban, prin Kimberley, Bloemfontein ?i Pietermaritzburg. Aceste trenuri se termin? in Gara din Cape Town ?i fac o scurt? oprire la Bellville. Cape Town este, de asemenea, un terminal al trenului de lux Blue Train , precum ?i serviciul de cinci stele Rovos Rail .

Rutier [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town este originea a trei drumuri na?ionale: N1, N2 ?i N7. N1 ?i N2 pornesc in apropiere de centrul ora?ului.

N1 circul? est-nord-est prin Edgemead, Parow, Bellville ?i Brackenfell. Conecteaz? Cape Town de marile ora?e din interiorul ??rii, adic? Bloemfontein, Johannesburg ?i Pretoria. Un drum mai vechi, R101, merge paralel cu N1 de la Bellville.

N2 circul? est-sud-est prin Rondebosch, Guguletu, Khayelitsha, Macassar pan? la Somerset West. Devine o ?osea cu mai multe carosabile la nivel de la intersec?ia cu drumul regional R44. N2 continu? spre est de-a lungul coastei, legand Cape Town de ora?ele de coast? Port Elizabeth, East London ?i Durban. Un drum mai vechi, R101, merge ini?ial paralel cu N1, inainte de a se indrepta spre sud la Bellville, pentru a se al?tura N2 la Somerset West prin suburbiile Kuils River ?i Eerste River.

N7 incepe de la N1 la intersec?ia Wingfield Interchange lang? suburbia Edgemead. Se circul? spre nord, ini?ial ca o autostrad?, devenind ins? un drum de grad de la intersec?ia cu drumul municipal M5 (Potsdam Rd). N7 face leg?tura intre Cape Town ?i ora?ele din nord ?i, eventual, Namibia.

Exist?, de asemenea, o serie de drumuri regionale care leag? Cape Town cu zonele inconjur?toare. R27 incepe de la N1 in apropierea centrului ora?ului ?i merge spre nord in paralel cu N7, dar mai aproape de coast?. Acesta trece prin suburbiile Milnerton, Table View ?i Bloubergstrand ?i leag? ora?ul de regiunea West Coast, sfar?ind la ora?ul Velddrif. R44 intr? in estul ora?ului dinspre nord, dinspre Stellenbosch. Leag? ora?ul Stellenbosch cu suburbia Somerset West, apoi traverseaz? N2 spre suburbiile Strand ?i Gordon's Bay. Acesta iese din ora? spre sud, lang? coast?, mergand spre ora?ele Betty's Bay ?i Kleinmond.

Dintre rutele cu trei cifre, R300 este o autostrad? care leag? N1 la Brackenfell de N2 lang? suburbia Mitchell's Plain ?i Aeroportul Interna?ional Cape Town. R302 circul? de la R102 in Bellville, indreptandu-se spre nord peste N1 prin suburbia Durbanville p?r?sind ora?ul c?tre Malmesbury. R304 intr? in limitele nordice ale ora?ului dinspre Stellenbosch, mergand nord-vest inainte de a se indrepta spre vest pentru a traversa N7 la Philadelphia pentru a ajunge la ora?ul Atlantis, la o intersec?ie cu R307. Acest R307 incepe la nord de Koeberg de la R27 ?i, dup? intalnirea cu R304, continu? spre nord pan? in Darling. R310 incepe in suburbia Muizenberg ?i merge de-a lungul coastei, la sud de suburbiile Mitchell's Plain ?i Khayelitsha, inainte de a se indrepta spre nord-est spre Stellenbosch.

Cape Town, la fel ca majoritatea ora?elor sud-africane, folose?te drumurile metropolitane sau drumurile ?M” pentru rutele intra-ora?e importante, un strat sub drumurile na?ionale (N) ?i drumurile regionale (R). Drumurile M din fiecare ora? sunt numerotate independent. Majoritatea sunt drumuri de grad. Cu toate acestea, M3 se desparte de N2 ?i se indreapt? spre sud de-a lungul versan?ilor estici ai Muntelui Mas? ( Table Mountain ), conectand centrul ora?ului cu suburbia Muizenberg. Cu excep?ia unui tronson intre Rondebosch ?i Newlands care are intersec?ii la nivel, acest traseu este o autostrad?. M5 se desparte de N1 mai la est decat M3 ?i leag? regiunea Cape Flats de centrul ora?ului. Este o autostrad? pan? la intersec?ia cu M68 la Ottery, unde devin un drum cu intersectiile la nivel.

Transportul in comun [ modificare | modificare surs? ]

Compania Metrorail opereaz? un serviciu feroviar metropolitan in Cape Town ?i zonele limitrofe. Re?eaua Metrorail este format? din 96 de sta?ii din suburbiile ?i zonele limitrofe a ora?ului Cape Town.

De asemenea, Cape Town a introdus un sistem nou de transport public cu autobuzul in aproximativ 10% din ora?, care circul? de la nord la sud de-a lungul coastei de vest a ora?ului, cuprinzand faza 1 a sistemului "transport rapid integrat" (BRT). Acesta este cunoscut sub numele de serviciul MyCiTi, ?i se va extinda in tot ora?ul in 4 faze.

Faza 1 a sistemului MyCiTi include servicii care leag? aeroportul de centrul ora?ului, precum ?i urm?toarele suburbii/cartiere: Bloubergstrand, Table View, Dunoon, Atlantis ?i Melkbosstrand, Milnerton, Paarden Eiland, Century City, Salt River ?i Walmer Estate ?i toate suburbiile ?i cartierele din centrul ora?ului ?i pe lang? coasta Atlanticului pan? la Llandudno ?i Hout Bay.

Serviciul MyCiTi N2 Express const? din dou? rute, care leag? centrul ora?ului ?i suburbiile Khayelitsha ?i Mitchell's Plain din regiunea Cape Flats.

Serviciul folose?te autobuze articulate cu podea inalt? ?i dimensiuni standard pe rutele dedicate, autobuze articulate cu podea joas? ?i dimensiuni standard pe serviciul N2 Express ?i autobuze Optare mai mici de 9 metri pe rute scurte in centrul ora?ului ?i anumite suburbii. Ofer? accesibilitate persoanelor cu dizabilitati prin imbarcare la nivel (?i numeroase alte m?suri), ?i tarifele se pl?tesc f?r? numerar folosind carduri contactless, numit cardul myconnect. Timpul de a?teptare dintre autobuzele de pe acela?i traseu variaz? de la 3 minute la 20 de minute in orele de varf pan? la 60 de minute in perioadele in afara varfului.

Taxiuri [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town are dou? tipuri de taxiuri: taxiuri normale ?i maxi-taxi. Spre deosebire de multe ora?e, taxiurile normale nu au voie s? circule in jurul ora?ului pentru a solicita tarife ?i trebuie in schimb s? fie apelate la o anumit? loca?ie.

Taxiurile opereaz? in cea mai mare parte in zonele centrale a ora?ului, anumite suburbii ?i Aeroportului Interna?ional Cape Town. Companiile mari care opereaz? flote de cabine pot fi apelate telefonic ?i sunt mai ieftine decat operatorii singuri care a?teapt? la sta?iile de taxi ?i in zona Victoria ?i Alfred Waterfront. Exist? aproximativ o mie de taxiuri in Cape Town. Tarifele acestora variaz? de la R8 pe kilometru la aproximativ R15 pe kilometru. Companiile mai mari de taxiuri din Cape Town sunt Excite Taxis, Cabnet ?i Intercab. Toyota Avanza cu ?apte locuri este cea mai popular? la companiile de taxi mai mari. Taxiurile sunt utilizate in mare parte de turi?ti ?i sunt mai sigure de utilizat decat maxi-taxiurile.

Maxi-taxiurile sunt o form? de transport standard pentru majoritatea popula?iei care nu i?i pot permite vehicule private. De?i esen?iale, maxi-taxiurile sunt adesea slab intre?inute ?i nu sunt adesea demne de drum. Maxi-taxiurile fac frecvent opriri neprogramate pentru a ridica pasageri, ceea ce poate provoca accidente. Datorit? cererii mari de transport din partea clasei muncitoare din Africa de Sud, maxi-taxiurile sunt umplute peste aloca?ia legal? pentru c?l?tori. Maxi-taxiurile sunt in general de?inute ?i operate in flote.

Ridesharing [ modificare | modificare surs? ]

O variant? de transport foarte popular? este folosirea sistemului de ridesharing, prin companiile Uber ?i Bolt . De?i mai scump decat autobuzele ?i maxi-taxiurile, dar mai ieftin decat taxiurile normale, sistemul ridesharing ofer? o alternativ? economic? ?i sigur? la folosirea vehicului privat. Datorit? u?urin?ei de utilizare ?i a siguran?ei transportului, cererea pentru acest tip de transport a crescut semnificativ in ultimii ani, ?i mii de ?oferi lucreaz? in Cape Town pentru Uber sau Bolt.

Sport [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai importante sporturi in Cape Town dup? num?rul de participan?i sunt cricketul , fotbalul , nata?ia , ?i rugby -ul. ^[16]

In rugby, Cape Town g?zduie?te echipa Western Province, care joac? pe Stadionul Newlands ?i concureaz? in Cupa Currie. In plus, juc?torii Western Cape (impreun? cu unii din echipa Boland Cavaliers din ora?ul Wellington) concureaz? ca echipa Stormers in Super Rugby, cea mai competi?ie de club din emisfera sudic? cu echipe din Africa de Sud, Australia, Argentina ?i Noua Zeelanda. Cape Town g?zduie?te in mod regulat ?i echipa na?ional? de rugby, Springboks , ?i a g?zduit meciuri in cadrul Cupei Mondiale de Rugby din 1995 , inclusiv ceremonia ?i jocul de deschidere , precum ?i semifinala dintre Nou? Zeeland? ?i Anglia (in care Jonah Lomu a inscris patru eseuri).

Fotbalul este de asemenea popular. Dou? cluburi din Cape Town joac? in prima liga Premier Soccer League (PSL). Aceste echipe sunt Ajax Cape Town, care s-a format ca urmare a amalgam?rii echipelor Seven Stars ?i Cape Town Spurs, ?i Cape Town City F.C., care s-a format in 2016 de c?tre fondatorii echipei Ajax Cape Town. Cape Town a g?zduit, de asemenea, mai multor meciuri ale Campionatului Mondial de Fotbal din 2010 , inclusiv a unei semifinale. Pentru Campionatul Mondial de Fotbal, ora?ul a construit un nou stadion de 70.000 de locuri in cartierul Green Point, numit Stadionul Cape Town .

In cricket , echipa Cape Cobras reprezint? Cape Town ?i stadionul lor de cas? este stadionul renumit Newlands Cricket Ground . Echipa este rezultatul unei amalgam?ri a echipelor Western Province Cricket ?i Boland Cricket. Ace?tia particip? la competi?iile Seria Supersport ?i Cupa Standard Bank. Newlands Cricket Ground g?zduie?te regulat meciuri interna?ionale.

Cape Town a avut aspira?ii olimpice. De exemplu, in 1996, Cape Town a fost unul dintre cele cinci ora?e candidate pre-selec?ionate de Comitetul Olimpic Interna?ional pentru a lansa candidaturi oficiale pentru a g?zdui Jocurile Olimpice de var? din 2004 . De?i Jocurile s-au dus in cele din urm? la Atena , Cape Town a ajuns pe locul trei. Au existat unele specula?ii cu privire la faptul c? Cape Town a c?utat numirea Comitetului Olimpic din Africa de Sud pentru a fi ora?ul de ofert? din Africa de Sud pentru Jocurile Olimpice de var? din 2020 .

Evenimente sportive [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town are o experien?? vast? in g?zduirea unor evenimente sportive na?ionale ?i interna?ionale importante.

Competi?ia de ciclism Cape Town Cycle Tour este cea mai mare competi?ie de ciclism programat? individual din lume - ?i primul eveniment din afara Europei care a fost inclus in turul Seria de Biciclete de Aur a organiza?iei Uniunea Ciclismului Interna?ional. Peste 35.000 de bicicli?ti se confrunt? cu un traseu de 109 km in jurul ora?ului Cape Town. Competi?ia de ciclism Absa Cape Epic este, de asemenea, cea mai mare competi?ie de ciclism montan cu servicii complete din lume.

Unele evenimente notabile g?zduite de Cape Town au inclus Cupa Mondial? de Rugby din 1995 , Cupa Mondial? de Cricket ICC din 2003 ?i campionatele mondiale in diferite sporturi precum atletism, scrim?, haltere, hochei, ciclism, canotaj, gimnastic? ?i altele. A fost, de asemenea, unul dintre ora?ele gazd? ale turneului de cricket Indian Premier League din 2009.

Cape Town a fost, de asemenea, un ora? gazd? la Campionatul Mondial de Fotbal din 11 iunie pan? la 11 iulie 2010, imbun?t??ind in continuare profilul s?u ca ora? de evenimente majore.

Comunica?ii [ modificare | modificare surs? ]

Mai multe ziare, reviste ?i tipografii i?i au birourile in ora?. Compania Independent News & Media public? ziarele majore in limba englez? din ora?, Cape Argus ?i Cape Times. Compania Naspers , cel mai mare conglomerat media din Africa de Sud, public? Die Burger, cel mai important ziar in limba afrikaans.

Crim? [ modificare | modificare surs? ]

In ultimii ani, ora?ul s-a confruntat cu probleme precum drogurile, o cre?tere a criminalit??ii violente legate de droguri ?i mai recent violen?a de band?. Doar in regiunea Cape Flats, exist? aproximativ 100.000 de membrii din peste 130 de bande diferite in 2018. De?i exist? unele alian?e, aceste diviziuni provoac?, de asemenea, conflicte intre grupuri. In acela?i timp, economia a crescut datorit? avantului turismului ?i a sectorului imobiliar, ?i a avut cea mai mic? rat? de inegalitate din ?ar? in 2012. Din iulie 2019, infrac?iunile violente r?spandite in zonele mai s?race controlate de bande a dus la o prezen?? militar? continu? in aceste cartiere. Cape Town a avut cea mai mare rat? de crim? in randul marilor ora?e sud-africane (77 de omoruri la 100.000 de persoane), in perioada aprilie 2018 - martie 2019. Un num?r de 3.157 de crime au avut loc in zonele unde sunt a?ez?rile informale create sub regimului apartheid. In 27 iulie 2019, un turist ucrainean pe numele lui Ivan Ivanov a fost injunghiat pan? la moarte in timpul unui jaf in timp ce se plimba chiar in apropierea str?zii Chapman's Peak Drive de pe Muntele Mas?.

Totu?i, cu toate acestea, in compara?ie cu alte ora?e sud-africane, criminalitatea r?mane concentrat predominant in cartierele s?race din regiunea Cape Flats. Prin urmare, majoritatea locuitorilor care locuiesc in alte suburbii in afara regiunii Cape Flats nu sunt la fel de afecta?i. Cu cazuri excep?ionale, majoritatea cazurilor de criminalitate in afara regiunii Cape Flats este din cauza lipsei de vigilen??. De asemenea, turistii sunt rar afecta?i, ?i majoritatea cazurile sunt din nou din cauza lipsei de vigilen??, precum mersul pe str?du?e goale in timpul nop?ii. De?i exist? publicitate negativ? legat de nivelul criminalit??ii, turi?tii str?ini continu? s? viziteze ora?ul ?i zonele limitrofe, cu num?rul turi?tilor avand o cre?tere anual? constant?, fiind dovad? cat de pu?ini turi?ti percep crima sau lipsa siguran?ei din ora?.

Ora?e infr??ite [ modificare | modificare surs? ]

Cape Town este infr??it cu urm?toarele ?apte ora?e:

Personalit??i marcante [ modificare | modificare surs? ]

• J.M. Coetzee (n. 1940 ), scriitor , Premiul Nobel pentru Literatur? ;
• Margarett Gardiner (n. 1959 ), fotomodel ;
• Simon Lessing (n, 1971 ), sportiv .

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Lista ora?elor din Africa de Sud

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Cape Town - orasul celor doua oceane Arhivat in 6 iulie 2012 , la Wayback Machine ., 3 mai 2012, Irina Stoica, Revista Magazin
• Cape Town ? fotbal ?i turism la cap?tul lumii , 3 iunie 2010, Descoper? - Travel

v   ?   d   ?   m Capitalele Africii Abidjan 1 (Cote d'Ivoire)   · Abuja (Nigeria)   · Accra (Ghana)   · Addis Abeba (Etiopia)   · Alger (Algeria)   · Antananarivo (Madagascar)   · Asmara (Eritreea)   · Bamako (Mali)   · Bangui (Republica Centrafrican?)   · Bissau (Guineea-Bissau)   · Bloemfontein 2 (Africa de Sud)   · Brazzaville (Republica Congo)   · Bujumbura (Burundi)   · Cairo (Egipt)   · Cape Town 3 (Africa de Sud)   · Conakry (Guineea)   · Cotonou 1 (Benin)   · Dakar (Senegal)   · Djibouti (Djibouti)   · Dodoma (Tanzania)   · El Aaiun 4 ( Sahara Occidental? ) 5   · Freetown (Sierra Leone)   · Gaborone (Botswana)   · Gao ( Azawad ) 6   · Harare (Zimbabwe)   · Hargeisa ( Somaliland ) 6   · Jamestown ( Sfanta Elena ) 7   · Juba (Sudanul de Sud)   · Kampala (Uganda)   · Khartoum (Sudan)   · Kigali (Rwanda)   · Kinshasa (Republica Democrat? Congo)   · Libreville (Gabon)   · Lilongwe (Malawi)   · Lobamba 3 (Eswatini)   · Lome (Togo)   · Luanda (Angola)   · Lusaka (Zambia)   · Malabo (Guineea Ecuatorial?)   · Mamoudzou ( Mayotte ) 7   · Maputo (Mozambic)   · Maseru (Lesotho)   · Mbabane 1 (Eswatini)   · Mogadishu (Somalia)   · Monrovia (Liberia)   · Moroni (Comore)   · Nairobi (Kenya)   · N'Djamena (Ciad)   · Niamey (Niger)   · Nouakchott (Mauritania)   · Ouagadougou (Burkina Faso)   · Port Louis (Mauritius)   · Porto Novo 8 (Benin)   · Praia (Capul Verde)   · Pretoria 1 (Africa de Sud)   · Rabat (Maroc)   · Saint-Denis ( Reunion ) 7   · Sao Tome (Sao Tome ?i Principe)   · Tripoli (Libia)   · Tunis (Tunisia)   · Victoria (Seychelles)   · Windhoek (Namibia)   · Yamoussoukro 8 (Cote d'Ivoire)   · Yaounde (Camerun) 1 Capital? administrativ?   · 2 Capital? juridic?   · 3 Capital? legislativ?   · 4 El Aaiun este ocupat de Maroc   · 5 Suveranitate disputat?   · 6 Republic? nerecunoscut?   · 7 Teritoriu sau regiune nesuveran   · 8 Capital? de jure Capitalele Africii   · Americii de Nord   · Americii de Sud   · Asiei   · Europei   · Oceaniei   · Lista capitalelor lumii