Aargau
(
ajutor
·
info
)
(in
german?
Aargau
, in
retoroman?
Argovia
, in
italian?
Argovia
, in
francez?
Argovie
) este unul dintre
cantoanele
Elve?iei
. Se intinde peste cursul inferior al
raului
Aare
, din care i?i trage numele (Aargau insemnand
teritoriul Aare
).
Suprafa?a total? este de 1.404 km², iar popula?ia de 573.654 (in 2005). Capitala este la
Aarau
. Se m?rgine?te cu
Germania
la nord, cu cantoanele
Basel-Provincie
,
Solothurn
?i
Berna
la vest, cu
cantonul Lucerna
la sud, ?i cu cantoanele
Zurich
?i
Zug
la est.
Aargau este unul dintre cel mai pu?in muntoase cantoane elve?iene, f?cand parte dintr-un mare podi?, la nord de
Alpi
?i la est de
Mun?ii Jura
, peste care se afl? dealuri joase.
Aargau a fost o regiune de grani?? intre
Alamannia
?i
Burgundia
, fiind disputat? de ambele ducate. De la sfar?itul dinastiei
Hohenstaufen
?i pan? in
1415
, a fost condus? de
Habsburgi
, din aceast? perioad? datand numeroase castele cum ar fi Habsburg, Lenzburg ?i Wildegg. Exist? ?i unele foste m?n?stiri, precum cele de la Wettingen ?i Muri, toate fondate de familia Habsburg. Ele au fost inchise de guvern in
1841
, ceea ce a constituit una din cauzele r?zboiului civil numit "R?zboiul
Sonderbund
," din 1847 din Elve?ia.
In 1415 regiunea Aargau a fost preluat? de la Habsburgi de c?tre Confedera?ia Elve?ian?.
Berna
a p?strat regiunea de sud-vest (
Zofingen
,
Aarburg
,
Aarau
,
Lenzburg
, ?i
Brugg
). Unele districte, numite
Freie Amter
(Mellingen, Muri, Villmergen, ?i Bremgarten), din cadrul comitatului de Baden, erau considerate
?inute vasale
, ?i erau conduse de unul sau de to?i confedera?ii.
Intre
10 martie
?i
18 aprilie
1798
s-a aflat sub ocupa?ie francez?, iar por?iunea bernez? a devenit cantonul Aargau al
Republicii helvete
, restul formand
cantonul Baden
. In
1803
, cele dou? jum?t??i s-au unit sub numele de cantonul Aargau
[2]
care a fost apoi primit ca membru cu drepturi depline in cadrul Confedera?iei reconstituite.
Fricktal
, cedat in
1802
de
Austria
, via Fran?a napoleonic?, Republicii helvete, a existat ca un canton separat pentru scurt timp, sub un
Statthalter
('Imputernicitul statului'), ins? la
9 martie
1803
a fost incorporat in cantonul Aargau.
Timp de secole, dou? sate din Aargau, Endingen ?i Lengnau, au fost singurele locuri din Elve?ia in care le era permis
evreilor
s? locuiasc?. Ei nu putea poseda locuin?e sau tr?i sub acela?i acoperi? cu
cre?tinii
.
Districtele cantonului Aargau
Cantonul Aargau este imp?r?it in 11 districte,
Solul cantonului Aargau este unul dintre cele mai fertile din Elve?ia. Lactatele ?i fructele sunt principalele activit??i economice ale cantonului. Acesta are ?i industrie, in special in domeniile ingineriei electrice, a instrumentelor de precizie, a
fierului
,
o?elului
?i
cimentului
.
Trei din cele cinci centrale nucleare ale Elve?iei se afl? in acest canton (Beznau I + II ?i Leibstadt). In plus, numeroasele rauri asigur? suficient? ap? pentru numeroasele centrale hidroelectrice, astfel c? Aargau este adesea denumit "cantonul energiei".
Mul?i locuitori fac naveta icun centru financiar
Zurich
, care se afl? chiar peste grani?a cantonal?.
Turismul
joac? un rol important, in special prin izvoarele fierbin?i de la Baden ("Baile") ?i Schinznach Bad (Baia Schinznach).
Commons