Canalizarea Romei antice este unul din cele mai vechi sisteme de canalizare din lume. Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe func?iuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele din ora? prin diferite cursuri de ap? mici, evacuarea apelor de infiltra?ie provenind din sistemele de alimentare cu ap?, evacuarea apelor uzate de la b?ile publice ?i drenarea zonelor joase, ml??tinoase din lunca raului Tibru

?inand seama de topografia terenului, Roma antic? era deservit? de trei sisteme de canalizare independente:

• Sistemul Campus Martius
• Sistemul Cloaca Maxima
• Sistemul Circus Maximus

Fiecare din aceste sisteme consta dintr-un canal colector in care se v?rsau diferite canale de ramifica?ie .

Sistemul Campus Martius [ modificare | modificare surs? ]

Sistemul Campus Martius evacua apele din partea ora?ului situat? la nord de dealurile Capitolin ?i Quirinal. Din acest sistem r?man doar pu?ine por?iuni, anume:

• Un tronson lungul actualului Corso Umberto I de la San Carlo la Palazzo Sciarra
• Un tronson lungul actualei Via del Seminario pan? la Panteon
• Un tronson de la actuala Piazza Mattei pan? la Tibru,

Se pare c? inginerii din antichitate au profitat de avantajul drenajului care era furnizat de Petronia Amnis un parau care origina din izvorul Cati fons de pe coasta vestic? a Quirinalului ?i traversa campul lui Marte, v?rsandu-se in Tibru lang? navalia , zona portuar? pentru navele de r?zboi romane.

Sistemul Circus Maximus [ modificare | modificare surs? ]

Sistemul Circus Maximus este cel mai pu?in cunoscut dintre sistemele de canalizare ale Romei antice. El drena partea de sud a ora?ului ?i avea 8 canale de ramifica?ie care se uneau intr-un canal colector, care debu?a in Tibru cu cca. 100 m. aval de Cloaca Maxima.

Sistemul Cloaca Maxima [ modificare | modificare surs? ]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Sistemul Cloaca Maxima, cel mai mare sistem de canalizare al Romei antice, drena partea central? a ora?ului, in particular v?ile dintre dealurile Esquilina, Viminal ?i Quirinal. El este ?i sistemul cel mai bine cunoscut, la aceasta contribuind atat faptul c? a fost amintit in repetate randuri de diferi?i scriitori din antichitate. Din acest sistem s-au p?stat pan? azi mai multe por?iuni ale canalului, care au f?cut obiectul unor studii arheologice.

Conform tradi?iei, sistemul a fost inceput in jurul secolul VI i.Hr. la ordinele regelui Romei, Lucius Tarquinius Priscus , (de?i, in contradic?ie cu al?i istorici Titus Livius il acord? acest credit lui Tarquinius Superbus ). Se pare c? lucrarea a fost executat? cu ajutorul unor ingineri etru?ci. Date aspra lucr?rii sunt prezentate de Titus Livius , Dionysius din Halicarnas , Strabo ^[1] ?i Plinius cel B?tran . Tradi?ia a fost confirmat? de excava?iile recente din forul roman unde s-au g?sit unele dovezi ale existen?ei unui asemenea sistem inc? din acea perioad?.

Totu?i alte informa?ii ale acestor cronicari sunt probabil incorecte, avand in vedere c? erau relatate la cateva sute de ani dup? evenimente ?i deci nu se puteau baza pe surse directe. Astfel Titus Livius sus?ine c? lucrarea a fost f?cut? prin excava?ii subterane, ca un tunel. Excava?iile arheologice au demonstrat ins? c? este mult mai plauzibil? ipoteza realiz?rii lucr?rii intr-o prim? etap? ca un sistem de canale deschise. Acestea urmau cursul a trei paraie care veneau de pe dealurile din vecin?tate ?i se uneau intr-un curs de ap? mai mare care ducea apele pan? in vecin?tatea forului roman ?i de acolo in Tibru. Por?iunea de dup? confluen?? pan? in Tibru a c?p?tat denumirea de Cloaca Maxima. Traseul ei ini?ial urm?rea cursul de ap? care se scurgea prin por?iunea ml??tinoas? a luncii Tibrului, ?i pe care inginerii lui Tarquinius l-au reprofilat ?i consolidat cu ziduri laterale, men?inandu-i ins? cursul relativ sinuos. Din punct de vedere tehnic, lucrarea ini?ial? nu reprezenta o lucrare de canalizare ci una de reprofilare ?i regularizare a unui curs de ap?.

Unii arheologi conder? eronat? cronologia conform c?reia execu?ia ini?ial? a canalului a avut loc in perioada regilor Romei, deoarece, in special pe tronsoane aval, nu au fost g?site urme ale unor lucr?ri atat de vechi. Aceste argumente nu au niciun fundament tehnic. Pe de o parte, din moment ce tronsonul din lunca Tibrului nu era situat in partea locuit? a ora?ului, ci intr-o zon? de cimitire, nu era necesar ca pe marginile canalului s? se execute ziduri de sprijin de piatr?, ci putea fi executat un simplu canal in s?p?tur?. Cum, din cauza sporirii debitelor din amonte, din care o parte insemnat? provenea din infiltra?iilor unor apeducte executate mai tarziu, por?iunea aval a canalului colector era cea care inevitabil avea o sec?iune insuficient? care trebuia m?rit?. Astfel, chiar dac? ar fi existat ziduri ale canalului, acestea ar fi trebuit d?ramate pentru l?rgirea sec?iunii. In sfar?it de?i are anumite curbe, traseul actual al canalului este mult mai pu?in sinuos decat traseul natural al unui mic rau intr-o zon? de lunc?. De aceea, este evident c? multe p?r?i ale traseului ini?ial au fost abandonate ?i rectificate ulterior, atat din motive hidraulice cat ?i pe considerente urbanistice.

Pe m?sur? ce ora?ul se dezvolta, s-a extins ?i re?eaua de canale afluente, astfel incat s? deserveasc? noi por?iuni ale ora?ului, canale care probabil erau tot deschise, in faza lor ini?ial?. Aceasta este dovedit de existen?a, in pere?ii unora din canalele mai vechi, a unor goluril care serviser? la a?ezarea barnele de lemn pentru pode?ele care traversau canalul. Faptul c?, in piesa sa Curculio , scriitorul Plautus care a tr?it intre 254 ?i 184 i.Hr . se refer? la sistemul de canalizare cu expresia “in medio propter canalem” a fost considerat de unii istorici ca o dovad? suplimentar? c? Cloaca maxima era descoperit? pe vremea lui Plautus ?i acoperit? abea ulterior. ^[2]

Studiile arheologice arat? c? din secolul VI i.Hr. pan? in perioada imperiului, ?i chiar mai tarziu, au fost executate numeroase lucr?ri de refacere, mai mult sau mai pu?in radicale. Studiile au aratat existen?a diferitor tehnologii de lucru ?i a unor materiale specifice diferitelor epoci, ceea ce demonstreaz? c? asemenea lucr?ri de intre?inere, reabilitare ?i extindere au fost f?cute de mai multe ori ?i permite datarea aproximativ? a lucr?rilor.

Nu exist? o eviden?? a tuturor acestor modific?ri, dintre care unele aveau un caracter local, iar altele erau mai radicale. Multe p?r?i ale sistemului de canalizare nu au f?cut inc? obiectul unor studii arheologice detaliate ?i este posibil ca viitoare excava?ii s? scoat? in eviden?? noi detalii. Lucr?ri importante de refacere a canalului Cloaca Maxima au fost intreprinse in 184 i.Hr. , cand Cato cel B?tran era cenzor, pentru aceste merite ridicandu-i-se o statuie in Templul lui Salus. Alte lucr?ri de refacere au fost executate in anul 78 i.Hr. in vremea lui Sulla .

Pentru a realiza schema gradioas? a lui Iuliu Caesar a unui ora? nou, la un nivel mai ridicat, era necesar? o renovare a intregului sistem de canalizare. Dionysius descrie aceasta ca o lucrare de propor?ii colosale, drenand fiecare strad? a ora?ului. Se pare c? August a incredin?at realizarea lucr?rilor lui Marcus Vipsanius Agrippa , unul din edili ora?ului, care in anul 33 i.e.n. a inspectat canalul ?i a ordonat executarea lucr?rilor de modernizare. In paralel cu modernizarea lucr?rilor de canalizare, amenaj?rile intreprinse in aceast? perioad? cuprindeau ?i regularizarea cursului Tibrului ?inand seama de traseul unei noi indiguiri. Lucr?rile au continuat pan? in anul 8 i.Hr. fiind terminate la 4 ani dup? moartea lui Agrippa.

Traseul Cloacei Maxima [ modificare | modificare surs? ]

Diferitele descrieri ale sistemului, prezint? uneori informa?ii aparent contradictorii, pentru c? unele se refer? ?i la unele canale afluente, dandu-le tot numele de Cloaca Maxima pe cand altele se refer? doar la canalul principal. De fapt, Cloaca propriu zis? este exclusiv la canalul colector.

Cloaca incepea in Argiletum in apropiere de Templul Minervei . Existau diferite canale secundare care debu?au in acest punct, unul in lungul Forului lui August iar altul venind din Argiletum. Din acest punct ini?ial, traseul colectorului urm?rea strada din lungul Forului lui August ?i celui al lui Iulius Cezar pan? in dreptul Basilicii Aemilia . Prima parte, cea din dreptul Forului lui August, este construit? exclusiv in peperino, cu partea superioar? boltit? ?i este pavat cu blocuri de lav?, un stil de construc?ie caracteristic perioadei republicii. Partea din dreptul Forului lui Iulius Cezar are atat pere?ii ?i bolta din blocuri mari de piatr? de gabin, sistem de construc?ie specific perioadei imperiale. Aici canalul are o in?l?ime de 4,20 m ?i o l??ime de 3,20 m.

In continuare cloaca traversa oblic zona care se afl? azi sub nava Basilicii Aemilia; aceast? por?iune a fost reconstruit? din tuf ?i travertin in anul 34 d.Hr. In fa?a Basilicii exista un templul Sacrum Cloacinae dedicat zei?ei Venus Cloacina , zei?a cur??eniei, protectoarea sistemului de canalizare. Apoi, canalul f?cea un cot pentru a trece prin zona Forului Roman pentru ca apoi s? urmeze un traseu spre sud-vest, trecand prin fa?a Basilicii Iulia . Por?iunea de sub treptele Basilica Iulia a fost executat? pe vremea lui Iulius Cezar odat? cu basilica. Traseul continu? apoi paralel cu Vicus Tuscus, strada care ducea in Velabrum . In zona forurilor, Cloaca Maxima colecta apele aduse de o serie de canale laterale dintre care cele mai imporante sunt:

• Ramura venind din Tullianum (sau inchisoarea Mamertin?) de pe versantul colinei Capitoline trecea in lungul Forului lui Iulius Cezar ?i se unea cu Cloaca in amonte de Basilica Aemilia, Dup? caracteristicile construc?iei, este vorba despre o ramur? mai recent?, ceea ce confirm? ipoteza c? aceast? ramur? ?i sec?iunea din Cloaca in care se v?rsa, au fost executate in acela?i timp cu reconstruc?ia Basilicii Aemilia, dup? focul din anul 14 i.Hr.;
• Ramura din lungul c?ii Sacra Via in lungul Casei Vestalelor , care se unea cu Cloaca, in punctul unde aceasta cotea pentru a trece pe sub Forul Roman. Nu au fost inc? excavate ramifica?ii sub forul insu?i;
• O ramur? mai veche care trecea prin fa?a Templului lui Castor
• O alt? ramur? venind din spatele Templului lui Castor, executat? probabil in epoca lui Octavian August.
• o ramur? care deservea izvoarele nimfei Juturna ( Lacus Iuturnae ) executat probabil la sfar?itul epocii republicii sau in epoca lui August;
• o ramur? care venea din direc?ia arcului lui Septimiu Sever , in lungul Forului Roman.
• . o ramur? important? cobora sub strada Clivus Capitolinus, aproximativ pan? in dreptul Templului lui Jupiter Capitolinus pentru ca apoi s? traverseze Vicus Iugarius inainte de a se v?rsa in Cloaca. Aceast? ramur? a fost de asemenea realizat? in perioada lui August.

In perioada final? existau ?i diferite canale colectoare mai mici care deversau apele in canalul principal. Se presupune ins? c? toate aceste canale colectoare deserveau b?ile publice, toaletele publice sau alte edificii publice.

Un alt monument care este legat de Cloaca Maxima este Arcul lui Janus Quadrifons . Semnifica?ia nu este cunoscut?, ins? constructorii au avut grije s? construiasc? arcul exact deasupra canalului, Arcul lui Janus Quadrifons in Velabrum marcheaz? limita de nordest a Forumului Boarium unde se ?inea targul de vite. El este construit din c?r?mizi ?i acoperit cu marmur? alb?. El a fost construit probabil in perioada domniei imp?ratului Constantin I cel Mare (306-337) fiind numit ?i “Arcus Constantini.” De la acest arc Cloaca Maxima trece sub Forum Boarium pentru a se v?rsa in Tibru.

Tot in aceea?i zon? a Romei, la intrarea in biserica Santa Maria in Cosmedin, in apropiere de vechiul amplasament al Forumului Boarium se afl? in prezent monumentul numit Bocca della Verita . Monumentul, care reprezint? imaginea zeului Oceanus , este in prezent un punct de atrac?ie turistic?. Se afirm? c? gura statuii se inchide ?i taie mana oric?ruia spune o minciun? dac? are mana in gura statuii, ac?ionand ca un vechi detector de minciuni. In realitate Bocca della Verita este un capac de canalizare din sistemul Cloaca Maxima, probabil din dreptul templului lui Hercules din Forum Boarium.

Punctul de v?rsare a canalului Cloaca Maxima in raul Tibru mai este vizibil ast?zi lang? Ponte Rotto ?i lang? Ponte Palatino . Exist? o scar? care coboar? pan? in canal lang? Basilica Julia din For . O parte din canal mai este vizibil? de pe terenul din fa?a bisericii San Giorgio al Velabro . Se afirm? uneori c? canalul este in func?iune ?i in prezent, ceea ce nu este adev?rat. Prin canal se scurge in prezent doar apa care provine din infiltra?ii.

Exploatarea sistemului Cloaca Maxima [ modificare | modificare surs? ]

In timpul imperiului roman, Cloaca Maxima ?i canalele afluente au fost bine intre?inut?. Roma avea func?ionari publci, numi?i “edili” care se ocupau de coordonarea intre?inerii sistemelor de canalizare. Exist? m?rturii care arat? c? sistemul de canalizare mai era in func?iune cu mul?i ani dup? c?derea imperiului roman de apus. Istoricul Cassiodorus arat? c? pe vremea regelui ostrogot Teodoric canaliz?rile Romei mai erau considerate ca fiind lucr?ri remarcabile.

Unele por?iuni ale sistemului mai sunt utilizate ?i ast?zi. Ele au fost ins? legate la sistemul colector modern al ora?ului, care evacueaz? apele in aval de ora?, pe de o parte pentru a evita refluxul apei Tibrului in canal in perioadele de ape mari, iar pe de alt? parte pentru a permite epurarea apelor. Refluxurile aveau loc ?i in perioada roman? ?i Pliniu se plange de aceste efecte.

Exist? diferite relat?ri, mai mult sau mai pu?in credibile, c? in anumite cazuri Romanii aruncau cadavrele unor persoane indezirabile in Cloaca Maxima. Printre acestea se afl? imp?ratul Elagabalus ?i Sfantul Sebastian .

Evacuare a de?eurilor din locuin?ele Romei Antice [ modificare | modificare surs? ]

Canalizarea caselor de locuit din Roma antic? [ modificare | modificare surs? ]

Unii arheologi consider? c? sistemul de canalizare al Romei antice nu era eficient deoarece erau foarte pu?ine re?edin?e care erau conectate la sistemul de canalizare. Totu?i, dup? anul 100 AD, cand re?eaua de canalizare era practic terminat? a inceput ?i racordarea la canalizarea ora?ului a caselor oamenilor cu stare.

Neavand instala?ii sanitare in case, romanii aveau dou? alternative:

• • pentru o sum? relativ redus? ei puteau utiliza latrinele publice, care existau in tot ora?ul ?i care erau conectate la canalizare. Canaliz?rile romane par s? fi cuprinsf cel mai vechi sistem de latrine publice cu plat? din lume.
  • S? utilizeze ?ucalele, solu?ie pentru straturile mai s?race ale popula?iei, care nu-?i puteau permite s? pl?teasc? de cateva ori pe zi accesul la latrinele publice. In principiu, ?ucalele trebuiau golite in haznale sau in vase mari, a?ezate sub sc?ri, care erau apoi transportate ?i golite in gurile de canal de pe str?zi. Erau ins? mul?i care g?seau drumul pan? la cisterne sau la gurile de canal prea lung, ?i preferau s? le goleasc? pe fereastr? in strad?.

Asemenea nepl?ceri sunt citate de Juvenal ^[3]

”Ad cenam si intestatus eas: adeo tot fata, quot illa nocte patent uigiles te praetereunte fenestrae. Ergo optes uotumque feras miserabile tecum, ut sint contentae patulas defundere pelues”
Saeva urbs.
”Dac? pleci s? iei cina in ora? f?r? a-?i face testamentul, ignorand pericolele care te amenin?? dela fiecare fereastr?, roag?-te ca soarta s? fie milostiv? cu tine ?i s? nu-?i cad? in cap decat con?inul unui ?ucal care se gole?te.”
Ora?ul s?lbatic

Trebuie men?ionat c?, dup? cum relateaz? Cicero ^[4] Hora?iu ^[5] ?i Juvenal ^[6] la etajele superioare st?teau de obicei oameni mai s?raci care nu dispuneau de sclavi pentru diferite servicii ?i trebuiau s? se deplaseze singuri pentru ducerea de?eurilor la locurile de colectare.

Edictul Dejecti Effusive Actio [ modificare | modificare surs? ]

Trec?torii murd?ri?i sau r?ni?i nu puteau face altceva decat s? se adreseze justi?iei. Problema de?eurilor aruncate pe fereastr? nu era de importan?? minor?, deoarece mul?i juri?ti romani au analizat implica?iile juridice. Pe vremea lui Marcus Tullius Cicero senatul roman a aprobat un edict , numit? Dejecti Effusive Actio care se ocupa de problema dejec?iilor aruncate pe str?zile ora?ului.

Conform edictului, dac? o persoan? arunca sau v?rsa ceva de pe ferestrele unor camere situate la etajele superioare (“caenaculum”) pe un drum care era frecventat de trec?tori sau pe o pia?? unde oamenii se intalneau s? stea, ?i prin aceasta v?t?ma o persoan?, edictul acorda p?r?ii v?t?mate diferite compens?ri. Ac?iunea era intentat? impotriva persoanei care ocupa acel “caenaculum”. Dac? in momentul faptei existau mai multe persoane in camer? ?i f?pta?ul era incert, ac?iunea putea fi intentat? impotriva oric?ruia din ocupan?i. Dac? un “liber” era ucis de un obiect aruncat pe fereastr?, desp?gubirea era de 50 aurei (monezi de aur). In principiu, in caz de deces, oricine putea cere desp?gubirea, in termen de un an de la accident, ins? se acorda preferin?? rudelor prin alian?? (“affines”) sau descenden?ilor (“cognati”). Dac? un om era doar v?t?mat, pagubele erau definite ca fiind "quantum ob eam rem aequum judici videbitur eum cum quo agatur condemnari," ceea ce includea costurile medicale ?i alte cheltuieli pentru tratament sau necesare pentru ins?n?to?irea victimei, costul timpului pierdut pentru acestea, precum ?i valoarea total? a veniturilor de care victima fost deprivat? sau de care urma s? fie deprivat? in viitor, ca urmare a incapacit??ii de a lucra rezultat? in urma v?t?m?rii. Desp?gubirea reprezenta dublul valorii pagubei suferite (“actio in duplum”). Acelea?i prevederi sunt repetate de Ulpian , un jurist roman din secolul al IV-lea, care a prezentat indiciile pe baza c?rora partea v?tamat? il putea identifica pe f?pta?. ^[7] Totu?i, nu se acordau desp?gubiri decat dac? victima era r?nit? iar costul imbr?c?min?ii deteriorate nu era inclus in valoarea pagubelor. Unii juri?ti consider? c? prevederile erau aplicabile doar dac? accidentul avea loc in timpul zilei dar nu ?i in timpul nop?ii. ^[8]

Sistemul de latrine publice [ modificare | modificare surs? ]

Latrinele publice au inceput s? apar? in Roma incepand cu secolul II i.Hr ?i num?rul lor a crescut pe m?sura extinderii sistemului de canalizare. Se pare c? in anul 315 AD existau 144 de closete publice in Roma. Locul unde Iulius Cezar a fost asasinat in Curia Pompei din Theatrum Pompeium a fost declarat ?locus sceleratus” de Octavian August ; drept urmare statuia lui Pompei fusese mutat? din curie, ?i locul a fost transformat in latrin? public?.

Muncitorii care prelucrau ?es?turile la Roma descoperiser? c? amoniacul are proprietatea de a le albi, urina fiind in acea perioad? singura surs? de a procura amoniac. Ca atare, imp?ratul Vespasian a ordonat ca produsul in urinalele ora?elor s? fie colectat, decantat ?i depozitat in cisterne, pentru ca apoi s? fie vandut breslei ?es?torilor. Se spune c? la protestele lui Titus , fiul lui Vespasian, impotriva acestei practici, imp?ratul i-a pus o moned? de aur sub nas, spunandu-i c? ?aurul nu are miros” afirma?ie care este utilizat? ?i in prezent sub forma ?banii nu au miros”). La inceputul domniei lui Vespasian imperiului fusese intr-o situa?ie financiar? dezastroas?, pe cand la moartea sa vistieria era plin?. Nu se ?tie cu cat venitul latrinelor a contribuit la aceast? redresare economic?, ins? nu exist? nicio indoial? c? in Roma antic? func?ionau cur???torii chimice ?i reciclarea de?eurilor era o politic? de stat.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Marion Elizabeth Blake, Ancient Roman Construction in Italy from the Prehistoric Period to Augustus (Washington, D.C.: Carnegie Institution of Washington, 1947), pp. 159-161.
• P. Narducci, Sulle fognatura della Citta di Roma - Roma, 1889
• Samuel Ball Platner (as completed and revised by Thomas Ashby) ? A Topographical Dictionary of Ancient Rome, London: Oxford University Press, 1929.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de Canalizarea Romei antice la Wikimedia Commons

• en www.vroma.org Arhivat in 24 iunie 2008 , la Wayback Machine .
• en www.penelope.uchicago.edu
• en www.ancienthistory.about.com Arhivat in 21 martie 2007 , la Wayback Machine .
• en www.underome.com Arhivat in 15 mai 2006 , la Wayback Machine .
• en www.sewerhistory.org
• en www.waterhistory.org
• O construc?ie inginereasc? menit? s? ?in? curat? Roma Arhivat in 2 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 20 octombrie 2012, Dan Carlea, Ziarul Lumina